Ministrul Mediului, Daniel Constantin, a vizitat Sibiul în această săptămână pentru a premia elevii unei școli din Poplaca ce s-au remarcat în cadrul unui concurs național în domeniul reciclării. De asemenea, a discutat cu autoritățile locale și a vizitat Agenția de Protecția Mediului Sibiu – cea mai „verde” instituție din țară în urma implementării unui proiect pilot. Daniel Constantin a vorbit la Sibiu despre planurile Guvernului în ceea ce privește modificări legislative importante, despre Programul Rabla și sume alocate, dar și despre depozitul de deșeuri de la Cristian și cazul ursului împușcat anul trecut.
Care ați constatat că sunt principalele probleme de mediu din județul Sibiu?
Am discutat la Sibiu probleme de mediu, pe de–o parte, și probleme instituționale, pe de altă parte. În ceea ce privește problemele de mediu, cea mai importantă este cea legată de depozitul de deșeuri pe care-l aveți la Cristian și care deservește în special municipiul Sibiu. Am fost sesizați cu privire la mirosul care vine de acolo și am înțeles că s-au la toate măsurile, că au fost aplicate și anumite sancțiuni contravenționale. Lucrurile sunt împărțite: cetățenii nu mai vor să aibă deșeuri din alte județe, să se plimbe prin oraș, fiind un factor care afectează mediul, dar există o regulă care spune că deșeurile trebuie să iasă imediat la groapa cea mai apropiată. Nu este o obligație, dar este o recomandare. La Cristian nu se mai aduc deșeuri din Alba din luna februarie, deși autoritățile din Alba solicită în continuare să facă acest lucru. Sigur că, pe bună dreptate, autoritățile din Alba spun că nu au unde să ducă deșeurile. Au aplicat pentru un sistem integrat de management al deșeurilor, dar lucrurile nu sunt finalizate în momentul de față, iar eu ca autoritate de mediu trebuie să iau în calcul că deșeurile din Alba se duc în Gorj și nu pot să agreez acest lucru.
Ați abordat cu autoritățile locale și problema haldei de deșeuri periculoase de la Copșa Mică?
Știu că au fost discuții, dar pot să vă sigur că autoritățile de mediu sunt foarte atente, zona este permanent monitorizată, astfel încât să ne asigurăm că nu vor mai fi în viitor incidente. Obligațiile pe care le are societatea din Grecia vor fi respectate. M-am interesat foarte clar care sunt situațiile care pot provoca incidente de mediu și știu că aici situația este sub monitorizare.
Ați abordat și cazul ursului împușcat? Care este poziția dumneavoastră?
Chestiunea cu ursul a fost celebră și, de fiecare dată când avem un asemenea „incident”, informațiile se propagă cu repeziciune. Nu numai în Sibiu am avut o astfel de situație. Nu mai târziu de săptămâna trecută, pe o pârtie din Poiana Brașov un urs ieșit din hibernare a mers și a distrus anumite instalații, o investiție destul de mare. Trebuie să avem proceduri foarte clare. Vă spun cu toată responsabilitatea că procedurile nu sunt atât de clare cum ar trebui. Intervenția nu este pe măsura așteptărilor. Există o responsabilitate în momentul de față în sarcina Jandarmeriei, dar lucrurile nu sunt încă foarte clare pentru că acolo sunt chestiuni de interpretare în funcție de comportamentul animalului. Noi avem în acest moment un grup de lucru, pornit de vreo lună de zile, care va identifica soluțiile cele mai bune și cele mai clare, astfel încât în astfel de situații să se poată acționa imediat, dar, în aceeași măsură, să respectăm și ceea ce înseamnă protecția animalelor. Cred că în două luni de zile vor avea astfel de proceduri.
Vor primi jandarmii și medici veterinari, pentru că nu cred că ei pot stabili doza corectă de tranchilizant care trebuie folosită?
Nu aș vrea să vorbesc înainte ca grupul de lucru care este format din experți să-și spună punctul de vedere. Știu care sunt opțiunile, dar este important să le prezentăm după ce acest consiliu științific, dar și practic, își va spune punctul de vedere. Din orice lucru, mai mult sau mai puțin bun, trebuie să învățăm câte ceva, iar din această situație pe care ați avut-o la Sibiu s-au tras învățămintele de rigoare și cred că a fost unul dintre factorii care au stimulat modificarea legislativă.
S-a eliminat timbrul de mediu, dar, de la 1 februarie, doar la Sibiu, numărul mașinilor second-hand înmatriculate a crescut de cinci ori. Se va putea contracara în timp poluarea?
Trebuie să fim foarte atenți, de aceea avem această preocupare de a dezvolta și de a avea funcționale absolut toate stațiile pe care le avem pentru monitorizarea calității aerului. Dacă lucrurile vor evolua într-o numită direcție nefericită, sigur că va trebui să intervenim, dar vom vedea la momentul respectiv. Deocamdată, decizia politică a fost foarte clară: se elimină taxa de timbru și nu mai punem niciun fel de taxă în loc. Vom face inventarierea mașinilor cu acele stickere de culori diferite în funcție de gradul de poluare, iar primăriile sunt mai aproape de cetățean și se pot consulta cu el mult mai îndeaproape atunci când vor să introducă o taxă. Sunt convins că există această preocupare a celor care trăiesc în orașe, dincolo de a avea un mijloc de transport, de a se uita cu atenție la aerul pe care îl respiră în fiecare zi.
