În primele 7 zile ale lunii martie, la nivelul județului Sibiu s-a solicitat intervenția pompierilor în urma producerii a 13 incendii de vegetație uscată care au afectat op suprafață totală de peste 40 de hectare de teren.
Numai ieri, 6 martie, pompierii sibieni au intervenit pentru stingerea și lichidarea a 8 incendii de vegetație uscată, care au afectat o suprafață totală de aproape 33 de hectare de teren, de pe raza localităților Șura Mare, Șoala, Mohu, Cârțișoara, Sibiu, Porumbacu de Sus, Laslea și Alma.
Nerespectarea prevederilor legale privind interzicerea arderii vegetației uscate constituie contravenție și se sancționează cu amendă în cuantum de la 7.500 șa 15.000 de lei, pentru persoanele fizice și de la 50.000 la 100.000 de lei pentru persoanele juridice, sancțiunile fiind aplicate de Garda de Mediu.
De asemenea, incendiile de vegetație uscată reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru mediul înconjurător, dar și pentru comunitate, deoarece pot produce pagube semnificative și chiar pierderi de vieți, întrucât există un risc major de propagare rapidă a incendiilor în condiții de vânt.
Fiți vigilenți și semnalați orice început de incendiu la numărul unic pentru apeluri de urgență 112″, a spus Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
Maratonul Internațional Sibiu (MIS), cel mai mare eveniment de alergare cu impact social din România, își deschide porțile pentru o nouă ediție.
Începând de astăzi, 7 martie, pasionații de alergare și susținătorii cauzelor locale se pot înscrie la cea de-a 14-a ediție a Maratonului, care va avea loc în inima Sibiului. Înscrierile sunt deschise până pe 2 mai, ora 23:59, iar participanții vor putea alerga pentru una dintre cele 54 de cauze care vor contribui la schimbarea comunității.
„Maratonul Internațional Sibiu nu este doar un eveniment sportiv, ci un fenomen de comunitate. De 14 ani, reușește să aducă împreună oameni diferiți, dar uniți de dorința de a face bine. Evenimentul atrage anual alergători din întreaga țară și din străinătate, consolidând Sibiul ca un centru al solidarității și al sportului pentru toți.” – Ana Bugneriu, Director Executiv, Fundația Comunitară Sibiu.
Anul acesta, MIS propune o temă care provoacă la reflecție: „Cine suntem noi?”. Într-un context social dinamic, acest maraton devine o oportunitate de introspecție și acțiune.
„Tema este mai mult decât o întrebare. Este un apel la conștientizare și la unitate. Prin alergare, donare sau susținere, fiecare dintre noi contribuie la o poveste mai mare.” – Amalia Precup, Coordonator PR, Fundația Comunitară Sibiu.
Cursele Maratonului Internațional Sibiu 2025
🔹 42K Maraton by Continental – pentru cei care consideră că 42 km sunt doar un nou obiectiv de atins. 🔹 21K Semimaraton by Joyson Safety Systems – pentru alergătorii gata să-și depășească limitele. 🔹 TeamRun (4×10,5K) – alergare în echipă, unde fiecare kilometru contează. 🔹 10K by Wenglor – pentru cei care vor să simtă energia competiției. 🔹 Crosul MultiversX – o cursă unde fiecare pas contează. 🔹 Cursele Copiilor by Playtopia – pentru micii campioni ai comunității. 🔹 Teen Race by IFM – pentru tinerii care își doresc un start activ în viață. 🔹 Pași pentru Oraș by Bilstein – pentru cei care preferă mersul alert cu impact social. 🔹 Aleargă Peste Tot – Cursa Virtuală by GLS – pentru cei care doresc să participe de oriunde.
Un efort colectiv pentru schimbare
Evenimentul este posibil datorită partenerului principal, MultiversX & xMoney, și partenerilor de cursă: Continental, Joyson Safety Systems, Wenglor, GLS, Bilstein, IFM, Playtopia, Colt, Scandia, SAM Transport, Agile Freaks, Reasig.
„MIS înseamnă luni întregi de muncă și un mecanism complex care implică ONG-uri, alergători, donatori, parteneri și voluntari. Ne dorim ca fiecare pas din această ediție să reflecte încrederea și responsabilitatea pe care le avem față de comunitate.” – Mădălina Pișcu, Director Programe, Fundația Comunitară Sibiu.
Despre Maratonul Internațional Sibiu
Organizat de Fundația Comunitară Sibiu în parteneriat cu Clubul Sportiv Comunitar Sibiu, Maratonul Internațional Sibiu este mai mult decât o competiție sportivă – este o platformă prin care comunitatea sprijină cauze sociale importante.
🔹 În 2024, evenimentul a finanțat 51 de proiecte, adunând 1.336.124 lei și mobilizând 8.953 de alergători. 🔹 În cei 14 ani de existență, maratonul a contribuit la aproximativ 400 de proiecte sociale, de mediu și educație.
