Istoria salamului de Sibiu începe în 1910, când un italian pe ume Filippo Dozzi a început să producă, la Sinaia, acest salam crud uscat. La început se vindea sub denumirea de “salam de iarnă”, iar pe ștampila de export era inscripţionată “vama sibiu” întrucât acesta era punctul de ieşire spre imperiul Austro-Ungar.
De unde numele „Salam de Sibiu”?
Denumirea „Salam Sibiu” apare încă din anii `30 în scrisorile de comandă ale diversilor clienți din toată țara. Unul dintre clienții fideli ai fabricii Dozzi era furnizorul casei regale „L.Patac” (considerat „Prima Fabrica de Salam și Mezeluri Fine”, premiat cu medalii de aur și Grand Prix).
Plaiul Prahovei, care mai târziu, în secolul XX, va fi cunoscut sub numele de Valea Prahovei, un adevarat „spațiu mioritic”, cuprindea cinci perle montane apreciate astăzi: Sinaia, Poiana Țapului, Azuga, Bușteni și Predeal. Trecatoarea Văii Prahovei, greu accesibilă era permanent amenințată de cetele de tâlhari ce jefuiau negustorii sași, unguri, secui și austrieci, care necunoscând primejdia se încumetau să treacă spre București – unde vindeau mărfurile, riscându-și viața.
Dar trecătorile tradiționale, păzite de putere și cu vămi oficiale, ce legau Transilvania de Țara Românească, erau pe Valea Teleajenului, cu ieșire la Săcele, pe Valea Damboviței, cu vămi la Rucăr și Bran spre Brașov și pe Valea Oltului și cu vama la Turnu Roșu spre Sibiu.
Instaurarea monarhiei constituționale în Romania în 1866 a fost o binecuvantare pentru țară. Noul principe Carol de Hohenzollern, a devenit rege la 1881, era hotarât să modernizeze țara. Au venit lucrările de construire a drumului rutier pietruit și asfaltat de la Comarnic până la Predeal, granița vremelnică cu Austro-Ungaria. O mare realizare a fost inaugurarea căii ferate București – Sinaia – Bușteni – Azuga – Predeal, în 1879, făcând legatura cu Vama Sibiului.
Dozzi începe să vândă cu denumirea de „Salam de iarna”, iar pe ștampila de export aplicată pe documentele ce însoțeau marfa era inscripționată „Vama Sibiu” întrucat aceasta era folosită pentru a intra în teritoriul Austro-Ungar. Deoarece în Ungaria existau fabrici concurente care produceau un salam asemanator cu cel produs de Dozzi, existau și restricții privitoare la tranzitarea transporturilor cu salam românesc pe teritoriul Ungariei. Numai Ministerul Agriculturii al Ungariei putea înlesni trecerea salamului romanesc către alte piețe.
Astfel în comenzile venite de la partenerii externi numele produsului devine mai întai „Salam din vama Sibiu”, pentru ca mai apoi să fie numit „Salam Sibiu”.
Salamul de Sibiu este produs, pe lângă Scandia Sibiu, de încă 5 companii din țară: Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi și CrisTim.
Sursa istoric: sibiusalami.com
