Cum va lucra bunul Dumnezeu la învierea neamului românesc numai El știe, în dumnezeiasca Sa înțelepciune. Sfântul părinte Arsenie Boca spunea că Dumnezeu iubește România și pe ea o curăță prima. Evident de întinăciunea păcătoșeniei noastre. Căci numai într-o grădină curată Semănătorul își poate desăvârși lucrarea, astfel încât să culeagă, la plinirea vremii, roade curate întru mântuirea neamului românesc.
Pentru că spune tot el, vremurile pe care le trăim depind de sfinţirea vieţii oamenilor! „Nimeni nu te opreşte, creştine, să te faci mai bun, mai curat, mai cu minte!”
Nimeni nu ne opreşte să-i urmăm sfatul Sfântului Arsenie, pe care bunul Dumnezeu l-a dăruit neamului românesc. Nimeni nu ne opreşte să-i urmăm sfatul cu nădejdea mântuirii noastre şi a neamului românesc deopotrivă.
Anul trecut pe vremea asta, sub aceeași tainică Lumină a Învierii Mântuitorului Hristos spuneam – cu nădejdea că românii vor înțelege că suntem pe cont propriu, că numai Dumnezeu deasupra capului ne vrea binele, că suntem scoși cu rădăcini cu tot din pământul Țării și că numai uniți și întorși la Hristos vom face față vremurilor care vor veni, cum spunea părintele Iustin de la Petru Vodă – anul trecut, deci, spuneam că:
Am găsit printre cuvintele vii ale Sfântului Arsenie Boca, aşternute pe hârtie în 25 Aprilie 1949 la Prislop, pe acelea care ne luminează asupra învierii noastre: „ … din cea mai grea cruce: moartea, a izbucnit şi biruinţa cea mai mare: învierea, sau omorârea morţii. Căci Iisus o biruise în viaţă; iar cu moartea Sa, cea de bună voie a biruit-o şi pentru toţi oamenii, de la începutul până la sfârşitul lumii. Cu Învierea lui Iisus avem chezăşia că vom învia şi noi, ca Iisus, căci El e începătorul, pentru noi, în toate. Altă mărturie a veşniciei noastre, mai tare ca aceasta, nu ne-a dat nimeni.” ( Cuvinte vii, Deva 2006, pag. 79 ).
Aceasta este tainica bucurie pe care, conştientizând-o sau nu, inima omului o simte în Săptămâna luminată!
Dar ca să străbaţi săptămâna luminată cu această tainică dulceaţă în inimă, trebuie să crezi în Învierea lui Hristos şi a noastră, a tuturor. Grea condiţie! Căci curentul, mai bine zis şuvoiul care spală actualmente lumea nu o spală de păcate, cum ar fi firesc întru mântuirea omului, a neamurilor şi a omenirii, ci o spală de Hristos.
Iar anul care a trecut a demonstrat cu prisosință că omenirea nu s-a schimbat. E aceeași ca atunci când striga în pretoriu împotriva lui Hristos; ”Răstignește-L!”
Dar după trei zile Hristos a Înviat! Și fiecare neam și fiecare om în parte este chemat la Praznicul Învierii!
Iar săptamâna luminată este cea mai frumoasă săptămână de peste an. Plină de lumină! Cănd din înaltul bolţii cereşti, până la mămăruţa de pe firul ierbii, tot ce este viu are irizaţii aparte. Iar inima omului – de la cea deschisă spre Hristos, până la cea mai pipernicită de frica grijilor lumii – simte, chiar şi în pofida voii sale, o tainică bucurie. Luaţi-vă un răgaz de o clipă, gândind la Sfânta Înviere, şi veţi simţi acea dulce strângere de inimă, care este Dragostea Mântuitorului pentru lumea pe care a mântuit-o prin Jertfa Sa pe cruce şi Învierea Sa. El o dăruieşte cu prisosinţă fiecăruia în parte şi la toţi de-o potrivă, căci Lumina lui Hristos luminează tuturor!
E timpul când, cum spunea Sfântul părinte Arsenie: „Nimeni nu te opreşte, creştine, să te faci mai bun, mai curat, mai cu minte!”
Nimeni nu ne opreşte să-i urmăm sfatul cu tainica bucurie pe care inima omului o simte în Săptămâna luminată!
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