În luna femeii, Sibiu100% dorește să amintească două dintre femeile care s-au remarcat în spațiul sibian printr-o muncă ce în secolul al XIX-lea era atribuită cu predilecție bărbaților. E vorba de primele femei fotograf din Sibiu, Kamilla Ásbóth și Julie Herter. Ca să aflăm detalii despre viața acestor doamne, care întâmplător s-au născut în același an, am stat de vorbă cu Delia Voina, muzeograf al Muzeului Național Brukenthal și expert în istoria fotografiei transilvănene.
O aparatură greoaie
„Un număr mic de femei au contribuit la istoria timpurie a fotografiei, cu toate că, în marea lor majoritate, acestea au lucrat în atelierele fotografice ale soților lor. Însă, după decesul consorților acestora, femeile au fost cele care și-au asumat continuarea activității de fotograf ca modalitate de supraviețuire financiară.
Procedurile tehnice și echipamentul folosit în obținerea fotografiilor (care necesitau un instrumentar bogat, precum plăcide sticlă, lentile, trepiede din lemn, cel puțin două aparate de fotografiat cu suport pentru plăci, sticle cu soluții), greoaie și aproape imposibil de transportat și cunoștințele în domeniul artistic (compoziție, iluminat) au făcut ca femeile-fotografsă lucreze mai mult în interiorul atelierului, specializându-se cu precădere în portrete, majoritatea realizate în manieră simplă”, ne spune muzeografa.
Kamilla Ásbóth
Kamilla Ásbóth s-a născut în 19 februarie 1838, la Kűrtvélyes, lângă Budapesta. „Se cunosc puține date biografice despre această fotografă. Știm doar că, în anul 1871, a moștenit, împreună cu surorile sale Alida și Gisela, atelierul lui Theodor Glatz, unchiul acestora”, îmi mărturisește Delia Voina.
În primă fază, atelierul funcționează sub conducerea tehnică și artistică a lui Carol Koller, un fotograf din Bistrița, asociat a lui Glatz. În anul 1873, Koller se mută definitiv la Budapesta, urmând ca cele trei surori Ásbóth să administreze împreună afacerea fotografică. În anul 1881, după o călătorie lungă prin cele mai importante orașe ale Europei, Kamilla Ásbóth anunță, prin intermediul unei știri în presa sibiană de limbă germană, că rămâne singură la conducerea atelierului fotografic.
Kamilla dovedește încă de la începutul carierei sale o bună pricepere, atât în ceea ce privește arta fotografică, dar și promovarea acesteia. Păstrează numele de Glatz pe cartoanele personalizate, renumele unchiului său fiind unul de bun fotograf. Se promovează și în presa locală scriind anunțuri în care prezintă oferta sa de lucru, anunțuri de angajare, cât și prețul fotografiilor.
Imagini păstrate la Brukenthal
Tot o modalitate de a face reclamă este fotografia în sine. La intrarea în curtea atelierului, în vitrine frumos decorate, Camilla expune fotografiile tip prospect, cu imagini numerotate, pentru ușurință în multiplicarea la cererea clientului. O astfel de fotografie se păstrează în colecția Muzeului Național Brukenthal; aceasta ilustrează un colaj de 9 imagini, de format 4,5 x 3,2 cm, reprezentând diferite secvențe de arhitectură din orașul Sibiu, cunoscute astăzi ca: str. Cetății, Turnul Sfatului, str. Turnului, Catedrala Evanghelică, Pădurea Dumbrava, Turnul Pulberăriei, Muzeul de Istorie (Primăria Veche) – curtea interioară, Liceul de Artă, str. Al. Odobescu.
Recunoaștere în plan european
Recunoașterea sa ca un bun fotograf apare foarte repede și pe plan european. În anul 1881, la expoziția femeilor meșteșugar din Pesta, Camilla este distinsă cu medalia de aur.
Ziarul Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt din luna septembrie a aceluiași an 1881, relatează (în traducere): „Anunțăm cu mare bucurie că domnișoarei Kamilla Ásbóth i-a fost acordat primul premiu, medalia de aur, pentru fotografiile pe care le-a realizat în studioul său local la expoziția industrială regională pentru femei din Pesta”. O altă medalie, tot de aur, câștigă și la Expoziția de Fotografie de la Budapesta.
Sfârșitul carierei
În anul 1897, Kamilla Ásbóth îi vinde lui Emil Fischer atelierul fotografic, situat în Piața Mare nr. 16, cu toată recuzita existentă în interior. Se încheie, astfel, o perioadă de aproape 50 de ani de activitate neîntreruptă desfășurate de doi artiști-fotografi, unchi și nepoată, în atelierul din Piața Mare a Sibiului. Trece la cele veșnice în 16 septembrie 1908, la Sibiu.