Se transferă responsabilitatea spre autoritățile locale?
Nu putem să avem o regulă generală pentru că sunt orașe, municipii chiar, unde traficul nu este atât de sufocant, iar acolo nu se impun măsuri. Trebuie toate lucrurile să fie individualizate și autoritățile publice locale știu cel mai bine ce trebuie să facă, având și datele tehnice de la Ministerul Mediului.
Se vorbește mult despre recuperarea taxei de mediu. Se vor rambursa banii oamenilor?
Aici este o discuție pe care o am cu Ministrul de Finanțe în legătură cu sumele pe care le datorăm cetățenilor. Ce pot să vă sigur este că toate sumele care au fost plătite vor fi înapoiate. Este o decizie a instanței și aici nu este loc de interpretări. Cum vom rambursa aceste sume urmează să stabilim printr-un memorandum care va apărea în perioada imediat următoare pe masa Guvernului.
Va putea statul să restituie banii?
Atâta timp cât statul a putut să ia toți banii odată, trebuie să fie capabil să-i și ramburseze. Sunt anumite abordări în privința modului în care vor fi rambursați banii. Statul i-a încasat în timp. Trebuie să se țină cont și de anumite decizii care spun că oamenii trebuie să primească așa cum au plătit: dacă ai plătit dintr-o dată, trebuie să încasezi în aceeași formă. Trebuie însă văzut dacă putem să le plătim tuturor în același timp pentru că sumele sunt destul de mari.
O altă chestiune de actualitate este taxa de 80 de lei/ tona de deșeuri colectate care și la Sibiu a bulversat puțin lucrurile. Cine ar trebui să plătească totuși taxa respectivă?
Îmi permit să dezvolt întrebarea dumneavoastră. România, din păcate, este din punctul de vedere al gradului de reciclare pe ultimul loc din Uniunea Europeană, cu 4,5%. Comisia Europeană a avertizat România încă din 2011 și a rugat să se intervină oarecum în forță, astfel încât să creștem gradul de reciclare. S-a ajuns la o soluție care se numește taxa de depozitare și care a tot fost amânată din 2013 până la 1 ianuarie 2017. Asta înseamnă că, pe lângă acea taxă pe care o plătesc cei care sunt proprietari de deșeuri atunci când duc o cantitate la depozitare, să vină ca o penalizare o taxă suplimentară de 80 de lei care ar dubla cel puțin costurile pentru cetățean. Taxa a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017, dar obiectivele nu pot fi îndeplinite dacă nu avem și niște ținte de reciclat. Cu alte cuvinte, chiar dacă păstrăm această taxă, nu reușim să creștem gradul de reciclare. Sper ca săptămâna viitoare să avem modificată Ordonanța 196 și să introducem instrumente care să ne ducă la o reciclare cât mai bună. Avem un angajament față de Comisia Europeană ca în anul 2020 să ajungem la reciclare de 50%. Nu putem de la 4,5% în 2017 să fim credibil și așa că încercăm gradual.
Exact ce se va întâmpla?
După modificarea ordonanței, taxa de depozitare nu va mai fi plătită pe toată cantitatea care se depozitează, ci pe diferența între ceea ce s-a realizat și ținta stabilită pentru anul respectiv: 20% în 2017, 30% în 2018, 40% în 2019. Astfel, costurile vor scădea substanțial și în felul acesta ne asigurăm că vom avea un grad de reciclare din ce în ce mai mare. Dacă se atinge pragul, este posibil să nu se plătească niciun fel de taxă penalizatoare. Asta ne dorim, ar fi cazul ideal, chiar dacă nu vor mai avea încasări la fondul de mediu.
Ca să vă răspund pe scurt: taxa de depozitare nu a produs un efect pozitiv, nu a făcut altceva decât să se încarce cu consturi autoritățile locale, pentru că multe nu percep taxă de la cetățeni și suportă toate cheltuielile. Eu nu îmi doresc eliminarea acestei taxe, ci transformarea ei în taxă penalizatoare pentru cei care nu reciclează.
Cine va plăti această taxă?
Taxa penalizatoare trebuie să fie parte a contractului pe care cel care colectează îl are cu Primăria. În momentul în care veți vedea forma finală a ordonanței veți constata că punem această obligație în sarcina operatorului economic, iar el trebuie să pună contractul pe care îl are în acord cu legea și nu poate să perceapă cetățeanului taxa respectivă. Nu poate face asta pentru că sunt măsuri asiguratorii pe care le-am luat în ordonanță. De asemenea, vrem – și va fi prevăzut în ordonanță – ca parte din taxa penalizatoare să se întoarcă spre autoritățile publice locale sau către operatorii economici, astfel încât să aibă posibilitatea să facă investiții pentru creșterea gradului de reciclare.
