Acasă Blog Pagina 1309

FOTO: Dezinsecție în parcurile, locurile de joacă și spațiile verzi din Mediaș

Municipalitatea medieșeană a efectuat recent o serie de lucrări de dezinsecție în spații publice deschise de pe raza orașului.

Serviciile au fost prestate de către o firmă specializată și au vizat spații exterioare parcuri, spații verzi, locuri de joacă, în suprafață totală de peste 500.000 de metri pătrați.

De asemenea, de aceste servicii au beneficiat și unitățile de învățământ de pe raza municipiului Mediaș, pe o suprafață de peste 31.000 de metri pătrați.

Scopul acestei acțiuni este de distrugere și de prevenire a dezvoltării căpușelor, țânțarilor și altor insecte dăunătoare de pe domeniul public.

Activitatea s-a efectuat în principal pe timp de noapte, cu substanțe avizate și aprobate de către Ministerul Sănătății, care nu afectează sănătatea umană.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

FOTO: 16 containere modulare au fost amplasate în curțile a 6 școli din Sibiu

Primăria Sibiu a amplasat 16 structuri modulare, echipate corespunzător pentru a funcționa ca săli de clasă, suplimentând astfel spațiile disponibile în unitățile de învățământ suprasolicitate din municipiul Sibiu, și anume:

Școala Gimnazială nr.4 (str. Spartacus) – 4 module
Școala Gimnaziala I.L. Caragiale (str. V. Alecsandri) – 2 module
Școala Gimnaziala nr.1 (str. Hațegului) – 3 module
Liceul Teoretic C. Noica (str. Oștirii), unde deja existau 2 astfel de structuri, suplimentându-se cu încă 3 module.
Școala Gimnazială nr. 18 (str. Lungă) – 2 module
Școala Gimnazială N. Iorga (str. N. Iorga) – 2 module

„Reamintim că Primăria Sibiu continuă proiectele de construcție de noi unități de învățământ și de extindere a acestora, acolo unde spațiul existent permite:

•Reabilitarea fostului orfelinat Maria Tereza și a clădirilor fostului Liceu CFR, pentru transformarea acestora în spații noi pentru învățământ

•Extinderea Liceului Onisifor Ghibu și a școlii nr. 4 cu corpuri noi de clădire

•Construcția a 3 grădinițe și a 4 creșe noi”, au transmis reprezentanții municipalității sibiene.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Ada Milea revine la Sibiu cu un eveniment deosebit „Concert în 4”

0

Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” din Sibiu va găzdui duminică, 15 septembrie, un eveniment deosebit: „Concert în 4” cu Ada Milea, Bobo Burlăcianu, Anca Hanu și Cristi Rigman.

Spectacolul este programat pentru ora 17:00, însă toate biletele disponibile au fost deja epuizate.

Adrian Tibu, managerul Teatrului Gong, a declarat că acest concert este o „bucurie” ce reunește prieteni din lumea teatrului. Ada Milea va petrece o lună la Sibiu, unde va coordona repetițiile pentru o nouă producție a teatrului, cu premiera programată pentru această toamnă. Noul spectacol muzical, inspirat din textele lui Florin Bican, promite să aducă mult umor și voie bună publicului sibian.

„Concert în 4” este un amestec inedit de muzică și teatru, sau poate chiar amândouă, într-un spectacol cu personaje comico-triste. Evenimentul promite să fie o comedie cântată, plină de umor negru și emoție, având o durată de aproximativ 1 oră și 10 minute. Spectacolul nu este recomandat copiilor sub 10 ani. Prețul unui bilet a fost de 12 lei, tarif unic.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Peste 4.700 de cazuri noi de COVID în ultima săptămână. Se înregistrează o scădere cu 14,2%

0

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a informat, marţi, că, în perioada 26 august – 1 septembrie, au fost înregistrate 4.730 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în scădere cu 14,2% faţă de săptămâna precedentă.

1.320 dintre cazurile noi sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Conform INSP, în perioada 26 august – 1 septembrie, au fost raportate 35 decese la persoane cu COVID-19, dintre care patru au survenit în urmă cu mai mult de o săptămână, o singură persoană fiind fără morbidităţi.

Până în prezent, 69.103 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

În ţara noastră au fost înregistrate, până în prezent, 3.566.208 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

În ultima săptămână au fost efectuate 1.079 de teste RT-PCR şi 17.356 de teste rapide antigenice. Rata pozitivităţii a fost de 25,7%, în scădere cu 2,1%.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 14.026.623 de teste RT-PCR şi 14.958.882 de teste rapide antigenice.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

FOTO/VIDEO: A început asfaltarea străzii Petru Rareș din Mediaș. Urmează reabilitarea altor 3 artere

Municipalitatea medieșeană lucrările de asfaltare a străzii Petru Rareș, din zona centrală a municipiului Mediaș.