O viață de portrete
În ciuda dificultăților tehnice pe care meseria de fotograf le-a impus, Kamilla Ásbóth s-a specializat, cu prioritate, în portrete fotografice, de la figură în mărime naturală la bust, de la portrete individuale la numeroase grupuri de oameni. Au fost portretizați pe hârtia fotografică copii, femei (tinere sau în vârstă), bărbați (tineri sau mai bătrâni).
I-au trecut pragul atelierului personalități ale vieții economice și culturale din oraș (între aceștia amintindu-i doar pe Karl Fuss (1817–1874), prim-preot luteran al Sibiului, baron Eugen Drotleff von Friedenfels (1819−1885), consilier aulic, fiica dr. Moritz Brenner von Brennerberg (†1886), comite al sașilor între 1883−1886, domnul Binder, pădurar șef al Sibiului,dr. Carl Wolff (1849−1929), economist). Tot în interiorul atelierului din Piața Mare, Kamilla Ásbóth a realizat și portrete ale actorilor teatrului german din Sibiu.
Kamilla, asemenea unchiului său, a fost pasionată de realizarea fotografiilor etnografice. Theodor Glatz, în colaborare cu Carl Koller, au fost premiați cu distincții pentru o parte dintre imaginile cu porturi populare din Transilvania, la expozițiile la care au participat. Kamilla Ásbóth a utilizat plăcile realizate de unchiul său și a continuat să vândă aceste fotografii sub nume propriu și în propriul stil de pictare manuală ulterioară.
Julie Herter
Un al doilea nume cunoscut printre pasionații de fotografie este Julie Herter, născută la Cârța (județul Harghita), în același an cu Kamilla Ásbóth (1838). A fost a doua soție a fotografului brașovean Samuel Herter (1830-1880), de la care a deprins arta picturii cu lumina.
În anul 1879, pleacă împreună cu acesta la București, unde își deschid un atelier fotografic pe str. Știrbei Vodă nr. 9. La ceva timp după aceasta, Samuel Herter suferă un atac cerebralși moare la vârsta de 50 de ani, atelierul rămânând în grija soției. Din căsătoria cu Samuel a rezultat un băiat, Wilhelm, care a deschis la Brașov Atelierul Rembrandt.
Venirea în Sibiu
În anul 1884, Julie se hotărăște să se mute la Sibiu, unde preia atelierul din strada Heltauergasse 53 (azi Nicolae Bălcescu) de la August Meinhardt (1845-1900). Se căsătorește cu fotograful Wilhelm Auerlich, devenind a treia lui soție. Pentru a asigura bune condiții clientelei, fotografa a procurat cele mai moderne și renumite aparate, iar împreună cu „destoinicul ei administrator”, Wilhelm Auerlich, se va strădui să îi mulțumească prin serviciile de calitate oferite.
Chiar mai mult de atât; în anul 1886, scrie un anunț de angajare în care menționează: „Un tânăr de 15-16 ani, care provine dintr-o familie onorabilă și dorește să învețe tainele fotografiei, este primit numaidecât în atelierul Julie Herter din Sibiu”.. Din 1887 atelierul Julie Herter preia numele soțului acesteia, Wilhelm Auerlich, fostul administrator, care este noul proprietar, iar de acum înainte studioul va purta numele acestuia. Chiar și în reclamele tipărite ulterior în același ziar se anunța preluarea numelui de Auerlich.
Nici din portofoliul Juliei Herter nu au lipsit portretele unor orășeni care i-au trecut pragul atelierului, portrete ale actorilor în costume de scenă și fotografiile etnografice cu textile săsești (ștergare de sobă și cămăși bărbătești săsești).
Julie Herter a decedat la Sibiu, în anul 1922, fiind înmormântată în cimitirul municipal. Atelierul său a funcționat sub numele soțului ei Wilhelm Auerlich până în 1916, când a fost preluat, ca filială, de fotograful Emil Fischer.
Femeile-fotograf nu au primit întotdeauna recunoașterea muncii lor
,,Apariția femeilor în fotografie poate fi atribuită erei progresiste, în care rolurile femeilor în societatea noastră de zi cu zi s-au schimbat enorm. Femeile-fotograf nu au primit întotdeauna recunoașterea muncii lor, realizările lor fiind ascunse publicului și, foarte des, uitate. Însă putem afirma, fără a greși, că munca femeilor-fotograf nu a fost mai prejos de cea a bărbaților, contribuțiile lor la această formă de artă înfloritoare fiind însemnate.
Chiar dacă multe dintre aspectele vieții private și profesionale ale celor două femei-fotograf din Sibiul (Kamilla Ásbóth și Julie Herter) ne sunt astăzi insuficient cunoscute, ele au fost creatoarele unor frumoase fotografii ce reflectau modul de viață din vremea în care cele două femei au trăit. În viitor, un studiu temeinic privind istoria fotografiei, cu accent pe activitatea femeilor-fotograf din Transilvania, presupune cercetarea temeinică a arhivelor și a presei vremii, surse documentare puțin valorificate”, concluzionează Delia Voina.
