Învierea fiului văduvei din Nain 

Nain. Un punct insignifiant pe harta lumii. Până în ziua în care Domnul Hristos se întâlnește cu un convoi de oameni ce poartă spre groapă un mort. Tânăr. Unicul fiu al mamei sale. Durerea e cu atât mai mare, parcă, deși cred că Dumnezeu nu gândește așa. Pentru El suntem toți tineri și fii ai mamei noastre. De multe ori văduvă. Tații pare că ne părăsesc mai repede. Știa și El viața unei mame singure ce-și crește copilul. Din propria viață. Pe Pământ, Întrupat, experimentează mai ales familia acesta, numai El cu Maica Sa, o copilă totuși la Nașterea Lui. Nu departe de icoana acesta va fi fost familia văduvei din Nain. Ce impresionează în episodul acesta evanghelic (Luca 7. 11-16) este cordialitatea curajoasă a Mântuitorului cu moartea. Nu se teme de ea. Nu o înfruntă. Moartea, ascultătoare, la poruncă, părăsește pe tânăr și-i redă viața, îi redă tinerețea…Nu moartea e dușmanul nostru. Dacă urmărim atent reacția acestei surori a nașterii (S. Francesco) la porunca lui Hristos și ne aducem aminte reacția dracilor, păgubitori de turme, parcă înțelegem cine ne este vrăjmașul. Azi nu prea înțelegem asta. Lecția Nainului pare greu de reținut, de aceea o predă Însuși Hristos. Altfel hiperbolizam moartea, o făceam stăpână peste viețile noastre, o socoteam capăt de linie. Nu am fi înțeles poate niciodată că e parte din viață și partea nu cea mai grea. Desigur că dincolo de gestul Mântuitorului de a-l învia pe tânărul din Nain este simpatia lui cu noi, muribunzii cu ifose care astăzi ne lăudăm cu viețile noaste, neatenți la morțile noastre ori la cele ce urmează morții. În fond de ce ar conta. Văduva din Nain, însă, intră în iconografia gesturilor lui Hristos drept mama care-și recapătă copilul. Care odată înviat nu este oferit comunității ci mamei sale, desigur plânsei și dezorientatei sale mame. Este ce nu înțelegem ca oameni niciodată. Că nimic nu poate înlocui o mamă. Zilele acestea o colegă din presă m-a întrebat cum ar fi lumea fără mame. Nu am știut răspunsul. Acum știu. Ca tânărul din Nain care, înviat de Hristos, nu are unde să se întoarcă.