Nu doar cantitatea de grăsime corporală contează pentru sănătate, ci și locul în care aceasta se depozitează. Un nou studiu publicat în revista Nature Mental Health arată că distribuția grăsimii în organism influențează în mod direct structura creierului, conexiunile neuronale și performanțele cognitive la adulții de vârstă mijlocie și la vârstnici.
De ce IMC-ul nu spune întreaga poveste
Indicele de masă corporală (IMC) este folosit de decenii pentru evaluarea obezității, însă acesta nu oferă informații despre zonele în care se acumulează grăsimea. Cercetătorii subliniază că diferitele tipuri de țesut adipos au efecte biologice distincte asupra organismului, relatează Mediafax.
De exemplu, grăsimea viscerală, care se dezvoltă în jurul organelor interne, produce substanțe inflamatorii asociate cu neuroinflamația și bolile neurodegenerative. În schimb, grăsimea localizată la nivelul membrelor poate avea efecte diferite și, în anumite situații, chiar protective.
Cum a fost realizată cercetarea
Echipa coordonată de profesorul Anqi Qiu de la Universitatea Politehnică din Hong Kong a analizat datele a peste 18.000 de participanți din baza de date UK Biobank. Vârsta medie a voluntarilor a fost de 62,5 ani, iar aproximativ 45% dintre aceștia au fost bărbați.
Distribuția grăsimii corporale a fost măsurată cu ajutorul absorpțiometriei duale cu raze X (DXA), o metodă avansată care permite evaluarea precisă a grăsimii din brațe, picioare, trunchi și zona viscerală.
Pentru analiza sănătății cerebrale, cercetătorii au utilizat mai multe tipuri de imagistică prin rezonanță magnetică (RMN), precum și teste cognitive care au evaluat memoria, raționamentul, funcțiile executive și viteza de procesare a informațiilor.
Grăsimea abdominală, asociată cu cele mai mari riscuri pentru creier
Rezultatele au arătat că fiecare tip de grăsime este asociat cu modificări specifice la nivel cerebral.
Grăsimea acumulată în brațe și în zona trunchiului a fost corelată cu subțierea cortexului senzoriomotor, regiunea responsabilă pentru mișcare și percepțiile senzoriale. De asemenea, grăsimea din brațe a fost asociată cu reducerea volumului hipocampului, una dintre cele mai importante structuri implicate în memorie.
Totuși, cel mai puternic impact negativ a fost observat în cazul grăsimii viscerale.
Aceasta a fost asociată cu deteriorarea substanței albe, rețeaua care asigură comunicarea dintre diferitele regiuni ale creierului. Cercetătorii au identificat semne ale scăderii densității fibrelor nervoase, acumulării excesive de lichid și dezorganizării conexiunilor neuronale.
Efectul neașteptat al grăsimii de pe picioare
Un rezultat surprinzător a fost legătura dintre grăsimea de la nivelul picioarelor și modificările din sistemul limbic, rețeaua cerebrală implicată în emoții, memorie și procesarea recompenselor.
Specialiștii cred că această asociere ar putea fi influențată de leptină, un hormon produs în cantități mai mari de țesutul adipos din partea inferioară a corpului și care acționează asupra unor regiuni importante pentru funcțiile cognitive.
Cum influențează grăsimea „vârsta creierului”
Folosind modele informatice avansate, cercetătorii au calculat o estimare a „vârstei creierului” pentru fiecare participant.
Analiza a arătat că accelerarea îmbătrânirii unor rețele neuronale-cheie, inclusiv cele senzoriomotorii, limbice și rețeaua implicită, reprezintă mecanismul principal prin care grăsimea corporală afectează performanțele cognitive.
În toate testele efectuate, grăsimea viscerală a fost asociată cu cele mai pronunțate efecte negative asupra funcțiilor cognitive.
Ce înseamnă aceste descoperiri
Autorii studiului susțin că evaluarea riscurilor pentru sănătatea creierului ar trebui să ia în calcul nu doar greutatea corporală totală, ci și distribuția grăsimii în organism.
Rezultatele sugerează că grăsimea abdominală profundă ar putea reprezenta un indicator mai relevant pentru îmbătrânirea cerebrală și declinul cognitiv decât simplul IMC.
Limitările studiului
Cercetătorii atrag atenția că studiul este unul observațional și nu poate demonstra o relație directă de cauzalitate. Cu alte cuvinte, nu se poate afirma cu certitudine dacă acumularea de grăsime provoacă modificările cerebrale sau dacă există și alți factori implicați.
În plus, majoritatea participanților au fost persoane de origine europeană, ceea ce limitează aplicabilitatea rezultatelor la alte populații.
Studiul, intitulat „Regional adiposity shapes brain and cognition in adults”, a fost realizat de Die Zhang, Yingji Fu, Chenye Shen, Chaoqiang Liu, Nanguang Chen, Hua Cao, Kui Kai Lau și Anqi Qiu și a fost publicat în revista Nature Mental Health.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
