Angina pectorală

Simptomele de angină pectorală (AP) apar atunci când muşchiul inimii nu este irigat corespunzător cu sânge prin vasele coronare . Factori de risc sunt fumatul, hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul, stresul, moştenirea genetică. Suprasolicitările fizice şi psihice (de exemplu efort fizic intens, frig, mese copioase, stres) duc la creşterea nevoii de oxigen a inimii, ceea ce pacientul resimte sub forma „durerilor în piept”. Uneori aceste dureri au intensitate redusă sau pot chiar lipsi. Ele au durată scurtă şi cedează la administrarea unui preparat antianginos. În caz contrar apare suspiciunea unui infarct miocardic. Durerile pot iradia în braţe, umeri, gât sau obraji, rareori în stomac şi durează 5-30 minute. Complicaţii ale AP sunt infarctul miocardic, insuficienţa cardiacă, tulburări de ritm, chiar deces brusc. Diagnosticul îl pune medicul în baza simptomelor, a examenului clinic, a măsurării tensiunii arteriale, a electrocardiogramei sau a altor examinări specifice. Cea mai bună cale de a evita AP este un stil de viaţă sănătos, ceea ce presupune o alimentaţie echilibrată, evitarea sedentarismului, precum şi a fumatului, supragreutăţii, stresului. Astfel se încetineşte evoluţia arteriosclerozei, ceea ce reduce riscul bolilor inimii, dar şi a accidentului vascular cerebral, a tulburărilor de circulaţie la nivelul membrelor inferioare, a tulburarilor de vedere şi a celor renale. Policlinica Astra dr. Florin O. ACHIM, medic primar medicină generală, doctor în ştiinţe medicale, tel: 0269/206.204, 233.016