Prețurile gazelor naturale din Europa au crescut cu aproximativ 120% de la începutul anului 2026. Stocurile reduse, cererea ridicată de energie și riscurile privind aprovizionarea amplifică temerile că gazele s-ar putea scumpi din nou înainte de iarnă.
Europa traversează un nou val de căldură, iar temperaturile ridicate pun presiune suplimentară pe sistemul energetic. Cererea de electricitate crește, în timp ce seceta și canicula afectează producția hidroenergetică și nucleară. În aceste condiții, centralele pe gaze sunt nevoite să acopere o parte din deficit, chiar în perioada în care statele europene încearcă să își refacă rezervele pentru sezonul rece.
Presiunea se vede deja pe piața angro.
Contractele futures Dutch TTF, principalul reper european pentru prețul gazelor naturale, au crescut cu aproximativ 120% de la începutul anului 2026, ajungând la circa 63,7 euro/MWh la 18 august, potrivit Mediafax.
Nivelul este încă mult sub recordul de aproximativ 350 de euro/MWh înregistrat în timpul crizei energetice din 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Situația actuală este însă urmărită cu atenție deoarece Europa intră în sezonul rece cu rezerve mai mici și cu o marjă de siguranță redusă în cazul unui nou șoc de aprovizionare.
De ce cresc prețurile gazelor în Europa
În mod normal, lunile de vară sunt esențiale pentru refacerea stocurilor de gaze naturale înainte de creșterea consumului din sezonul rece. În 2026, procesul de umplere a depozitelor s-a suprapus însă cu mai multe probleme pe piața energetică.
Strâmtoarea Ormuz rămâne practic închisă, Norvegia a prelungit opririle unor zăcăminte de gaze, iar seceta a afectat producția de energie hidro și nucleară.
În același timp, temperaturile ridicate au determinat o creștere a consumului de electricitate. Centralele pe gaze au fost chemate să acopere o parte din necesarul suplimentar, ceea ce a sporit cererea pentru gaz exact într-o perioadă în care Europa trebuie să își refacă depozitele.
Rezultatul este o piață cu o marjă de manevră tot mai redusă.
Europa și-a redus dependența de gaze, dar nu și vulnerabilitatea
În ultimii ani, Europa a făcut progrese importante în reducerea consumului de gaze naturale. Consumul este cu aproximativ 15%-20% mai mic față de 2021, în timp ce energia regenerabilă s-a extins, iar pompele de căldură au înlocuit o parte dintre sistemele de încălzire pe gaze.
Și oferta globală de GNL este mai mare. Europa dispune de mai multe terminale de import și poate atrage încărcături suplimentare atunci când prețurile cresc.
Prin urmare, o penurie fizică de gaze de amploarea celei din criza energetică din 2021-2022 este mai puțin probabilă.
Totuși, Europa nu este imună la vreme.
Potrivit Oxford Economics, legătura dintre temperatură și cererea de gaze rămâne foarte puternică. În iarna trecută, atunci când temperaturile au coborât temporar sub media pe termen lung, economiile de gaze ale Europei față de nivelurile de dinainte de 2021 s-au redus la aproximativ 5%-10%.
Cu alte cuvinte, Europa a redus necesarul obișnuit de gaze, dar nu și-a eliminat dependența de acest combustibil atunci când temperaturile scad semnificativ.
Stocurile de gaze, principalul risc pentru iarna 2026-2027
Depozitele de gaze reprezintă principala plasă de siguranță a Europei înaintea sezonului rece.
La începutul lunii august, depozitele europene erau ocupate în proporție de aproximativ 57%. Datele Gas Infrastructure Europe indicau un grad de umplere de 57,1% la 1 august, cel mai redus nivel înregistrat pentru această perioadă în seria istorică.
Regulile Uniunii Europene prevăd în continuare un obiectiv de umplere de 90% a depozitelor. Statele membre beneficiază însă de mai multă flexibilitate în privința momentului în care trebuie atins acest nivel, între 1 octombrie și 1 decembrie, iar condițiile dificile de pe piață permit o flexibilitate suplimentară.