Acestea se efectuează în urma finalizării intervențiilor operatorului Apa Târnavei Mari la rețeaua de apă și canalizare menajeră, desfășurate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), precum și a reabilitării colectorului de apă pluvială (pe tronsonul cuprins între strada Bisericii și Johannes Honterus).

Reabilitarea străzii Petru Rareș a început cu amenajarea trotuarelor și a sistemului rutier și continuă cu turnarea covorului asfaltic pe întreaga suprafață a drumului, urmând să fie realizate apoi marcajele rutiere corespunzătoare și montate indicatoarele de circulație.

Strada Petru Rareș este inclusă în programul de „Lucrări de întreținere a drumurilor publice în municipiul Mediaș“, semnat de către administrația publică locală în anul 2023.

„După o perioadă în care s-au realizat lucrări complexe, strada Petru Rareș începe să fie circulabilă.

Până la finalul acestei săptămâni, cu siguranță se va turna și ultimul strat de asfalt, mai exact stratul de uzură, astfel că până la începerea noului an școlar, această stradă importantă din centrul orașului va fi o stradă circulabilă.

Pe etape, toate străzile pe care am intervenit prin programul de modernizare a rețelelor de apă și canalizare vor fi reabilitate, așa cum este și această stradă“, a declarat primarul Mediașului, Gheorghe Roman.

„Astăzi vedem finalul muncii de un an de zile, pe strada Petru Rareș au fost desfășurate lucrări de anvergură, cu înlocuirea rețelelor de apă și canalizare pe o lungime de 400 de metri.

Ulterior, constatându-se că rețeaua de canalizare pluvială a fost afectată și de lucrările desfășurate în zonă, s-a luat decizia înlocuirii acestei rețele pe mai bine de jumătate de stradă.

Sperăm ca, împreună cu strada Gheorghe Doja, locatarii de pe aceste străzi să fie mulțumiți de lucrările executate și să ne accepte desfășurarea în continuare a lucrărilor.

După cum se știe, conform programului de execuție, urmează reabilitarea străzilor Honterus, Turnului, Piața Enescu“, a declarat directorul general al Apa Târnavei Mari, Ioan Munteanu.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Aeroportul Internațional Sibiu angajează

0

Aeroportul Internaţional Sibiu R.A. organizează concurs  în data de 13.09.2024, ora 10:00, în vederea ocupării unui (1) post vacant de inginer în cadrul Compartimentului Investiții în cadrul Direcției Investiții și Dezvoltare (contract de muncă pe durată nedeterminată).

ATRIBUȚII ȘI RESPONSABILITĂȚI PRINCIPALE ALE POSTULUI:

1. Urmărește/verifică, cu personalul propriu sau pe bază de contract de asistență tehnico-economică încheiate cu societăți specializate în domeniu, lucrările de investiții.

2. Asigură obținerea certificatelor de urbanism, autorizațiilor de construire și a avizelor și acordurilor solicitate în vederea emiterii acestora, pe baza documentațiilor elaborate și puse la dispoziție de proiectanți.

3. Întocmește caiete de sarcini (pe baza temelor de proiectare transmise de compartimentele beneficiare) necesare elaborării documentațiilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de produse, servicii și lucrări derulate prin Compartimentul Investiții.

4. Pe baza solicitărilor primite de la compartimentele Regiei, asigură elaborarea proiectului Bugetului de Venituri și Cheltuieli anual, capitolul ”Cheltuieli pentru investiții”, exclusiv Anexa 4.

5. Colaborează la întocmirea documentelor (proceduri și/sau norme tehnice) care prin lipsa lor pot conduce la abateri referitoare la calitatea serviciilor prestate/lucrărilor executate sau la probleme de siguranță aeronautică și/sau securitate aeroportuară.

6. Va face parte din comisiile numite prin decizii ale conducerii și din comisiile de recepții ale lucrărilor și va ține evidența recepțiilor la terminarea lucrărilor, va întocmi registre și va ține evidența perioadelor de garanție a lucrărilor și va anunța conducerea pentru convocarea recepțiilor finale, după expirarea perioadelor de garanție.

CERINȚE DE OCUPARE A POSTULUI:

Studii și experiență profesională:

  • studii superioare absolvite cu diplomă de licență;
  • constituie avantaj cunoștințe în domeniul IT.

Competențe comportamentale:

  • orientarea către performanță;
  • comunicare eficientă;
  • flexibilitate în abordarea situaţiilor de lucru, capacitate de a lucra în echipă.

ETAPE DE SELECȚIE ȘI PROBE AFERENTE ACESTORA:

1. evaluare compatibilității cu postul prin interviu;

2. evaluarea cunoștințelor de specialitate prin test scris care are la bază bibliografia publicată în prezentul anunț.