FC Hermannstadt va întâlni, sâmbătă seara, chiar de Ziua Femeii, de la ora 20.30, pe Rapid București, în ultima etapă a sezonului regular al Superligii. În condițiile în care miza calificării în play-off a dispărut pentru cele două echipe, partida rămâne una atractivă, în care ambele formații vor să-și treacă în palmares victoria. FC Hermannstadt dorește să încheie sezonul regular cu o victorie, deoarece obiectivul pentru a doua parte a sezonului este ocuparea primelor două locuri din play-out.
În acest moment, echipa sibiană se află pe locul 8, la 3 puncte distanță de Sepsi Sfântu Gheorghe și la un punct în fața formației Petrolul Ploiești. Mai mult, partida este un duel al orgoliilor, având în vedere că echipa sibiană are pe banca tehnică și în conducerea executivă câțiva foști rapidiști care au scris istorie pentru gruparea vișinie. Rapid are nevoie de victorie pentru a ține aproape de FCSB, U și CFR Cluj.
Rapidiști fără glas… la Sibiu
Astfel, președintele lui FC Hermannstadt, Daniel Niculae, delegatul Dănuț Perjă, antrenorul principal al sibienilor, Marius Măldărășanu, și secundul acestuia, Valentin Negru, vor încerca să obțină victoria împotriva echipei lor de suflet și unde s-au făcut remarcați în fotbalul românesc. Contigentul de rapidiști de la Sibiu, aflați acum vremelnic prin Sibiu, vor să încheie sezonul regular cu o victorie de palmares, pentru ca echipa să aibă o viață mai ușoară în play-out.
De altfel, ultimii doi președinți ai lui FC Heramnnstadt sunt rapidiști. Este vorba despre Dani Coman și Daniel Niculae. Cunoscuți pentru aprecierea de care se bucură în fotbalul românesc și pentru modul în care și-au promovat imaginea în mass-media națională, cei doi au avut și au, pe perioada mandatelor de președinte a formației sibiene, o atitudine, cel puțin bizară, față de mass-media locală și, în fapt, față de suporterii echipei sibiene.
Până să vină la Sibiu, cei doi erau prezenți pe toate canalele de sport naționale și își dădeau cu părerea despre orice ca invitați și specialiști în fotbal. Însă odată ce au poposit la Sibiu, fac pe muții în spațiul public sibian. Nici măcar prezentarea lor ca președinți ai clubului sibian nu s-a făcut în fața mass-media locale, ci doar pe rețelele de socializare.
Atât Dani Coman, cât și Daniel Niculae nu au fost în stare să organizeze măcar o conferință de presă sau să acorde interviuri mass-media locale, pentru a ne explica de ce FC Hermannstadt nu poate ieși din insolvența financiară pe care o traversează echipa de mai bine de 4 ani de zile. Niciun detaliu despre planul de ieșire din insolvență, dar nici despre activitatea echipei, în general, de parcă ar avea interzis din partea creditorilor-finanțatorilor clubului să vorbească în public. Sau poate chiar așa este…
O istorie… recentă
FC Hermannstadt şi Rapid s-au mai întâlnit de cinci ori în principala competiţie internă, de trei ori s-au impus bucureştenii, un joc a fost câştigat de sibieni, iar o partidă s-a terminat la egalitate.
Primul meci a avut loc pe 14 octombrie 2022, FC Hermannstadt – Rapid 0-2 (au marcat X. Emmers, Dr. Grigore). În retur, apoi, sibienii au câştigat în deplasare cu 1-0 (S. Balaure) și și-au luat revanșa. A urmat apoi o nouă confruntare din SuperLiga României, ce s-a consemnat pe 16 februarie 2024, Rapid – FC Hermannstadt 2-0, goluri înscrise de E. Krasniqi şi A. Rrahmani.
Partida va fi una specială pentru antrenorul sibienilor, Marius Măldărășanu, care a evoluat timp de 10 sezoane în tricoul bucureştenilor, pentru care a marcat 28 de goluri în 238 de partide disputate în SuperLiga României, cucerind două titluri (1998-1999, 2002-2003). În plus, „Măldă”, aşa cum l-au alintat fanii giuleşteni, este jucătorul din istoria Rapidului cu cele mai multe meciuri în cupele europene, 38 de prezenţe (5 goluri).
Acesta se va întâlni pentru a doua oară cu Marius Şumudică din postura de tehnicieni, cei doi fiind colegi la Rapid în sezoanele 1998-1999 şi 2001-2002. Mediile de vârstă la partida din tur a celor două echipe au fost următoarele: Rapid – 25 ani şi 10 luni; FC Hermannstadt – 27 ani şi o lună. Sibienii s-au bazat doar pe 25 de fotbalişti, printre care şi Ianis Stoica, aflat în faţa meciului cu numărul 100 în SuperLigă, în partida din tur. În precedentele 99 de jocuri, actualul sibian reuşise 19 goluri şi şapte pase decisive.
