Vârsta – ,,handicap” la angajare? (I)

Ce ar trebui să facă o persoană cu vârsta de peste 45 ani care a rămas fără job? Cei mai mulţi români ajunşi în faţa acestei situaţii ,,depun armele” afirmând: ,,Nu mă mai angajează nimeni pe criza aceasta la vârsta mea!”, după care îşi pun mâinile în sân şi îşi plâng de milă. Este cazul persoanelor obosite mental, demotivate, care se simt desconsiderate şi discriminate la angajare, scăpând din vedere valoarea pe care o au prin experienţa acumulată în peste 20 ani de muncă. Tocmai datorită acestei atitudini pesimiste astfel de persone ratează şansa obţinerii unui job. Ideea că sunt preferaţi tinerii pentru angajare pe motiv că sunt lejer manevrabili şi nepretenţioşi financiar este eronată şi totodată discutabilă. Înainte de toate, este bine să înţelegeţi că angajatorii preferă atât persoanele tinere cât şi persoanele mature pentru ocuparea posturilor în funcţie de cerinţele şi aptitudinile acestuia şi în funcţie de cultura organizaţiei. De exemplu, pentru posturile care necesită experienţă, răbdare, implicare, conştiinciozitate, experienţă de viaţă şi de oameni, sunt preferate persoanele cu vârsta de peste 45 ani doarece acestea asigură stabilitate, neavând preocupări de schimbare a slujbei, muncesc mai mult şi pot aduce un plus de valoare echipei prin experienţa lor. Ba chiar mai mult, cei care sunt ,,hiperspecializaţi” într-un anumit domeniu pot deveni chiar tutori pentru proaspeţii absolvenţi încadraţi în muncă. Pentru domenii cum ar fi: contabilitate, IT, servicii hoteliere, economic etc., vârsta nu constituie un handicap ci un avantaj pe care candidaţii ar trebuie să-l speculeze în vederea ocupării unui loc de muncă. Pentru alte posturi, în schimb, care necesită un tonus optimist, entuziasm, este de preferat angajarea tinerilor, aceştia fiind mai energici, eficienţi, originali, creatori, interesaţi de experienţe noi, pe baza cărora organizaţia se dezvoltă. Mai există şi tineri voluntari care-şi oferă serviciile gratuit pentru a acumula experienţa atât de necesară în vederea ocupării propriu-zise a unui loc de muncă. Persoanele în vârstă, în schimb, nu pot presta activităţi neplătite, în primul rând datorită obligaţiilor financiare pe care le au. Iată că există posturi pentru care angajarea unor juniori ar dezavantaja compania, atât prin costurile instruirii lor cât şi prin eventualele pierderi financiare, iar pe de altă parte sunt posturi pentru care angajarea seniorilor ar aduce alte dezavantaje. Cel mai oportun este ca, atunci când vă căutaţi o slujbă, în primul rând să vă evaluaţi corect propria valoare şi să cercetaţi cu mare atenţie domeniul spre care vă îndreptaţi. În al doilea rând, este bine să aveţi în vedere în acest demers câteva reguli de bază pentru obţinerea rapidă a job-ului mult dorit, reguli pe care voi avea plăcerea să vi le transmit în numărul următor. Pe curând!