CONȚINUTUL DOSARULUI DE CANDIDATURĂ:

1. cerere de înscriere;

2. CV în format Europass semnat pe toate paginile;

3. copiile documentelor care atestă nivelul studiilor și ale altor acte care atestă efectuarea unor speciali- zări, copiile documentelor care atestă îndeplinirea condițiilor specifice;

4. carnet de muncă – în copie sau adeverință care să ateste vechimea în muncă;

5. copia actului de identitate;

6. adeverință medicală;

7. cazier judiciar;

8. alte documente relevante pentru desfășurarea concursului.

Documentele justificative trebuie să fie semnate de către candidat privind conformitatea cu originalul.

Bibliografie:

1.Regulamentul de Organizare și Funcționare al Aeroportului Internațional Sibiu R.A. cap.II art.4(1) și art.5(1), cap.III, cap.IV art.20 și 21.

2. HG 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul –cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice.

3. Instrucțiunea MIPE 57/07.02.2023

https://www.fonduri-e.ro/images/files/programe/POIM/2023/07.02.2023/Instr._nr._57_privind_verificarea_posibilelor_conflicte_de_interese__-_abrroga_Instr.nr._54_2022.pdf

4. Instrucțiunea MIPE  60/20.03.2023

https://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/POIM/2023/21.03.2023/Instructiunea_nr._60__20.03.2023_a.pdf

5. Instrucțiunea DGOIT  nr. 7/2019 

https://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/POIM/2020/Instructiuni/08.10.2020/Instruc%C8%9Biunea_nr._7_13.05.2019.pdf

Dosarele se depun la sediul Aeroportului Internațional Sibiu R.A., din şos. Alba Iulia nr. 73, până la data de 12.09.2024 ora 15:00.

Modalitatea de desfășurare a probelor de selecție: la sediu Aeroportului Internațional Sibiu R.A.

Mai multe informații privind procesul de recrutare pot fi găsite pe site-ul Regiei și ne puteți contacta, prin e-mail, pe adresa [email protected]/[email protected].

Sibiul, la mijlocul clasamentului pe țară la atragerea de fonduri europene

Aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007, a adus județului Sibiu beneficii majore, în principal prin posibilitatea accesării fondurilor europene. Fondurile alocate de Uniunea Europeană reprezintă o resursă cheie și pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu și lung a economiei și societății județului Sibiu, indiferent că este vorba despre mediul urban sau rural.

Este un element central al sustenabilității bugetare, prin prisma strategiei investiționale și a caracterului nerambursabil al acestor fonduri. Este clar că nivelul de confort al sibienilor în comunitate s-a îmbunătățit datorită accesări fondurilor europene, acest lucru fiind vizibil în drumurile și străzile modernizate, școli modernizate, parcuri verzi noi create, în cultură și în spitalele sibiene. Practic, la fiecare euro cu care a contribuit un român, am primit 3 euro de la Uniunea Europeană.

PNRR – cei mai mulți bani pentru români

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă cel mai mare și amplu program cu finanțare europeană derulat de România de la intrarea în Uniunea Europeană. De mai bine doi ani, adică pe finalul crizei de coronavirus, instituțiile publice și primăriile din țară s-au întrecut în a depune proiecte pentru obținerea finanțării din partea Uniunii Europene, astfel încât să îmbunătățească situația socio-economică a societății. Uniunea Europeană a realizat și alocat sume generoase în revigorarea economiei europene, puternic afectată de coronavirus, de criza energetică și de războiul din Ucraina, toate cuprinse într-o strategie financiară la nivelul statelor membre. PNRR a fost, totodată, și cea mai importantă sursă financiară pentru autoritățile administrative și private din județul Sibiu.

Este greu de crezut că în următorul deceniu Uniunea Europeană va mai derula un astfel de proiect gigant financiar, astfel că toate instituțiile și primăriile din județ trebuie să fructifice cât mai bine această șansă economică. Este momentul investițiilor majore, iar orice proiect ratat înseamnă pierderea unei șanse unice de finanțare. Practic, ce nu se face acum, este greu de crezut că se mai face în anii care vin din banii Uniunii Europene. Rămâne, desigur, șansa unor alte finanțări și programe europene, ce vor fi derulate în continuare de UE, dar nu la acest nivel financiar cum este în cazul României, PNRR.   

Sibiul, locul 15 la atragerea finanțărilor proiectelor derulate prin PNRR

În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, în județul Sibiu au fost semnate 340 contracte de finanțare, cu o valoare PNRR de 1.479.690.979 lei, respectiv 295.938.196 euro. Referitor la poziția județului Sibiu în raport cu celelalte județe, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europeană ne informează că la nivel național, județul Sibiu se situează pe locul 15 în clasamentul județelor (în funcție de valoarea fondurilor atrase prin PNRR). 