MECIURI DIRECTE
04.11.24 SL Rapid București – FC Hermannstadt 1 – 0
16.02.24 SL Rapid București – FC Hermannstadt 2 – 0
01.10.23 SL FC Hermannstadt – Rapid București 1 – 1
04.03.23 SL Rapid București – FC Hermannstadt 0 – 1
14.10.22 SL FC Hermannstadt – Rapid București 0 – 2
Consiliul Județean Sibiu a finalizat Proiectul „Recipiente de colectare a deșeurilor – Etapa II”
Consiliul Județean Sibiu anunță finalizarea Proiectului „Recipiente de colectare a deșeurilor – Etapa II”, prin care au fost achiziționate și distribuite recipiente destinate colectării selective a deșeurilor din județul Sibiu.
Valoarea totală a proiectului de extindere a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor din județul Sibiu este de 88.212.867,81 lei, din care valoarea eligibila a proiectului este de 73.995.437,65 lei.
Proiectul a fost finanțat în cadrul a două etape, astfel:
– Etapa I, finanțată prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, cu o valoare de 12.875.654,38 lei, din care contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene este de 7.232.263,89 lei, iar cea din bugetul național este de 1.106.110,95 lei. Contribuția proprie a Consiliului Județean Sibiu este de 2.297.307,35 lei. Valoarea neeligibilă, inclusiv TVA neeligibilă (recuperabilă de la Bugetul de Stat) este de 2.239.972,19 lei. Această etapă a fost realizată în anul 2023 și a vizat achiziționarea și distribuirea a 54.733 recipiente destinate colectării selective.
– Etapa II, finanțată prin Programul Dezvoltare Durabilă (PDD) 2021 – 2027, cu o valoare de 75.337.213,43 lei, din care contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene este de 31.679.877,73 lei, iar cea din bugetul național este de 17.740.731,53 lei. Contribuția proprie a Consiliului Județean Sibiu este de 13.939.146,20 lei. Valoarea TVA neeligibilă este de 11.977.457,97 lei și va fi recuperată de la Bugetul de Stat.
Contractul de finanțare pentru Proiectul „Recipiente de colectare a deșeurilor – Etapa II” a fost semnat la data de 27 iunie 2024, cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de Autoritate de Management, cu termen limită de implementare 27 martie 2025.
Potrivit prevederilor contractuale, în cadrul celei de-a doua etape au fost achiziționate și distribuite 182.712 recipiente, pe următoarele categorii:
Containere de 3 mc pentru deșeuri textile – 412 buc.;
Containere de 1,1 mc pentru deșeuri de plastic și metal – 639 buc.;
Containere de 1,1 mc pentru deșeuri biodegradabile – 1.754 buc.;
Containere de 1,1 mc pentru deșeuri de hârtie și carton – 2.411 buc.;
Containere de 1,1 mc pentru deșeuri de sticlă – 868 buc.;
Pubele de 240 l pentru deșeuri de hârtie și carton – 80.721 buc.;
Pubele de 240 l pentru deșeuri de plastic și metal – 58.825 buc;
Pubele de 120 l pentru deșeuri biodegradabile – 37.082 buc.
Principalele obiective al proiectului implementat de către Consiliul Județean Sibiu din fondurile nerambursabile acordate de Uniunea Europeană prin POIM 2014 – 2020 și PDD 2021 – 2027, au fost creșterea gradului de colectare a deșeurilor reciclabile și scăderea cantității de deșeuri care ajung la groapa de gunoi.
Suntem la începutul primăverii. Tradiția spune că în această perioadă toată suflarea trebuie să poarte un mărțișor la piept, spre a fi protejați de bolile primăverii și spre a avea noroc tot anul. Dar câți sibieni mai respectă această tradiție?
Prin târgul de mărțișoare
Ca să răspund la întrebarea adresată în paragraful anterior, fac o vizită târgului de mărțișoare de pe strada Nicolae Bălcescu. Vreau să-i întreb pe comercianți cum „le-a mers” anul acesta. Întreb primul vânzător pe care îl întâlnesc în cale. Observ că are mărțișoare făcute manual, unele pictate, altele confecționate din flori uscate lipite pe rășină. „De cinci ani confecționez mărțișoare, îmi spune Roxana Coman. Anul acesta a fost mai slab la vânzări față de anii trecuți, deoarece 1 martie s-a nimerit a fi în week-end, plus că elevii au fost și în vacanță”. Pe taraba Roxanei, prețul mărțișoarelor pleacă de la 5 și ajung la 15 lei.
