Bogdan Trif: Ne confruntăm cu extrem de multe probleme de mediu

S-au împlinit șase luni de când sibianul Bogdan Trif a preluat conducerea Gărzii Naționale de Mediu (GNM). Spune că i s-a părut o perioadă „intensă” deși era familiarizat cu toate aspectele muncii în instituțiile de protecția mediului. Cum vede sibianul viitorul mediului în România, unde se situează județul Sibiu pe harta problemelor din acest domeniu și cum pot fi rezolvate acestea, aflați dintr-un interviu pe care comisarul general al GNM l-a acordat ziarului Sibiu 100%.

Cum vi s-au părut cele șase luni care au trecut de la preluarea conducerii GNM?

Lucrez în sistemul de mediu din 2004 și am trecut prin toate etapele profesionale, de la comisar la Garda Națională de Mediu (GNM) – Comisariatul Județean Sibiu, până la director executiv la Agenția Regională pentru Protecția Mediului, așa că lucrurile îmi erau cunoscute atunci când am preluat conducerea GNM. Pot spune că aceste șase luni au fost scurte și intense și că am sărit peste perioada de acomodare, fiind deja familiarizat cu activitatea instituției, cu plusurile și cu minusurile ei.

La preluarea mandatului, Garda Națională de Mediu era o instituție funcțională, dar care avea nevoie de o dinamizare a activității și de îmbunătățirea logisticii. În primul rând, dotările erau învechite, cu sisteme electronice uzate fizic și moral și un parc auto neadecvat, din care lipseau mașinile de teren. Pe de altă parte, imaginea GNM era afectată din cauza lipsei de comunicare și a diseminării unor informații prin care să fie promovată și valorizată instituția.

Care au fost principalele preocupări de la preluarea mandatului?

Încă din prima zi de la preluarea mandatului, principala direcție a fost dinamizarea activității, după cum spuneam, astfel că a fost dublat numărul de controale tematice. Cu alte cuvinte, acum activitatea comisarilor GNM se desfășoară mai mult pe teren decât la birou.

Totodată, am dispus ca toate comisariatele să aibă un calendar de acțiuni ecologice care să includă cursuri de educație ecologică susținute în școli de către comisarii GNM. De asemenea, în vederea îmbunătățirii imaginii instituției, bazată pe realizări, comisariatele județene au obligația să asigure o comunicare permanentă cu mass-media, astfel încât publicul larg să fie informat asupra problemelor de mediu, în cel mai scurt timp.

Nu în ultimul rând, accesarea fondurilor externe în vederea completării bugetului deficitar al instituției reprezintă una dintre prioritățile mandatului meu la conducerea GNM.

Care este bilanțul GNM pe anul în curs?

De la începutul anului, comisarii GNM au efectuat 27.361 controale în domeniile controlului poluării, biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor protejate. Au fost aplicate, în total, 2.447 de sancţiuni, dintre care 857 averismente și 1.590 amenzi contravenţionale, în valoare totală de 30.082.660 lei. Totodată, au fost întocmite 131 dispoziţii de sistare a activităţii și au fost înaintate organelor în drept 42 de sesizări penale.

Care au fost principalele probleme de mediu în această perioadă?

Ne confruntăm cu extrem de multe probleme de mediu, atât în ceea ce privește controlul poluării, cât și în domeniul biodiversității. Cele mai mediatizate exemple au fost importurile ilegale de deșeuri, unde GNM s-a implicat în mod direct, efectuând controale atât la frontieră, cât și la unitățile unde aceste transporturi urmau să ajungă. Un astfel de transport ilegal de deșeuri, provenit din Ucraina, a fost depistat și la Vama Sibiu.

În urma controalelor pe această temă, deșeurile au fost returnate în țările de origine, au fost întocmite 6 dosare penale și s-au aplicat sancțiuni în valoare de 100.000 lei.

O altă problemă întâlnită în majoritatea județelor este lipsa depozitelor ecologice de deșeuri sau neconformitățile identificate la cele existente.

Un exemplu în acest sens este Capitala, unde există trei depozite ecologice, toate cu probleme. Pe perioada mandatului meu, GNM a efectuat mai multe controale la aceste depozite și, ca urmare, pentru prima dată au fost înaintate notificări către Agenția pentru Protecția Mediului în vederea suspendării activității în cazul neîndeplinirii măsurilor trasate. Unul dintre depozite s-a conformat deja, al doilea urmează să fie verificat în acest sens, începând de săptămâna viitoare. Al treilea depozit urmează să fie din nou verificat de către GNM, împreună cu alte instituții, dispuse prin ordin al Prefecturii Județului Ilfov. Oricum, toate au fost deja sancționate contravențional, anul acesta, valoarea totală a amenzilor fiind de 310.000 lei.

O situație relativ similară am avut la Sibiu, unde, în perioada cât am fost director al APM Sibiu, ne-am confruntat cu un aflux de deșeuri menajere din alte patru județe (Cluj, Alba, Vâlcea, Brașov) care au încercat să depună deșeuri pe depozitul ecologic de la Cristian. Împreună cu GNM – CJ Sibiu, am sistat imediat această activitate care punea în pericol capacitatea noastră de gestionare integrată a deșeurilor. Mai mult decât atât, am și impus imediat ca și condiție în autorizația de mediu obligativitatea operatorului de a prelua doar deșeurile generate în județul Sibiu. Și la această dată, Sibiul este singurul județ din țară care are prevăzută în autorizație o astfel de măsură asiguratorie.