Primele 10 proiecte finanțate prin PNRR la nivelul județului Sibiu sunt următoarele, ierarhie făcută de minister (componenta financiară, proiectul, beneficiarul și valoarea în euro a proiectului):

1. Energie – Proiect Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei, beneficiar SUDAREC ROMSERV SRL, valoare 27.935.116 euro;

2. Fondul Local – Mobilitate urbană durabilă – Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de vehicule nepoluante), Municipiul Sibiu (primărie), 20.892.923 euro;

3. Educație – Dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate- învățământ dual, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, 20.886.25 euro;

4. Sănătate – Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice si Echipamente și aparatură medicală, Ministerul Apărării Naționale, 15.493.136 euro;  

5. Valul Renovării – Axa 2 – schema de granturi pentru eficiență energetică și reziliență în clădiri publice, Județul Sibiu prin Consiliul Județean Sibiu, 11.866.808 euro;

6. Fondul Local -Mobilitate urbană durabilă – Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de vehicule nepoluante), Municipiul Mediaș (primărie), 8.301.641 euro;

7. Educație – Asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ, Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele/ atelierele școlare, Echiparea laboratoarelor de informatică din unitățile de învățământ profesional și tehnic (ÎPT) și Echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic, Municipiul Sibiu (primărie), 7.787.707 euro;

8. Educație – Axa 1 – Schema de granturi pentru eficiență energetică și reziliența în clădiri rezidențiale multifamiliale, Municipiul Sibiu (primărie), 6.111.097 euro;

9. Educație –  Investiția 10. Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi, Județul Sibiu prin Consiliul Județean Sibiu, 6.034.293 euro;

10. Sănătate – Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice, Județul Sibiu prin Consiliul Județean Sibiu, 5.935.073 euro.

Nu se știe câți bani au intrat în județul Sibiu și România din Uniunea Europeană

Totodată, atragerea fondurilor europene reprezintă o prioritate atât la nivelul Guvernului României, cât și pentru structurile implicate în coordonarea și gestionarea acestora, cum ar fi și autoritățile din județul Sibiu, iar măsurile cu caracter orizontal întreprinse sunt menite să demonstreze nu numai determinarea autorităților române, dar şi capacitatea de a le implementa şi de a eficientiza funcționarea sistemului de gestionare a fondurilor.

„De la aderarea României la Uniunea Europeană, fondurile europene au fost implementate de diferite instituții cu rol în gestionarea programelor și proiectelor finanțate din fonduri europene, astfel că la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene nu sunt disponibile informații despre absorbția tuturor fondurilor alocate României. De exemplu, fondurile destinate Politicii Agricole Comune sau investițiilor în pescuit și afaceri maritime sunt gestionate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Referitor la acordarea finanțărilor din fonduri europene nerambursabile, precizăm că nu există o repartiție a fondurilor la nivelul județelor, astfel că, bugetele aprobate prin programele operaționale nu au fost împărțite pe fiecare județ beneficiar. În consecință, accesarea fondurilor europene a fost influențată de diferiți factori, iar contractarea a fost făcută în funcție de proiectele depuse în cadrul apelurilor de proiecte lansate de autoritățile de management”, se arată în răspunsul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, la solicitarea ziarului Sibiu 100%.

Specialiștii în fonduri europene ai Ministerului afirmă că realizarea unor situații la nivelul fiecărui județ eligibil poate avea caracter orientativ, având în vedere, totodată, faptul că anumite proiecte finanțate din fonduri europene se implementează la nivel național sau regional, iar conform contractelor de finanțare, bugetele sunt realizate în funcție de activitățile prevăzute a fi îndeplinite și nu în funcție de locul de implementare al proiectelor. De asemenea, menționăm că acestea pot fi derulate în parteneriat între diferite entități de drept public sau privat.

România a primit, de la aderarea la Uniunea Europeană şi până în prezent, peste 95 miliarde de euro şi a contribuit cu 30 miliarde de euro la bugetul blocului european, astfel că balanţa financiară netă ne arată un plus de 65 miliarde euro, informa ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, pe pagina sa de Facebook, în luna iulie 2024. „Datele arată aşa: la fiecare 1 euro cu care am contribuit, am primit 3 euro înapoi. Concret, de la aderare şi până în prezent, România a primit peste 95 miliarde de euro şi a contribuit cu 30 miliarde de euro la bugetul blocului european. Astfel, balanţa financiară netă ne arată un plus de 65 miliarde euro”, a calculat ministrul Finanţelor Marcel Boloș, care înainte de a ocupa această funcție a fost ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Situația în județul Sibiu

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ne informează că referitor la valoarea fondurilor accesate la nivelul județului Sibiu, în perioada de programare 2014 – 2020, în cadrul programelor gestionate de Minister din Politica de Coeziune (PO Infrastructură Mare, PO Regional, PO Capital Uman, PO Competitivitate și PO Capacitate Administrativă), autoritățile de management au semnat 327 contracte de finanțare în valoare totală de aprox. 3 miliarde de lei, din care aprox. 2,1 miliarde lei contribuție UE.