Ghiocelul, cel mai căutat
Îmi continui drumul printre tarabele de mărțișoare. Este în jur de ora 12. Comercianții abia și-au „deschis porțile”. Mulțime de oameni nu prea este, deși soarele arde cu generozitate. Se pare că primăvara își intră în drepturi. Vorbesc cu mai mulți vânzători, unii care au spre vânzare mărțișoare confecționate manual, alții care au făcut loc pe tarabele lor unora clasice, de fabrică, cu simbolurile specifice.
Din ce am discutat cu aceștia, clienții lor au căutat, în special, mărțișoare ce poartă simbolul ghiocelului, urmând apoi cele în formele trifoiul cu patru foi și al potcoavei. Inedit este faptul că cei ce au dorit să ofere unei persoane dragi un simbol al primăverii nu au recurs doar la simbolurile menționate anterior. Octavian are mărțișoare lucrate manual, vine de trei ani în acest târg și îmi spune că pentru el vânzarea a mers relativ la fel ca în ceilalți ani. Prețurile acestuia sunt cuprinse între 7 și 20 de lei. „Cel mai bine am vândut mărțișoarele în formă de animăluțe, eu nu am doar mărțișoarele clasice pe tarabă”, îmi mărturisește comerciantul.
Octavian
De la 1 la 89 de lei
Cel mai ieftin mărțișor pe care îl văd costă un leu. M-am și mirat faptul că se mai găsesc mărțișoare la astfel de prețuri. „Le-am adus pentru bătrâneii care nu-și pot permite altele, dar doresc să dăruiască un simbol al primăverii, în principal aceștia au cumpărat de la mine”, îmi mărturisește comercianta ce le avea pe tarabă. Mă mai învârt prin târg și, dacă tot am găsit cel mai ieftin mărțișor, clar sunt curios să văd și care este cel mai scump. Dau de un vânzător care avea pe lângă brățări și alte bijuterii, un mărțișor de aur, de 89 lei.
Mărțișoarele lucrate manual, cele mai căutate
Concluzia pe care am tras-o, stând de vorbă cu comercianții, este că cei care au vândut mărțișoare lucrate manual au avut mai mult succes. Chiar dacă 1 martie a picat sâmbăta, chiar dacă cei mici au fost în vacanță, chiar dacă a fost vreme urâtă. Cum îmi spune și Mărioara Dancu, una dintre comerciantele cu state vechi din Sibiu: „Tradiția nu se pierde, ci se adaptează după cerințele societății”.
Se spune că Mart este cea mai nesănătoasă lună din calendar. Pe parcursul acesteia ba e ploaie, ba e senin, ba dă o brumă, ba este soare. Plus că este și una dintre cele mai lungi. În tradițiile populare, se spune că Mart a luat două zile de la fratele său Faur (Februarie) și tocmai din acest fapt se bat aceștia în vânturi și brume. Unele voci spun că Mărțișor nu a luat numai de la Faur două zile, ci și de la celelalte luni din an, ca să arate că el este cel mai tare.
V-ați ales baba?
Perioada de 1 și 9 martie mai este cunoscută și ca „Zilele Babelor” sau „Zilele Babei Dochia”. În ziua de întâi, femeile își aleg câte o babă (o zi), și așa cum va fi ziua aleasă, așa va fi tot anul. Băieții își aleg și ei una, iar cum va arăta ziua respectivă, la fel va fi și aleasa lui pentru nuntă. Marcel Lutic, în cartea sa „Timpul sacru… Sărbătorile de altă dată”, menționează că primele patru zile ale lunii martie prevestesc vremea din anotimpurile anului. Dacă la 1 martie va fi o zi frumoasă, tot anul va fi așa, iar dacă plouă, tot anul va fi unul ploios.
Legătura dintre Baba Dochia și Mărțișor
Baba Dochia era cunoscută ca o bătrână rea, care i-a dat nurorii sale niște probe aproape imposibile de îndeplinit, cum ar fi: să prefacă lână albă în lână neagră, să caute fragi copți în luna februarie și așa mai departe. Aceasta chiar a reușit, deși sarcinile erau absurde. A ajutat-o un flăcău frumos ce se numea Martie. Supărată, amăgită și de un soare arzător, Baba Dochia, a plecat să se suie în plai, și crezând că timpul e frumos a început să-și lase treptat cele nouă cojoace pe unde apuca (n. r. unele tradiții spun că ar fi fost 12, deoarece cele doisprezece zile reprezentau un echivalent al celor 12 luni ale anului, ceea ce conferea funcției oraculare o mare greutate).
S-a întâmplat ca la un moment dat să vină un frig foarte puternic și a înghețat, prefăcându-se mai apoi într-o stană de piatră. Ce mai trebuie știut, e că tot în această legendă, această babă torcea o lână și găsind o para ar fi pus-o pe un șnur de lână, așa născându-se mărțișorul.
