Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis desecretizarea unei părți importante din arhiva diplomatică a României, într-un demers considerat unul dintre cele mai ample procese de transparentizare instituțională din ultimii ani.
Inițiativa a fost propusă de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care a anunțat încă de la finalul lunii aprilie intenția de a scoate din categoria secretelor de serviciu mii de documente care vizează momente-cheie din istoria recentă a României.
Este vorba despre 5.376 de dosare diplomatice, grupate în 768 de mape de arhivă, ce ocupă aproximativ 100 de metri liniari de rafturi în cadrul arhivei Ministerului Afacerilor Externe.
Printre documentele care vor deveni accesibile publicului se află dosare cu teme extrem de sensibile și importante pentru istoria României:
-„Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989”
-„Reunificarea Germaniei (1990)”
-„Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”
-„Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”
Ministerul Afacerilor Externe a transmis că aceasta reprezintă „cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice deschise publicului” după desecretizarea arhivelor anterioare anului 1989.
Potrivit instituției, documentele acoperă una dintre cele mai tensionate și importante perioade din istoria modernă a României:
-primele alegeri libere;
-mineriadele din iunie 1990;
-vizita istorică a Regelui Mihai din 1992;
-reunificarea Germaniei;
-prăbușirea Uniunii Sovietice;
-formarea Comunității Statelor Independente (CSI).
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a susținut că românii trebuie să aibă acces direct la documentele care explică transformările majore prin care a trecut România după căderea comunismului.
„Românii au dreptul să cunoască, pe documente, istoria tranziţiei. Prea multe lucruri au stat prea mult timp în sertare, iar acolo unde lipsesc informaţiile cresc conspiraţiile şi neîncrederea.
Felul în care s-a reaşezat politica externă a României după 1989 – cum am ieşit din alianţele cu URSS, cum ne-am poziţionat în prima mare criză de după Războiul Rece aparţine istoricilor, cercetătorilor şi societăţii, nu subsolurilor instituţionale.
Documentele pe care le deschidem astăzi nu mai aveau încadrarea de secret de stat de peste un deceniu, dar continuau să fie păstrate departe de public, ca secrete de serviciu.
Schimbăm asta şi mergem mai departe, pas cu pas, cu digitalizarea şi publicarea lor. O democraţie matură îşi studiază istoria recentă şi o pune la dispoziţia cetăţenilor”, a declarat Oana Țoiu.
MAE precizează însă că anumite categorii de documente nu vor fi declasificate în această etapă.
Sunt exceptate materialele care privesc cifrul de stat și instrucțiunile aferente, precum și documentele referitoare la sediile și paza misiunilor diplomatice și consulare.
Acestea vor fi analizate separat, conform legislației privind protecția informațiilor clasificate.
Hotărârea de Guvern a primit avize favorabile din partea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și a Ministerului Justiției.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, adoptarea hotărârii marchează începutul procesului tehnic de pregătire a documentelor pentru consultare publică.
„Hotărârea de Guvern adoptată astăzi deschide etapa de pregătire a documentelor pentru consultare publică.
Arhivele Diplomatice ale MAE vor parcurge procesul de inventariere, prelucrare arhivistică şi digitalizare, iar accesul cercetătorilor şi al publicului va fi asigurat treptat, pe măsură ce dosarele sunt pregătite potrivit standardelor arhivistice”, a transmis MAE.
Procesul de digitalizare și publicare a documentelor se va desfășura etapizat, iar accesul cercetătorilor și al publicului va fi oferit progresiv, pe măsură ce dosarele vor fi pregătite pentru consultare.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