„Lista proiectelor implementate în județul Sibiu conțin informații privind programul din care au fost finanțate, titlul și obiectivul proiectului, tipul de investiții, denumirea beneficiarului, regiunea/județul/localitatea, precum și valoarea proiectului, din care pot fi realizate diferite selecții. De asemenea, județul Sibiu beneficiază de impactul a numeroase proiecte care se implementează la nivel național/regional/multi-județ, cu bugete care nu pot fi împărțite pe fiecare județ/oraș/comună beneficiar(ă).

În plus, referitor la diferitele statistici care pot fi efectuate la nivelul contractelor semnate în perioada de programare 2014-2020, vă transmitem, anexat, situația comparativă a proiectelor semnate la nivelul fiecărui județ beneficiar, realizată în funcție de valoarea totală a acestora. De completat că anumite proiecte sunt implementate în parteneriat cu alte entități din mediul public sau privat, iar procesul privind efectuarea plăților de către autoritățile de management este în curs de finalizare”, susține MIPE.

Valoarea PNRR (lei) aferente contractelor de finanțare

Situația centralizatoare a contractelor semnate la nivelul județelor 2014-2020 (Sursa MIPE). Sibiul, pe locul 22

Locul județului, Nr. contracte de finanțare, „Valoare fonduri UE  (LEI)”, „Valoare totală (LEI)”

1. BUCUREȘTI, 694 proiecte, 12.772.147.005; 18.566.552.294

2. ILFOV, 175,  8.482.035.713; 13.711.781.505

3. CLUJ, 771,   5.466.901.831, 10.566.235.206

4. CONSTANȚA, 478,   6.864.772.769; 10.339.578.495

5. DOLJ, 612,   4.839.560.643; 9.465.766.797

6. IAȘI, 554, 4.131.358.075; 8.552.302.870

7. BIHOR, 534, 3.799.037.863; 5.864.203.732

8. TIMIȘ, 582,  3.641.404.522; 5.642.019.599

9. TULCEA, 551, 3.671.522.504; 5.568.152.610

10. GALAȚI, 334, 3.717.970.284; 5.531.932.494

11. BACĂU, 344, 3.615.565.339; 5.296.462.459

12. DÂMBOVIȚA, 297, 3.331.078.101; 5.033.058.581

13. SUCEAVA, 483, 2.910.312.179;    4.390.369.384

14. PRAHOVA, 417,     2.412.106.572; 3.976.604.709

15. SATU MARE, 247, 2.405.060.977; 3.629.340.065

16. HUNEDOARA, 422, 2.417.764.633; 3.318.086.890

17. BRAȘOV,    410, 2.250.670.543; 3.311.339.343

18. MUREȘ, 423, 2.274.323.585; 3.271.404.813

19. MARAMUREȘ, 360, 2.056.317.753; 3.118.221.341

20. ARGEȘ, 418, 1.939.077.644; 3.090.924.035

21. OLT, 311,   2.075.163.503; 3.063.026.857

22. SIBIU, 327, 2.089.716.918; 2.987.815.345

23. VRÂNCEA, 250,     2.144.274.713; 2.981.886.238

24. ALBA, 367, 2.158.352.304; 2.946.403.274

25. GORJ, 228, 1.959.898.128; 2.757.451.230

26. BUZĂU, 289, 1.858.026.814; 2.719.084.590

27. VÂLCEA,    355, 1.775.501.690, 2.618.088.621

28. BISTRIȚA-NĂSĂUD, 272, 1.892.872.501; 2.612.375.588

29. BRĂILA, 123, 1.727.959.449; 2.604.998.554

30. CARAȘ-SEVERIN, 194,       1.557.463.201; 2.296.374.991

31. VASLUI, 215, 1.201.969.120; 2.236.062.221

32. ARAD, 267, 1.387.921.781; 2.159.930.456

33. BOTOȘANI, 218,    1.214.472.002; 1.986.888.774

34. CĂLĂRĂȘI, 191,     1.398.480.653; 1.963.305.215

35. MEHEDINȚI, 139, 1.280.758.784; 1.812.083.230

36. HARGHITA, 312, 1.081.615.811; 1.677.183.762

37. GIURGIU, 183, 1.132.631.648;     1.637.947.020

38. NEAMȚ, 269, 1.055.305.211; 1.580.411.024

39. SĂLAJ, 183, 1.105.110.755; 1.562.650.933

40. TELEORMAN, 149, 796.457.572, 1.213.553. 896

41. IALOMIȚA, 127,     847.086.890;   1.131.779.876

42. COVASNA, 138,     655.804.157;   925.828.735

Per ansamblu, au fost semnate în total 14,213 proiecte, în timp ce valoarea fondurilor europene atrase au fost de 115.395.832.137 lei, iar valoarea totală a proiectelor finanațate este 179.719.467.650. Selecția proiectelor este realizată în funcție de valoarea totală a proiectelor implementate la nivelul fiecărui județ, potrivit ultimelor date oferite de MIPE.

