Discuțiile și zvonurile despre o posibilă lovitură de stat la Moscova revin în forță, de această dată mai apăsate și, poate, mai credibile decât în trecut. Diferența esențială: nu mai sunt alimentate doar din exterior, ci chiar din interiorul sistemului.
Sociologul rus Igor Eidman, stabilit în Germania și cunoscut pentru pozițiile sale critice față de regim, susține că pentru prima dată după mulți ani s-a produs o fisură reală între Vladimir Putin și cercul său de putere.
Potrivit acestuia, interesele elitei nu mai coincid cu cele ale liderului de la Kremlin, iar motivația devine din ce în ce mai pragmatică: salvarea propriilor averi.
În acest context, presa estonă vorbește despre un scenariu denumit sugestiv „Operațiunea Amurg”.
Ce a dus la această posibilitate a răsturnării regimului? În primul rând, presiunea economică tot mai greu de ignorat.
Deficitul bugetar al Rusiei a urcat la 2,6% din PIB — de cinci ori peste ținta oficială. Fondul Național de Bunăstare, un pilon esențial al stabilității financiare, s-a redus dramatic, de la aproape 10 trilioane de ruble înainte de război la aproximativ 4,2 trilioane.
În paralel, TVA-ul crește la 22% din 2026, iar veniturile din petrol continuă să scadă, anunță tvrinfo.ro.
Pentru oligarhi și elitele economice, situația devine tot mai dificilă: active blocate în Occident, restricții de călătorie și perspective limitate de redresare. Loialitatea față de Kremlin nu mai aduce aceleași beneficii ca înainte.
Un alt semnal neliniștitor vine chiar din Moscova. Restricțiile de internet s-au concentrat în jurul unor obiective militare și de securitate, despre care există suspiciuni că ar putea fi implicate în acțiuni împotriva regimului.
Mai mult, bloggeri pro-război — altădată aliniați strict la linia oficială — au început să critice public aceste măsuri. Potrivit lui Eidman, astfel de reacții ar fi imposibile fără o susținere discretă din interiorul sistemului.
Analiștii specializați pe Kremlin interpretează și recentele acuzații ale FSB împotriva opoziției din exil nu ca pe un semn de forță, ci de anxietate. Timothy Ash, expert la Chatham House, afirmă că pentru prima dată în mai bine de trei ani Rusia resimte cu adevărat impactul acumulat al presiunilor. „La Kremlin e panică”, spune el.
În acest peisaj tensionat, numele lui Serghei Șoigu reapare constant. Înlăturat din funcția de ministru al apărării în 2024 și mutat în Consiliul de Securitate, acesta este văzut de unii drept un posibil punct de ruptură în interiorul elitei.
Cu toate acestea, prudența rămâne esențială. Scenariile privind căderea lui Putin circulă încă din 2022, de la începutul războiului din Ucraina. Liderul de la Kremlin a trecut deja peste momente critice: revolta Wagner din 2023, epurări interne și valuri succesive de sancțiuni. Controlul asupra FSB și asupra aparatului de securitate rămâne solid.
Nu există, deocamdată, dovezi independente care să confirme existența unui complot activ. Majoritatea surselor provin din exil sau sunt anonime.
Cert este însă că economia rusă se deteriorează, nemulțumirea în rândul elitelor crește, iar măsurile de securitate din capitală devin tot mai vizibile.
Dacă toate acestea indică apropierea unei căderi sau, dimpotrivă, pregătirea unei reacții dure din partea Kremlinului, rămâne o întrebare deschisă — fără un răspuns verificabil, cel puțin pentru moment.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
