Dumitru Cristănuș vă așteaptă astăzi, la Librăria Erasmus, să ”demonteze” mituri

Poetul Dumitru Cristănuș invită iubitorii de versuri astăzi, 27 octombrie, a. c., la Librăria Erasmus (Sibiu, str. Mitropoliei, nr. 30), începând cu ora 17.00, la lansarea ultimului său volum de poeme, ”Cartea cu mituri”.

Vor prezenta noua apariție editorială Pr. Constantin Necula, eseistul Ion Dur, Gabriel Hasmațuchi, Dumitru Chioaru, Nicolae Băciuț etc. Participă scriitori din Reșița, Timișoara, Deva, Oravița, Tg. Mureș, Dumbrăveni.

Dumitru Cristănuș a debutat în 2015, cu volumul de poezie Întemeierea somnului (Sibiu, Ed. Agnos). A recidivat doi ani mai târziu cu Morminte insomnice (Sibiu, Ed. Agnos, 2017). În 2019 îi apare, tot la Sibiu, volumul Livada nopții, pentru ca în 2021 să de viață Citirii oaselor (Sibiu, Ed. Agnos). După cum ne-a obișnuit, ca din doi în doi ani să ne ofere o nouă carte de poeme, de această dată Cristănuș a decis să ne supună atenției / lecturii ”Cartea cu mituri”.

”Poate că numitul Cristănuș Dumitru a aflat soluția la vindecarea de moarte. Prea mult a păzit livezile în care kadișul se umple de flori de măr azuriu. Versurile lui, asemeni unor versete din bătaia inimii unui poet inalienabil. Iubindu-și viața. Fiecare vers ca un nod cu sinele ce-și desface literele. Asemeni unei scări de sare, priponite în ploaie și averse de râsete tinerești. Mitu 1 își vindecă orice gând de Plecare. Rămâne. Ne spune, în fapt, bine ați venit cei care voiți să fiți Rămași!”, menționează Pr. Constantin Necula în prefața acestui volum.

Criticul și eseistul Ion Dur e și el de părere că ”După ce s-a încercat într-o arheologie poetică a locului de veci și în alfabetul oaselor noastre, Dumitru Cristănuș, alias Mitu din scenariul celor 55 de poeme, corijent la aritmetica morții, peripatetizează acum liric în livada copilăriei, însoțit de nepotul său.

Cine pe cine însoțește, cine dă și cine primește – iată noduri aproape etern-gordiene, în jurul cărora volumul de față țese sublimarea poetică a unui dialog agrementat de ficțiune, inocent și fermecător, dar și concentrat în adevăruri metaforice.

Mitule, bunicule bun, copilăria niciodată nu moare, ai grijă ce îți spun – rostește suav și categoric piciul împovărat de gînduri, un „detectiv de mistere” care schimbă cu năstrușnicie rolurile dintre bunic și nepot”.

Și Lőrinczi Francisc-Mihai, cel ce s-a îngrijit de grafica ”miturilor” lui Dumitru Cristănuș ține să remarce, în paginile aceleiași cărți: ”Dumitru Cristănuș, printr-o cronofotografiere subliminală, ascunde timpul în orologiul copilăriei și scrie despre spații nemuritoare, înfoliate parcă în coajă fină de mesteacăn, pornind într-un exercițiu esențial de transfigurare a lumii. Condensează în poeziile sale un spațiu afectiv cu un senzorium aparte, distilat de un natal devenit topos sacru.

Pe o punte care leagă două maluri ale aceluiași râu trec, într-un joc nebănuit, pașii zvelți și inocenți ai copilului sau se aud greoi, apăsat, tălpile celui obișnuit deja să calce sigur peste apele învolburate, într-un carusel metaforic în care poți bănui doar, ca într-un ceasornic magic, când începe sau când se sfârșește călătoria.

Ca o ninsoare proaspătă de Acasă, poeziile sunt un prilej pentru tămăduire prin frumos, într-o aventură lirică plină de substanță poetică, imprevizibil artistic, tandrețe și inefabil”.