În aceste condiții, județul Sibiu se aflăpe locul 22 în țară, adică în a doua parte a clasamentul, fiind situat în urma unor județe precum Dolj, Bihor, Tulcea, Galați, Dâmbovița, Hunedoara, Argeș și Olt. La nivelul regiunii CENTRU, județul Sibiu este pe locul 3, după Brașov, Mureș, dar înaintea județelor Alba, Harghita și Covasna, conform ultimelor date ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.  

Date privind următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene

Potrivit Ministerului, pentru perioada de programare 2021-2027, fondurile externe nerambursabile pentru dezvoltarea regională a României se organizează şi se alocă prin opt programe regionale, care vor fi implementate la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare. Sibiul face parte din Regiunea CENTRU, alături de Alba, Brașov, Mureș, Harghita și Covasna, adică sudul Transilvaniei.

Astfel, prin intermediul Programului Regiunea Centru 2021-2027, județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu beneficiază de o alocare totală de aproximativ 1,38 miliarde de euro, din care aprox. 1,15 miliarde euro contribuție UE. Acest program acoperă domenii diverse precum cercetare, dezvoltare și inovare, digitalizare, IMM și antreprenoriat, energie și eficiență energetică, biodiversitate, mobilitate urbană, infrastructură de transport, educație, regenerare urbană și turism. La acest moment, în cadrul PR Centru 2021-2027, sunt lansate 34 apeluri de proiecte, în valoare totală de aprox. 1,3 miliarde euro, din care contribuția UE este de aprox. 1,1 miliarde euro.

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Bisericile Protestante din Europa s-au reunit la Sibiu. Ce s-a discutat, noua conducere și perspective privind războiul dintre Rusia și Ucraina    

0

Peste 200 de delegați ai bisericilor protestante din Europa au participat, la Sibiu, în perioada 27 august – 2 septembrie, la cea de-a 9-a Adunare Generală a Comunității Bisericilor Protestante din Europa (CBPE). Evenimentul internațional a reunit peste 95 de biserici membre, fiind găzduit de Biserica Evanghelică CA din România. Este pentru prima dată când acest eveniment a fost găzduit de România, în speță în premieră la Sibiu.

„Ascultând, ne putem pune la îndoială și propriul punct de vedere”, a subliniat noul președinte al CPCE, Rita Famos. La conferința de presă finală a Adunării Generale a CPCE, noul președinte ales al Consiliului, Rita Famos, președintele demisionar al Consiliului, John Bradbury, secretarul general Mario Fischer și Gerhard Servatius-Depner, pastor în Mediaș, care este, de asemenea, unul dintre reprezentanții celor patru biserici gazdă (Biserica Evanghelică A.B. din România) și director al ZETO (Centrul pentru Teologie Protestantă Est) au rezumat obiectivele Adunării Generală.

„Cel mai impresionant lucru pentru mine a fost să văd că serviciul de închinare de deschidere a avut încă un puternic caracter local și cum diferitele tradiții europene de închinare au fost subliniate în timpul serviciului de închinare de închidere”, a declarat Servatius-Depner, care a considerat că oportunitatea de schimb reciproc a fost deosebit de pozitivă în cadrul Adunării.
Fostul președinte John Bradbury a subliniat importanța credinței și a rugăciunii comune în mijlocul diferitelor limbi, confesiuni și în timpul întâlnirilor și discuțiilor.

Noul președinte al CPCE, Rita Famos, a fost profund impresionată de capacitatea ridicată de sinodalitate de la Adunare. ‘Avem declarații clare, dar suntem deschiși la alte opinii. Ascultând, putem, de asemenea, să ne analizăm din nou propriile opinii”, a spus Famos.

Ea a prezentat procesele de lucru pentru următorii șase ani ca fiind:
1. Problema imaginii omului: din punct de vedere teologic, posibilitățile tot mai mari ale inteligenței artificiale și problemele de bioetică, vor fi examinate dintr-o perspectivă protestantă
2. Denominaționalismul într-o lume postdenominațională va fi abordat în concret
3. Discuțiile cu bisericile baptistă, catolică și anglicană vor fi continuate,
 4. De asemenea, vor fi abordate subiectele migrației, eticii păcii și teologiei schimbării.

De asemenea, Famos a lăudat orașul Sibiu, ca locație pentru cea de-a 9-a Adunare Generală, cu diferitele sale biserici și limbi. „Complexitatea istoriei devine vizibilă aici”, a spus Famos, la fel ca complexitatea tuturor celor 96 de biserici care se reunesc, dar găsesc o voce comună.
Secretarul general Mario Fischer a încheiat explicând care a fost, în opinia sa, cel mai important moment pentru el: „Am reușit să adoptăm toate planurile de viitor. Importanța Acordului de la Leuenberg a devenit clară”.
Pentru viitor, a devenit clar că teologia este acum practicată diferit la nivel global decât în bisericile tradiționale din Europa, ceea ce este evident și în bisericile migratoare de pe continent. Teologii europeni își ating limitele competențelor lingvistice, astfel încât vor trebui să gândească din nou teologia datorită aportului bisericilor migratoare.

