Departamentul Securității Statului (DSS), principala structură represivă și informativă a regimului comunist, avea 14.629 de angajați, în septembrie 1988, cu puțin mai mult de un an înainte de prăbușirea regimului Nicolae Ceaușescu. Datele au fost prezentate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), pe baza unor documente din arhiva instituției.
Documentele CNSAS, datate 24 septembrie 1988, oferă o imagine detaliată asupra dimensiunii aparatului Securității în ultimii ani ai regimului comunist. Informațiile provin din documente păstrate în fondul Cabinetului Iulian Vlad, ultimul șef al Departamentului Securității Statului.
Peste 14.600 de angajați în aparatul Securității
Potrivit datelor prezentate de CNSAS, DSS avea în total 14.629 de angajați, în septembrie 1988.
Cea mai mare parte a personalului era împărțită între aparatul central de la București și structurile teritoriale. 6.023 de cadre, adică 41,17% din efectiv, lucrau în aparatul central al DSS. Alte 5.869 de persoane, reprezentând 40,12%, erau încadrate în structurile teritoriale.
Trupele de Securitate aveau 2.737 de cadre, ceea ce reprezenta 18,71% din totalul personalului.
Datele includ și aproximativ 1.200 de angajați civili, fără grad militar, care desfășurau activități tehnice, administrative, logistice și de secretariat.
Ce structuri avea Securitatea în 1988
Documentele publicate de CNSAS permit identificarea efectivelor mai multor structuri ale aparatului represiv comunist.
Direcția a IV-a, responsabilă de contrainformațiile militare, avea 1.022 de cadre. Unitatea Specială „F”, care se ocupa de filaj, avea 745 de angajați, în timp ce USLA număra 772 de cadre.
Aparatul central reunea structurile care asigurau o gamă largă de activități, de la culegerea de informații și contrainformații, până la filaj, interceptări și controlul corespondenței.
Sute de angajați se ocupau de interceptări și filaj
Datele CNSAS arată amploarea resurselor alocate activităților de supraveghere a populației.
Unitatea Specială „T”, responsabilă de interceptări și ascultări, avea 466 de angajați.
Unitatea „F”, specializată în filaj, observație stradală și investigații, avea 745 de persoane.
În același timp, Unitatea Specială „S”, care se ocupa de controlul scrisorilor, coletelor și altor trimiteri poștale, avea 356 de angajați în structura centrală.
Direcția I, implicată în supravegherea populației din perspectiva respectării liniei ideologice a regimului comunist, avea 103 angajați în structura centrală, activitatea fiind desfășurată și prin structurile teritoriale.
Bucureștiul avea cea mai mare structură teritorială
Dintre structurile teritoriale, Securitatea Municipiului București avea cel mai mare efectiv, cu 557 de cadre.
În rândul județelor, cele mai mari efective erau în:
Constanța – 285 de cadre
Timiș – 271
Prahova – 261
Cluj – 251
Brașov – 212
La Sibiu, structura Securității avea 144 de cadre, dintre care 119 bărbați și 25 de femei.
La polul opus se aflau județele cu cele mai mici efective. Covasna avea 73 de cadre, în timp ce Ialomița și Sălaj aveau câte 76, iar Călărași – 78.
Câte femei lucrau în Securitatea lui Ceaușescu
Documentele oferă și date despre structura de gen a aparatului Securității.
Din totalul de 14.629 de angajați, 2.297 erau femei, reprezentând 15,70% din efectiv. Bărbații reprezentau 84,30%.
Femeile erau însă foarte slab reprezentate în funcțiile de conducere.
În întregul aparat al DSS, doar 22 de femei ocupau funcții de conducere: 11 în structura centrală și alte 11 în structurile teritoriale.
În Trupele de Securitate, situația era și mai clară: dintre cele 254 de femei încadrate, niciuna nu ocupa o funcție de conducere.
Documentele din arhiva CNSAS oferă o imagine clară asupra Securității din ultimii ani ai regimului comunist
CNSAS precizează că imaginea de ansamblu asupra efectivelor Departamentului Securității Statului a fost obținută prin coroborarea a două tabele existente în arhiva instituției.
Documentele originale sunt păstrate în fondul Cabinetului Iulian Vlad, ultimul șef al Securității înainte de desființarea Departamentului Securității Statului, în contextul evenimentelor din decembrie 1989.
Cifrele din septembrie 1988 arată dimensiunea aparatului de securitate al regimului Ceaușescu cu aproximativ un an înainte de Revoluția Română și oferă date concrete despre distribuția personalului între structurile centrale, teritoriale și Trupele de Securitate.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
