Oare ce este „mântuirea”, de care tot vorbim la Biserică?
Pe scurt spus, mântuirea este dobândirea vieții veșnice. Omul a fost creat de Dumnezeu pentru a trăi veșnic, în „asemănare” cu El. Dar, din nefericire, omul nu a atins această asemănare, din cauza căderii în păcat.
Dumnezeu, însă, nu ne-a părăsit și, pentru salvarea noastră, L-a trimis pe Fiul Său în lume, să plătească păcatele noastre cu Sângele Său, să moară și să învieze din morți și, astfel, să dăruiască omului, din nou, șansa vieții veșnice.
Așa, Hristos, ne-a redeschis Raiul, a biruit iadul, de unde i-a scos, mai întâi, pe protopărinții noștri. Icoana Învierii are tocmai acest mesaj: Iisus calcă iadul, surpându-l, și prinde de mână pe Adam și pe Eva, ridicându-i la Rai. De acolo, ne pregătește loc și nouă, așteptându-ne pe fiecare.
Dar, să ne mai întrebăm: ce este „viața veșnică”?
Hristos ne dă cel mai frumos răspuns: „Viața veșnică aceasta este, să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis” (Ioan 17, 3). Un răspuns înălțător, care ne descoperă înțelepciunea divină.
De ce? Pentru că numai înțelepciunea divină a legat verbul „a fi” de verbul „a cunoaște”. Aceasta înseamnă că existența deplină se dobândește prin cunoașterea adevărului revelat, prin Cuvântul lui Dumnezeu. Creștinismul nu înseamnă ignoranță, nici cenzură, nici auto-închidere, ci cercetare în libertate, știință și iluminare în Duhul Sfânt. Nu-i înălțător?
Pentru aceasta, Hristos S-a rugat „ca toți să fie una” (Ioan 17, 11), întrucât viața veșnică mai înseamnă a trăi în unitate, în comuniune, nu în izolare, nici în monolog.
Iar noi, după exemplul Lui, la fiecare Liturghie, ne rugăm „pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu Biserici și pentru unirea tuturor”. Fiindcă, vrând-nevrând, profeția lui Hristos se va împlini. Adică, toți vor auzi glasul Lui și „va fi o turmă și un Păstor” (Ioan 10, 16). Când? Dumnezeu știe!