Lupta pentru unitate, fără a renunța la adevăr

Prima predică a pastorului elvețian Rita Famos în calitate de președinte al CPCE la Sibiu. ‘Europa se luptă să nu se destrame’, a declarat președintele executiv nou ales al Comunității Bisericilor Protestante din Europa CPCE, pastorul elvețian Rita Famos. Famos este președinte al Bisericii Reformate Protestante din Elveția EKS. „Confruntarea cu amenințarea reprezentată de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, întrebarea cum să facem față numeroșilor migranți care pătrund în Europa, decalajul dintre prosperitate și sărăcie – acestea și multe alte lucruri duc la confruntare și dezbinare”, a spus Famos în predica sa către delegații celei de-a noua Adunări Generale a CPCE de la Sibiu, România, din 1 septembrie 2024.

Aceasta a cerut ca unitatea bisericilor să fie modelată și să se lucreze la ea. Cu toate acestea, ea a fost, de asemenea, critică la adresa bisericii: „Unitatea nu este o chestiune de convingeri care trebuie să fie predate ca niște bilete pentru a intra într-un club. Unitatea este ceva ce noi nu putem crea, ci ceva ce ne este dat și pe care îl putem realiza doar printr-o atitudine reciprocă de grijă respectuoasă. Biserica instituționalizată ne seduce într-o confuzie notorie între ceea ce Hristos realizează și ceea ce noi putem produce și face. Acest lucru ar clarifica faptul că unitatea despre care vorbește textul predicii noastre nu face apel inițial la abilitățile și acțiunile noastre și nu prezintă un program bisericesc operaționalizabil”.

Famos a cerut ca unitatea să fie menținută fără abandonarea luptei pentru adevăr. Numai în acest fel bisericile ar putea avea o influență asupra societății.

CPCE a ales un nou Consiliu

În cadrul Adunării Generale de la Sibiu, a fost ales un nou Consiliu format din 13 membri, dintre care trei noi președinți. Noul Consiliu va sta la baza activității CPCE în următorii șase ani, împreună cu actualul secretar general, Dr. Mario Fischer, care își va încheia mandatul la mijlocul viitorului mandat al Consiliului. Acesta își va folosi timpul rămas în funcție pentru a dezvolta noile procese de lucru care au fost stabilite la Adunare.

Cei trei președinți sunt Revd Rita Famos, președinte al Bisericii Reformate Protestante din Elveția, care va fi președinte executiv al CPCE, Revd Marko Tiitus, Episcopul Bisericii Evanghelice Luterane Estoniene (EELK) al Diecezei Estoniei de Sud, și Prof Dr Georg Plasger, membru al Bisericii Evanghelice Reformate din Germania și al Bisericii Evanghelice din Renania, care predă teologie sistematică și ecumenică la Universitatea din Siegen.

Noul Consiliu ia în considerare diferitele regiuni ale CPCE, inclusiv un raport echilibrat de femei și bărbați. De asemenea, s-a avut grijă să se asigure că diferitele familii confesionale, cum ar fi reformate, luterane, metodiste și uniate, sunt reprezentate. Noii membri ai Consiliului și adjuncții acestora provin din 15 țări europene diferite. Din noul Consiliu fac parte și următorii:

– Revd Ingrid Bachler (Biserica Evanghelică A.C. din Austria),

– Revd Dr Nathan Eddy (Biserica Reformată Unită)

– Revd Kjærgaard Fischer (Biserica Evanghelică Luterană din Danemarca),

– Dimitris Boukis (Biserica Evanghelică din Grecia),

– Revd Dr Annette Gruschwitz (Biserica Metodistă Unită din Germania),

– Revd Eva Guldanová (Biserica Evanghelică A. C. din Slovacia),

– Pastor Dr. Tamás Kodácsy (Biserica Reformată din Ungaria),

– pastorul Thomas Prieto Peral (Biserica Evanghelică Luterană din Bavaria),

– Pastorul Dr. Ulrich Rüsen-Weinhold (Biserica Protestantă Unită din Franța – EPUdF), și

– pastorul Ulrike Scherf (Biserica Evanghelică din Hesse și Nassau)

Membrii consiliului sunt pastorul Markus Schaefer (Biserica Evanghelică din Renania); pastorul Marco Batenburg (Biserica Protestantă din Țările de Jos); pastorul Dr. Martin Hirzel (Biserica Evanghelică Reformată din Elveția); pastorul Marcin Brzóska (Biserica Evanghelică A.C. în Polonia); Revd Dr Pawel Andrzej Gajewski (Biserica Evanghelică Waldensiană); Revd Dr Jorgen Thaarup (Biserica Metodistă Unită, Europa de Nord); Revd Jana Hofmanová (Biserica Evanghelică a Fraților Cehi); Dr Klára Tarr Czelovszky (Biserica Evanghelică-Luterană în Ungaria); Revd Susanne Bei der Wieden (Biserica Evanghelică Reformată în Germania); Revd Raphael Quandt (Biserica Evanghelică Luterană în Bavaria); Revd Petra Renate Magne de la Croix (Uniunea Bisericii Protestante din Alsacia și Lorena – UEPAL); Revd Dr Susanne Schenk (Biserica Evanghelică Luterană în Württemberg); și Revd Gerhard Servatius-Depner (Biserica Evanghelică A. C. în România).