O altă problemă ce ține, de această dată, de biodiversitate, este pescuitul ilegal și braconajul care a fost tema unor controale repetate în Delta Dunării și în zona Mării Negre. Doar luna trecută am distrus peste 98 km de plasă folosită în astfel de activități. Totodată, au fost confiscate mai multe ambarcațiuni cu motor și un număr mare de alte unelte de braconaj.

Exemplele pot continua, dar din lipsă de spațiu, le voi detalia în alt context.

Cum se situează județul Sibiu în statisticile naționale din punct de vedere al situației mediului si al respectării legislației în domeniu?

La nivel de județ, Sibiul nu se confruntă cu probleme majore. Sigur, sunt situații punctuale care necesită atenție și implicare. Pe ansamblu, pot spune că sunt mulțumit de activitatea echipei GNM – CJ Sibiu, dar, bineînțeles, și acolo mai sunt puncte slabe pe care trebuie să le remedieze în scurt timp. Oricum, calitatea echipei din Sibiu este peste media pe țară, și nu de puține ori am apelat la expertiza lor pentru a derula alte controale efectuate la nivel național.

Vorbeați de obținerea de fonduri europene. Ce proiecte aveți în derulare în acest sens?

La fel ca la Sibiu, una dintre prioritățile mele este dotarea instituției prin accesarea fondurilor europene. La ora actuală, avem în derulare trei proiecte de acest tip, urmând ca, până la mijlocul anului viitor, să avem un program informatic care să determine în timp real trasabilitatea deșeurilor la nivel național. De asemenea, pe alt proiect urmează ca, până la sfârșitul anului, să avem un radar electronic al ariilor protejate, fiecare vizitator putând semnala autorităților, prin intermediul unei aplicații telefonice, orice eveniment pe teme de mediu.

Prin aceste proiecte, GNM a achiziționat și aparatură electronică (laptopuri pentru fiecare comisar din țară, multifuncționale, computere, aparate foto, camere video), autoturisme de teren, ambarcațiuni, precum și două drone. Vom continua reînnoirea parcului auto, și prin intermediul „Programului Rabla”, cu încă 44 de autoturisme de teren, care au fost contractate luna aceasta. Totodată, avem pregătite alte două proiecte pe care urmează să le depunem în vederea obținerii finanțării.

Care este viziunea pe care o aveți în continuare pentru GNM? Ce vă doriți pentru viitor?

Garda Națională de Mediu trebuie să devină o instituție dinamică, cu personal profesionist și instruit astfel încât să putem face față tuturor provocărilor cu care ne confruntăm în activitatea de zi cu zi. În acest sens, am înaintat spre aprobare o propunere de modificare a actului de organizare și funcționare a GNM, care să asigure premizele îndeplinirii obiectivelor propuse.

Nu în ultimul rând, unul dintre obiective îl constituie și remunerarea personalului în raport cu celelalte instituții de control. Nu poți face performanță pe termen lung cu un salariu mediu net de 1.400 lei, raportat la atribuțiile și responsabilitățile unei instituții de control de o asemenea importanță.

Cum vedeți continuarea proiectului pe care l-ați început la Sibiu – „Calea Verde spre dezvoltare durabilă”?

Mă pot mândri că, împreună cu echipa Agenției de Mediu Sibiu, am adus instituția pe primul loc în țară în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Proiectul „Calea Verde spre dezvoltare durabilă” este cel mai mare din țară, atât din punctul de vedere al anvergurii lucrărilor, cât și al sumei accesate din fonduri externe (aproximativ 4,5 mil. euro). Faptul că în acest mandat, pe cele cinci artere principale ale Sibiului nu mai există cabluri vizibile (acestea au fost amplasate în subteran) se datorează acestui proiect. Și tot datorită acestui proiect, clădirile Agenției pentru Protecția Mediului Sibiu și a Grădiniței „Frații Grimm” vor fi modernizate și adaptate schimbărilor climatice. Iată că echipa APM, pe lângă atribuțiile care îi revin, a realizat ceva palpabil în beneficiul sibienilor și sper ca acest lucru să fie un exemplu de urmat pentru celelalte instituții din Sibiu.

Vreau să subliniez că, anul acesta, Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu a fost prima instituție din țară care a obținut certificare EMAS, tot printr-un proiect cu finanțare externă. De asemenea, APM Sibiu va fi prima instituție din țară care va avea o clădire prietenoasă cu mediu (clădirea va avea integral „acoperișuri verzi”, va fi termoizolată și dotată cu panouri solare pentru încălzirea apei și cu pompe de căldură, iar apele pluviale vor fi colectate și reutilizate; totodată, în interiorul clădirii va fi montat un lift pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilități).

Personal, consider că un management de succes trebuie să se bazeze în mod obligatoriu pe accesarea surselor de finanțare externe, în scopul completării bugetului instituțiilor.

Diana Stancovici