Prof. dr. Pavel Chirilă este doctor în ştiinţe medicale, profesor de Bioetică laică şi creştină, medic primar medicină internă cu supraspecializare în fitoterapie şi homeopatie, fiind preşedintele Asociaţiei Române a Medicilor Fitoterapeuți (ARMF), medic naturist şi autor al mai multor lucrări în domeniu. Pe lângă Centrul Medical Naturalia a reuşit să construiască, cu sprijinul Comisiei Europene şi al unor fundaţii de caritate, aşezământul de tratare a bolnavilor de cancer şi leucemie în fază terminală, Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfânta Irina”.
În cartea sa, intitulată „Prevenirea cancerului-un studiu economic comparat”, Pavel Chirilă identifică factorii care contribuie la apariția cancerului: fumatul, zahărul alb rafinat, făina albă, mezelurile ce conțin săruri nitrice, fructele și legumele stropite cu insecticide, E-urile și aditivii alimentari, organismele modificate genetic, terapiile hormonale, parabenii din produsele cosmetice, stresul și, nu în ultimul rând, alcoolul.
În cartea „Prevenirea cancerului”, ați nominalizat alcoolul drept unul dintre principalii factori care contribuie la declanșarea acestei cumplite maladii. Care este legătura dintre alcool și îmbolnăvirea cu cancer?
Este o constatare statistică. Marii consumatori de alcool au o incidență mai cunoscută a cancerului. Este o constatare veche de la începutul secolului XX. Mecanimsul intim al oncogenezei în legatură cu alcoolul nu se cunoaște în detaliu, dar este probabil și un efect direct (cancerul de esofag) și un efect toxic indirect ( hepatocarcinomul).
Care tipuri de cancer sunt favorizate de consumul excesiv de alcool?
Localizările mai frecvente ale cancerului la alcoolici sunt: cavitatea bucală, faringe, esofag ( 8 din 10 bolnavi cu cancer esofagian sunt alcoolici), colorect și sân.
Ce alte tipuri de modificări mai produce consumul de alcool la nivelul sănătății umane?
Alcoolul mai poate cauza și alte boli în afară de cancer: ciroză hepatică, ulcer gastric, gastrite, poliradiculonevrite, psihoza alcoolică. Totodată, consumul excesiv de alcool produce diverse efecte sociale nefaste, precum divorțuri, sinucideri, accidente, violență, absenteism profesional, răniri etc.
Cum afectează consumul sporit de alcool organismul, în funcție de categoriile de vârstă?
La copii, consumul de alcool întârzie dezvoltarea intelectuală: creează dependențe, absenteism scolar și
intoxicații acute cu alcool (hepatită toxică, comă alcoolică). La adulți, se ajunge la faza de dependență și la toate acele boli enumerate mai sus.
Ce cantități de alcool ar trebui consumate pentru ca acesta să nu devină ceva nociv pentru organism?
Ori abstinență (dacă există contraindicații), ori cantități mici: 25 g alcool distilat pe zi sau 1 pahar (200 ml) pe zi bere.
În situațiile în care mergem la o masă, unde se servesc mai multe feluri de mâncare și băutură – cum ar trebui consumat alcoolul ca să nu aibă consecințe asupra organismului?
Există o tradiție mai veche care prevede că alcoolul se consumă seara: vinul înainte de masă și alcoolul tare, după masă.
Ce părere aveți despre consumul de alcool de către femeia însărcinată?
Mai bine nu sau, cel mult, 100 ml vin roșu în trimestrele II si III de sarcină.
Din nefericire, România ocupă locuri fruntașe la consumul de alcool pe cap de locuitor. Care considerați că sunt cauzele pentru care s-a ajuns în această situație?
Inconștiența, indolența, lipsa de disciplină interioară și exterioară.
Care ar fi primul pas pe care considerați că l-ar putea face o persoană alcoolică pentru a renunța la băutură?
Dacă nu poate să renunțe singur, măcar să aibă puterea să ceară o consiliere.
Ce soluții vedeți, atât pe termen scurt, cât și lung, pentru a se depăși acest fenomen?
O educație eficientă în școli și în familie.
“Cancerul este un flagel mondial şi România are cei mai deterioraţi indicatori de cancer dintre toate ţările Uniunii Europene: are cea mai mare mortalitate prin cancer, iar la trei cancere deţine locul 1 (e vorba de cancerul pulmonar, de col uterin şi cerebral). Ca să fie situaţia şi mai tristă, pe baza indicatorilor de sănătate publică pe care îi avem la îndemână, putem spune că poporul român este cel mai bolnav din Europa. În plus faţă de cancer, are cea mai mică speranţă de viaţă, are cea mai mare mortalitate infantilă, are de 10 ori mai multe cazuri decât media europeană, are cel mai grav spor negativ al populaţiei, are cea mai mare incidenţă a bolile infecţioase şi parazitare. România are şi cel mai mare număr de copii cu cancer. Sunt circa 5000 de copii cu cancer înregistraţi şi un total de 450,000 sunt în registrele de evidenţă a cancerului. Toate statisticile mondiale apreciază că circa o treime din bolnavii de cancer fac această boală din cauza unui stil de viaţă şi a unei alimentaţii greşite. În stilul de viaţă, domeniul cel mai important îl reprezentă alimentaţia”. Pavel Chirilă.
Publicitate