Bruxelles-ul a încurajat inclusiv folosirea acestei flexibilități pentru reducerea țintei la 80% atunci când condițiile de piață fac mai dificilă acumularea rezervelor.
Pentru piața gazelor, diferența dintre o iarnă normală și una neobișnuit de rece poate fi decisivă.
Atunci când depozitele sunt bine alimentate, traderii pot acoperi mai ușor perioadele de frig fără să intre agresiv pe piața internațională. Când stocurile sunt reduse, fiecare perioadă rece poate declanșa o competiție pentru încărcăturile disponibile și poate împinge prețurile în sus.
Cât de mult s-ar putea scumpi gazele
Vremea este cea mai importantă necunoscută pentru următoarele luni.
O iarnă blândă ar putea permite Europei să traverseze sezonul rece fără o presiune majoră asupra rezervelor. În schimb, o perioadă lungă de temperaturi sub medie ar crește consumul și ar pune presiune suplimentară pe importurile de GNL și pe prețurile de pe piața TTF.
Riscurile de aprovizionare reprezintă un alt factor important. Orice întrerupere neașteptată a livrărilor, combinată cu stocuri reduse, ar putea amplifica rapid volatilitatea.
Europa este astăzi mai bine pregătită decât în timpul crizei energetice din 2021-2022, însă nivelul rezervelor lasă mai puțin spațiu pentru erori în cazul unei ierni dificile.
Prețurile gazelor pot alimenta din nou inflația
Scumpirea gazelor nu reprezintă doar o problemă pentru sectorul energetic. Efectele se pot transmite în economie și pot complica politica monetară a Băncii Centrale Europene.
Prețurile angro ale gazelor se modifică mai rapid decât facturile consumatorilor, deoarece furnizorii își acoperă adesea necesarul prin contracte încheiate cu luni înainte. Potrivit Oxford Economics, transmiterea prețurilor angro către prețurile de consum atinge, în medie, nivelul maxim la aproximativ șase luni după creșterea inițială.
Protecția oferită de contractele existente se reduce însă atunci când prețurile rămân ridicate. Pe măsură ce contractele expiră și sunt reînnoite, costurile suportate de consumatori se pot apropia treptat de nivelurile de pe piața angro.
Impactul nu va fi identic în toate statele europene.
Oxford Economics estimează că inflația generală din zona euro ar putea ajunge la aproape 3,5% în a doua jumătate a anului 2026, în condițiile actualelor prețuri angro ale gazelor, față de puțin peste 3% în scenariul de bază.
Proiecțiile BCE din iunie indicau deja menținerea inflației la un nivel ridicat pe fondul prețurilor mai mari la energie, cu o inflație generală estimată la 3,4% în trimestrele al treilea și al patrulea din 2026.
Astfel, evoluția prețurilor gazelor în următoarele luni ar putea deveni un factor important atât pentru facturile consumatorilor, cât și pentru deciziile de politică monetară ale BCE.
Europa intră în iarnă cu o marjă de siguranță mai mică
Europa nu se confruntă în prezent cu aceeași situație ca în timpul crizei energetice din 2022. Consumul de gaze este mai redus, infrastructura pentru importul de GNL este mai dezvoltată, iar sursele de energie regenerabilă au o pondere mai mare.
Problema este că aceste avantaje nu elimină riscul unui nou episod de volatilitate.
Cu depozitele la un nivel redus pentru această perioadă a anului, prețurile ridicate și incertitudinile privind aprovizionarea, Europa rămâne dependentă de evoluția vremii.
Dacă iarna va fi blândă, presiunea asupra pieței s-ar putea diminua. Dacă temperaturile vor scădea puternic și pentru perioade îndelungate, însă, cererea de gaze ar putea crește rapid, iar prețurile ar putea urca din nou.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
