Av. Alexandru Zavatin, Baroul Sibiu
România a reușit, din iulie 2024, o performanță juridică rară: a construit un sistem în care, dacă ai băut la volan, este mai sigur să refuzi testarea decât să spui adevărul. Nu este o figură de stil, ci rezultatul unei modificări prost gândite a Codului penal, care a creat un paradox penal cu efecte reale în sălile de judecată.
Intenția Parlamentului a fost, desigur, una lăudabilă. S-a dorit o sancționare mai dură a șoferilor prinși sub influența alcoolului sau a drogurilor. Așa că, prin modificarea art. 336 Cod penal, legiuitorul a eliminat posibilitatea amânării aplicării pedepsei pentru această infracțiune. Pe scurt, dacă ești prins cu alcoolemie penală, vei fi condamnat și vei avea cazier. Punct. Nu mai există „scăparea” juridică a amânării, care în trecut permitea unui inculpat aflat la prima abatere să iasă din sală fără stigmatul penal.
Numai că, în graba de a pedepsi „mai aspru”, statul a uitat ceva esențial: infracțiunea de refuz de recoltare a probelor biologice, prevăzută de art. 337 Cod penal. Aceasta a rămas neatinsă. Pentru ea, amânarea aplicării pedepsei este în continuare posibilă. Iar amânarea înseamnă un lucru extrem de important în viața reală: lipsa cazierului.
Așa s-a născut paradoxul. Astăzi, un șofer oprit în trafic are două drumuri juridice. Dacă suflă în etilotest sau merge la recoltare și rezultatul arată o alcoolemie peste limita penală, va fi condamnat și va avea cazier, indiferent că este la prima faptă sau nu. Dacă, în schimb, refuză recoltarea probelor biologice, va fi trimis în judecată pentru refuz, dar poate primi amânarea aplicării pedepsei și va ieși din proces fără cazier. Cu alte cuvinte, adevărul biologic este mai periculos decât tăcerea.
Pentru un judecător, situația este absurdă, dar legea este clară. Magistratul nu judecă ce bănuiește polițistul și nici cât de roșii erau obrajii șoferului. Judecă fapta din dosar. Iar dacă fapta este „refuz de recoltare probe biologice”, iar inculpatul este la prima abatere, Codul penal îl obligă să analizeze amânarea. Rezultatul este că un șofer care, probabil, era foarte beat poate ajunge într-o situație juridică mai bună decât unul care a cooperat cu testarea.
Mesajul transmis de stat este, fără să vrea, cinic și periculos: dacă ai băut puțin, riști; dacă ai băut mult, „taci”. Nu este politică penală, este o invitație la opacitate.
Această eroare legislativă nu va reduce alcoolul la volan. Dimpotrivă, va crește numărul refuzurilor, va tensiona relația dintre șoferi și poliție și va umple instanțele cu dosare inutile. Oamenii nu respectă legi ilogice. Le ocolesc.
România nu a creat un sistem mai dur împotriva șoferilor băuți. A creat un sistem mai ingenios de a scăpa. Iar când legile sunt făcute prost, ele nu combat infracțiunea – o optimizează.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