Început de nou an
În această poveste putem vedea veșnica opoziție între soacră și noră, opoziția în plan simbolic a întunericului cu lumina, a frigului cu căldura, a timpului friguros cu cel călduros, a anului vechi cu cel nou. Atunci oamenii vorbeau de anul vechi ca de o babă, actualmente vorbim de anul ce a trecut ca de un moș. În mod simbolic, știm că anul nou a fost serbat de români primăvara, până în secolul al VII lea. Tot această zi marcând un străvechi început de an agrar. De aceea avem simbolic această babă, care semnifică moartea anului vechi, și nora, nașterea anului nou.
Datorită acestei lupte încrâncenate, perioada de la începutul lunii martie este considerată una plină de sacralitate negativă, de aceea avem nevoie să fim apărați, și cum putem să fim protejați și apărați decât cu un mărțișor, un talisman. În special această protecție este simțită ca nevoie de către cei tineri. De aceea pe ei îi puteai vedea mai des purtând acest simbol, el fiind la început compus din două șnururi răsucite.
Povestea Mărțișorului
Se spune că la început mărțișorul era alb-negru, făcut șnur din lână de oaie. Albul semnifică puritate. Iar negrul este considerată o nonculoare a originilor, care preceda creația, un simbol al fertilității, considerat culoarea pământului roditor și al norilor de ploaie. A urmat apoi o varianta de albastru cu alb, albastrul fiind un substituit al negrului, de la cuvântul sanscrit „nîla”, care înseamnă atât albastru, cât și negru. Ajungând apoi la combinația alb-roșu, pe care o avem și noi astăzi.
Roșu este o culoare ce are un puternic efect asupra simțurilor noastre, un simbol al tinereții, al frumuseții, al sănătății, al începuturilor, al iubirii și al bogăției. Este mereu asociat cu venirea primăverii, nașterii, căsătoriei. Se spune că roșul protejează, de aceea se pune un șnur roșu la mâna copiilor pentru a nu fi deochiați. Moneda pe care o agățau strămoșii noștri la acest șnur era o monedă argintie. Acum avem tot felul de amulete care însoțesc acest șnur. Ele poartă mereu un mesaj simbolic dat mărțișorului, de exemplu potcoava care semnifică urarea de noroc.
Cine trebuie să poarte mărțișorul și unde trebuia purtat
Pe vremuri, mărțișorul era pus în special la copii, de către mame, spre a fi apărat de bolile care sunt aduse de primăvară. Alte surse spun că era purtat și pentru a contracara funcția distructivă a soarelui alb, orbitor și rece (n.r. materializat în bănuțul de argint). Faptul că mărțișorul era aruncat sau păstrat până la venirea berzelor, care trebuiau să ia „negrețele” (oxidarea produsă de soare) și să aducă „albeața” sănătoasă a obrazului vine să confirme această valență.
În lipsa aruncării, schimbul se putea realiza prin agățarea mărțișorului într-un pom înflorit sau într-un trandafir, pentru a putea acționa principiile magiei simpatice (n.r. inversul magiei negre). Mărțișorul era purtat de fete tinere și de neveste, ca ele să fie sănătoase, curate ca argintul, albe și rumene la față ca florile. Dar mai era purtat și de către feciorii de însurătoare. În trecut, se spune că mărțișorul se punea în zonele mai sensibile ale corpului; dacă vorbim de fete, ele le puneau la gât, iar dacă vorbim de băieți, ei îl puneau la încheieturile de la mâni și de la picioare.
Cine făcea mărțișorul
În mod tradițional, mărțișorul era făcut de mame. Acestea îl puneau înainte de răsăritul soarelui copilului în ziua de întâi. Specialiștii spun că mărțișorul se poartă măcar nouă zile, sau până la venirea lunii pline, a berzelor, ori la înfloritul florilor, cel mai târziu până la Rusalii. Când se scotea, în mod tradițional se punea la un pom înflorit.
Mărțișorul, înscris în Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității
Mărțișorul a fost scris în Patrimoniul UNESCO, în lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității în 2017, fiind inclus într-un dosar comun împreună cu Bulgaria, Macedonia de sud și Moldova. Mărțișorul este element care nu este prezent doar în mediul rural, ci și în mediul urban, purtat cu mândrie între granițele noastre, dar și de către diasporă.
Proiecții speciale cu filmele câștigătoare la Premiile Oscar, la Cine Gold
Cine Gold oferă cinefililor șansa de a viziona cele mai apreciate filme ale anului în cadrul unor proiecții speciale dedicate câștigătorilor Premiilor Oscar. În perioada 7-9 martie și 14-16 martie, în zilele de vineri-duminică, vor rula în cinematograf producțiile premiate la prestigioasa gală.
