Meta Platforms este acuzată că a conceput Facebook și Instagram astfel încât să creeze dependență în rândul copiilor și adolescenților, într-un proces federal cu potențiale sancțiuni de până la 1,4 trilioane de dolari. Procurorii susțin că platformele au favorizat anxietatea, depresia și comportamentele periculoase, în timp ce compania respinge acuzațiile.
Un proces federal de amploare împotriva Meta Platforms a început în Statele Unite, 29 de state americane acuzând compania că a proiectat Facebook și Instagram pentru a crea dependență în rândul copiilor și adolescenților, relatează Hotnews. Miza financiară a cazului ar putea ajunge, potrivit Meta, la 1,4 trilioane de dolari, scrie Reuters.
Acțiunea este coordonată de California, Colorado, Kentucky și New Jersey, care susțin că Meta a urmărit să crească timpul petrecut de tineri pe platforme, să le colecteze datele personale și să ascundă de public informații despre riscurile asociate utilizării rețelelor sociale.
Procurorii afirmă că această strategie ar fi contribuit la probleme precum anxietatea, depresia și chiar sinuciderea în rândul unor tineri utilizatori.
Procurorii: „Meta avea nevoie de copii”
Megan O’Neill, procuroare generală adjunctă a Californiei, le-a spus celor opt jurați din Oakland că modelul de afaceri al Meta se baza pe menținerea utilizatorilor pe platforme cât mai mult timp.
Potrivit acesteia, compania urmărea să îi facă pe utilizatori dependenți, să le colecteze datele și să minimizeze public riscurile asociate produselor sale.
„A funcționat deosebit de bine în cazul copiilor”, a declarat O’Neill, susținând că Meta avea nevoie de utilizatori tineri și trebuia să îi convingă pe părinți că aceștia sunt în siguranță.
Procurorii susțin că Meta ar fi analizat inclusiv modul în care funcționează creierul copiilor și felul în care aceștia reacționează la diferiți stimuli online. În plus, compania ar fi urmărit interacțiunile minorilor pe platformele sale.
În fața juriului a fost prezentat și un e-mail intern adresat lui Adam Mosseri, șeful Instagram, în care „timpul petrecut de adolescenți” era prezentat drept un obiectiv al companiei.
O’Neill a mai afirmat că unii angajați Meta ar fi descris Instagramul drept un „drog”, iar pe ei înșiși drept „traficanți”.
Potrivit procuroarei, compania ar fi considerat cu atât mai valoros un utilizator cu cât începea să folosească platforma la o vârstă mai mică, deoarece creșteau șansele ca acesta să rămână utilizator pe termen lung.
Meta riscă sancțiuni uriașe
Procesul reprezintă unul dintre cele mai importante teste juridice privind impactul rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților.
Meta a susținut că eventualele sancțiuni ar putea ajunge la 1,4 trilioane de dolari, sumă apropiată de valoarea de piață a companiei.
Procurorii generali nu au indicat însă o valoare exactă. În cadrul unei audieri desfășurate săptămâna trecută, aceștia au sugerat că sancțiunile ar putea ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, echivalentul a circa trei ani de profit net al Meta.
Statele care conduc acțiunea solicită și modificări ale platformelor. Printre propuneri se numără introducerea unor restricții de vârstă și eliminarea funcției de derulare infinită, considerată un mecanism care îi încurajează pe utilizatori să continue să consume conținut.
Meta respinge acuzațiile
Compania neagă acuzațiile și susține că a investit masiv în măsuri pentru protejarea adolescenților.
Reprezentanții Meta afirmă că statele nu au demonstrat că locuitorii lor au fost induși în eroare sau că anumite funcții ale platformelor au provocat prejudicii.
Compania consideră, de asemenea, că procurorii încearcă să îi atribuie probleme care afectează întreaga industrie a rețelelor sociale, inclusiv dificultățile legate de verificarea vârstei utilizatorilor.
Mark Zuckerberg, fondatorul și directorul executiv al Meta, precum și Adam Mosseri, directorul Instagram, sunt așteptați să depună mărturie în timpul procesului.
Procesul este programat să dureze aproximativ șase săptămâni.
Mărturia unei mame despre fiul său
La începutul procesului au vorbit și persoane care critică modul în care Meta își gestionează platformele.
Mary Rodee a declarat că fiul său, Riley Basford, în vârstă de 15 ani, ar fi fost victima unui prădător sexual pe Facebook înainte de a se sinucide în 2021.
„Ei îi spun sinucidere spontană”, a afirmat femeia, susținând că tragedia fiului său a fost rezultatul unui sistem care nu a protejat suficient copiii.
Mărturia sa se înscrie într-un context mai larg în care părinți, autorități și foști angajați ai marilor companii de tehnologie pun sub semnul întrebării modul în care platformele sociale sunt proiectate pentru utilizatorii minori.
Procesul a început după dezvăluirile lui Frances Haugen
Acțiunea a fost inițiată în 2023, la doi ani după ce Frances Haugen, fostă angajată Meta devenită denunțătoare, a depus mărturie în fața unei comisii a Senatului SUA.
Haugen a susținut atunci că Meta știa că produsele sale pot fi periculoase pentru copii și că avea informații despre modalitățile prin care aceste probleme ar fi putut fi reduse, însă compania ar fi prioritizat profitul.
Meta nu este singura companie de tehnologie vizată de astfel de litigii. Snap, ByteDance, compania-mamă a TikTok, și Alphabet, compania care deține YouTube, se confruntă la rândul lor cu mii de procese intentate de state, municipalități, districte școlare și persoane fizice.
Miza procesului împotriva Meta depășește astfel valoarea eventualelor sancțiuni. Verdictul ar putea influența modul în care sunt proiectate și reglementate Facebook, Instagram și alte platforme de social media folosite de copii și adolescenți.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
