Accidentul vascular cerebral nu mai este întâlnit doar la vârste înaintate. Un nou studiu publicat în revista medicală Neurology arată o creștere puternică a ratei AVC-urilor în rândul adulților cu vârste între 20 și 54 de ani.

În regiunea analizată de cercetători, incidența aproape s-a dublat între începutul anilor ’90 și anul 2020.

Cercetarea, realizată de o echipă de la University of Cincinnati, a analizat evoluția AVC-urilor în regiunea Greater Cincinnati și Northern Kentucky, pe parcursul a aproape trei decenii. Cercetătorii au identificat 2.076 de cazuri de primul AVC în rândul adulților cu vârste între 20 și 54 de ani.

Datele arată o creștere de la 33,9 cazuri la 100.000 de persoane în 1993-1994 la 62,2 cazuri la 100.000 în 2020.

Creșterea a fost determinată în principal de AVC-urile ischemice, produse atunci când alimentarea cu sânge a unei zone a creierului este blocată.

În cazul acestora, rata a urcat de la 23,8 la 47,3 cazuri la 100.000 de persoane în perioada analizată. În schimb, cercetătorii nu au identificat o creștere similară în cazul hemoragiilor intracerebrale și al hemoragiilor subarahnoidiene.

„AVC-ul devine tot mai frecvent la adulții tineri”

Rezultatele schimbă imaginea tradițională asupra AVC-ului, considerat mult timp în principal o problemă asociată vârstei înaintate.

„Deși AVC-ul a fost considerat în mod tradițional o boală a persoanelor în vârstă, rezultatele noastre arată că acesta devine tot mai frecvent la adulții tineri”, a declarat Emily R. Fisher, autoarea principală a studiului și cercetătoare la University of Cincinnati.

Fisher atrage atenția și asupra unei alte consecințe a evoluției observate: tot mai mulți adulți tineri supraviețuiesc AVC-ului, ceea ce înseamnă că un număr mai mare de persoane poate rămâne cu efecte pe termen lung.

Hipertensiunea și diabetul, mai frecvente printre pacienții tineri

Cercetătorii au urmărit și mai multe probleme de sănătate întâlnite în rândul adulților care au suferit un AVC.

Proporția pacienților cu hipertensiune arterială a crescut de la 47% la 60%, în timp ce ponderea celor cu diabet a urcat de la 19% la 26%.

Și fibrilația atrială a devenit mai frecventă în rândul pacienților analizați, de la 1% la 6%.

O creștere mult mai amplă a fost observată în ceea ce studiul clasifică drept consum de substanțe: de la 4,6% la 40,2%.

Cercetătorii precizează că o mare parte din această evoluție reflectă consumul de marijuana.

Important este însă că aceste date nu demonstrează că respectivele modificări au provocat creșterea AVC-urilor.

Cercetătorii subliniază că studiul nu a avut date comparabile despre persoane de aceeași vârstă care nu au suferit un AVC. Din acest motiv, nu poate fi stabilită o relație cauzală între factorii observați și creșterea incidenței.

Mai puțini mor în primele 30 de zile, dar problema nu dispare

Există și o evoluție pozitivă în datele analizate.

După ajustarea pentru vârstă, rasă și sex, rata mortalității în primele 30 de zile după AVC a scăzut de la 11,7% în 1993-1994 la 9,4% în 2020.

Cu alte cuvinte, supraviețuirea pe termen scurt s-a îmbunătățit.

Pentru cercetători, acest lucru vine însă cu o altă provocare: dacă mai mulți adulți tineri supraviețuiesc unui AVC, crește și numărul celor care pot avea nevoie ulterior de recuperare și de îngrijire pentru consecințele bolii.

Un AVC suferit în perioada activă a vieții poate afecta inclusiv capacitatea unei persoane de a munci, de a avea grijă de copii și de a-și desfășura activitățile obișnuite.

„Este important să identificăm factorii de risc încă din tinerețe”

Autoarea studiului consideră că rezultatele susțin necesitatea unei atenții mai mari acordate sănătății cardiovasculare încă din perioada adultă timpurie.

„Rezultatele noastre evidențiază importanța identificării și gestionării din timp a factorilor de risc pentru AVC, încă din perioada adultă timpurie”, a declarat Fisher.

Cercetătoarea spune însă că sunt necesare studii suplimentare pentru a determina ce anume stă în spatele tendinței observate și, mai ales, cum poate fi inversată.

La rândul său, David Robinson, unul dintre autorii cercetării, atrage atenția asupra impactului pe care un AVC îl poate avea asupra unei persoane aflate în plină perioadă profesională și familială.

Pentru adulții tineri, consecințele pot însemna nu doar probleme de sănătate, ci și pierderea temporară sau permanentă a capacității de muncă și dificultăți în îngrijirea copiilor.

Ce ar trebui urmărit

Autorii studiului recomandă o atenție mai mare acordată factorilor care pot influența sănătatea cardiovasculară.

Printre elementele pe care adulții tineri ar trebui să le monitorizeze se numără tensiunea arterială, greutatea, colesterolul și glicemia.

Acestea se regăsesc și în recomandările American Heart Association privind cele opt componente esențiale ale sănătății cardiovasculare, alături de alimentație echilibrată, activitate fizică, evitarea nicotinei și un somn adecvat.

Studiul nu spune că acești factori explică singuri creșterea AVC-urilor la adulții tineri. El arată însă o asociere între perioada analizată și modificarea profilului de risc al pacienților care au suferit un AVC.

Un semnal care cere cercetări suplimentare

Cercetarea are și limite importante. Datele provin dintr-o anumită regiune din Statele Unite, iar lipsa unui grup comparabil de persoane care nu au suferit AVC împiedică stabilirea unor relații cauzale între factorii de risc și evoluția incidenței.

Totuși, autorii consideră că tendința observată merită investigată în continuare.

Mesajul central este unul de prevenție: AVC-ul poate apărea și la vârste tinere, iar monitorizarea sănătății cardiovasculare nu ar trebui amânată până la vârsta înaintată.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007