Pentru a încuraja publicul să se bucure de filme de calitate, biletele pentru aceste proiecții vor avea un preț special de 20 de lei/persoană, discount aplicabil doar la achiziția biletelor de la casieriile Cine Gold. Detaliile despre programul proiecțiilor sunt disponibile pe site-ul www.cinegold.ro și în aplicația Cine Gold.
În urmă cu 7 ani, germanii de la Bosch anunțau o mare investiție în România și cumpărau 44 de hectare la Simeria, în județul Hunedoara.
Construcția fabricii de electrocasnice, care ar fi costat 110 milioane de euro, a fost amânată, iar acum cei de la Bosch au decis să vândă terenul și să plece în Polonia, informează Ziarul Financiar.
O cauză principală a acestei decizii o reprezintă introducerea taxei de 1% pe cifra de afaceri, taxă care a afectat marile companii.
Cei de la Bosch acuzau faptul că statul român a venit cu măsura în condiţiile în care deja giganţii din industria auto se confruntau cu o serie de probleme din cauza electrificării rapide a pieţei.
Potrivit unor date din piaţa imobiliară locală, Bosch va scoate la vânzare terenul de 44 de hectare din România, pe care a cultivat cereale în ultimii ani.
„Lipsa profesioniştilor în rândul autorităţilor locale, ajutor de la centru pentru obţinerea de ajutoare de stat dar mai ales instabilitatea implementării măsurilor financiare, au contribuit la reorientarea marilor investitori către Polonia“, a explicat un consultant din piaţa imobiliară pentru stiripesurse.ro.
Sindicatul a criticat puternic planurile de concediere și a solicitat autorităților să intervină, argumentând că reglementările stricte și creșterile insuficiente ale tarifelor poștale au contribuit la această situație.
DHL are aproximativ 600.000 e angajați la nivel global, iar reducerile de personal din Germania reprezintă doar 1,3% din forța totală de muncă.
UPDATE: „În urma incendiului care s-a manifestat violent cu flacăra, au fost afectate o cameră și holul apartamentului, fiind arse și bunurile din interiorul acestor încăperi.
Restul apartamentului a fost inundat cu fum. Totodată și casa scării a fost înfundată cu fum și aproximativ 10 metri pătrați din fațadă imobilului este afectată de flăcări.
Două autoturisme parcate în fața blocului au fost afectate de elemente desprinse din apartamentul incendiat.
Cauza probabilă de izbucnire a incendiului a fost un scurtcircuit produs la un cablu electric defect”, a precizat Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
ȘTIRE INIȚIALĂ: Un incendiu puternic a izbucnit, vineri dimineața, într-un bloc de pe Bulevardul Mihai Viteazu din municipiul Sibiu.
Potrivit primelor informații, incendiul ar fi cuprins un apartament de la penultimul etaj.
Locuitorii din bloc au fost evacuați, nefiind înregistrate victime.
„Pompierii sibieni intervin de urgență pe Bulevardul Mihai Viteazu din municipiul Sibiu pentru stingerea unui incendiu la un apartament situat la etajul 9 al unui imobil cu 10 etaje.
La fața locului sunt mobilizate trei autospeciale de stingere, o autoscară, o autospecială de descarcerare, două echipaje SMURD și o autospecială de transport personal și victime multiple.
Din întregul imobil au fost evacuați un număr total de 51 de adulți și 6 minori. Din fericire nu sunt victime.
Biroul Electoral Central a respins, joi, înregistrarea candidaturii independente a unui candidat la alegeri, pe motiv că acesta nu a depus actele tipărite la BEC.
Mîndru nu e la prima inpravă de acest gen, în trecut fiind prins cu un dosar care conținea semnături ale unor persoane care erau decedate.
Conform BEC, candidatura independentă a lui Petru Mîndru a fost transmisă prin e-mail în termenul legal, însă documentele trebuiau depuse în original la Biroul Electoral Central.
De asemenea, dosarul de candidatură nu conţine propunerea de candidatură şi cuprinde documente incomplete, respectiv declaraţiile de acceptare a candidaturii pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, de avere, de interese, pe propria răspundere că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia nu au fost asumate prin semnătură de către candidat.
Totodată, BEC a constatat că la dosarul de candidatură nu a fost depusă copia actului de identitate al candidatului, iar în privinţa listei de susţinători, „aceasta nu a fost însoţită decât de un tipizat al listei de susţinători care nu conţine nicio semnătură sau vreo altă informaţie privind susţinătorii candidaturii, nefiind îndeplinită cerinţa legală privind numărul minim de semnături de susţinere”, respectiv cel puţin 200.000.
Prin urmare, BEC a constatat că dosarul de candidatură transmis de Petru Mîndru nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr. 370/2004, precum şi ale Deciziei Biroului Electoral Central nr. 2D/26.02.2025 privind documentele pe care trebuie să le depună partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi în vederea înregistrării candidaturilor şi a semnelor electorale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025.