„Vă iubiți dușmanii?…”

În cadrul unei dezbateri pe tema „Timp de speranță – bisericile ca actori în depășirea războiului și a conflictelor”, reprezentanți ai bisericilor din Ucraina și Rusia s-au așezat în jurul unei mese și au oferit o perspectivă asupra activității actuale a bisericii în timp de război.
Pe 30 august, Comunitatea Bisericilor Protestante din Europa CPCE a reunit reprezentanți din Irlanda de Nord, Croația, Ucraina și Rusia la Sibiu, România, pentru a discuta pe această temă.

Olexandr Gross de la Biserica Evanghelică Germană din Ucraina DELKU a reamintit că, după prăbușirea Uniunii Sovietice, 14 republici au fost mulțumite de soarta lor, dar una nu a fost. Acest lucru a devenit imboldul pentru Putin de a încerca să reconstruiască vechiul imperiu. „Am învățat să trăim cu războiul”, a spus președintele Sinodului DELKU. „În Ucraina, știm că fiecare zi poate fi ultima”.
Ca semn de speranță, biserica sa a construit trei noi locuri de joacă pentru copii în ultimii ani, a distribuit alimente, a ajutat la îngrijirea medicală a armatei și a ținut slujbe de două ori pe săptămână pentru a oferi oamenilor spațiu pentru speranță și rugăciune.
În prezent, electricitatea este disponibilă doar trei ore pe zi în majoritatea zonelor. Din cauza acestor condiții extreme, mulți oameni părăsesc în continuare Ucraina și fug în căutarea unei vieți mai bune.

Rectorul seminarului teologic al Bisericii Luterane din Rusia, Anton Tikhomirov din Sankt Petersburg, a subliniat că, în prezent, lumea nu este în ordine. În conflictul actual, a spus Tikhomirov, care este și arhiepiscop adjunct al Bisericii Luterane din Rusia, trebuie să ținem cont și de faptul că mulți oameni din Rusia sunt afectați. Există, de asemenea, victime și refugiați de partea rusă. Cu toate acestea, el a exprimat că biserica sa va continua să se roage pentru pace și să mențină relațiile cu surorile și frații săi ucraineni.

„Dar am învățat, de asemenea”, a spus Tikhomirov, «să rămânem tăcuți și să nu atingem rănile».

Reverendul David Bruce, fost moderator al Bisericii Prezbiteriene din Irlanda, care în tinerețe și-a pierdut un bun prieten într-un asasinat al IRA, a vorbit, de asemenea, despre cicatrici care, spre deosebire de vânătăi, nu se pot vindeca. „Crimele erau ceva obișnuit, dar atunci când prietenul meu a fost asasinat, am intrat într-o criză severă. M-am gândit la asta în fiecare zi în ultimii 45 de ani, iar pierderea m-a modelat pe mine și munca mea în biserică.”
Cu toate acestea, pentru Bruce, chemarea lui Iisus de a-și iubi dușmanii este o cale către pace, reconciliere și vindecare. „În Irlanda de Nord, aceasta înseamnă construirea încrederii acolo unde a fost pierdută. Să fim în aceeași cameră”, a spus el. „Poate că atunci puteți sta la aceeași masă împreună și puteți începe o relație.”

Christine Schliesser, director de studii la Centrul ecumenic pentru credință și societate al Universității din Fribourg și lector superior de teologie sistematică și etică la Universitatea din Zurich, care este implicată în procesul de reconciliere de după genocidul din Rwanda, a vorbit, de asemenea, despre importanța construirii de relații pe termen lung. Prin proiectul „Vaci pentru pace”, în cadrul căruia făptașii și victimele îngrijesc împreună o vacă, se poate construi încet o relație. Potrivit lui Schliesser, biserica joacă un rol important în procesul de reconciliere din Rwanda, deoarece 90% dintre aceștia sunt creștini devotați.
Samir Vrabec, pastor al bisericii protestante din Osijek, care a trăit războiul din Croația pe când era tânăr, a fost, de asemenea, invitat în cadrul panelului. El a declarat că a avut sentimente contradictorii când a fost rugat să ia parte la discuția panelului.
„Nu sunt încă pregătit să dau o mărturie atât de profundă despre perioada războiului”, a spus el. „Dar pot vorbi despre cum am trăit războiul”. Ceea ce i-a dat putere lui Samir Vrabec a fost să experimenteze comuniunea bisericii, în care un pastor reformat avea grijă și de congregația luterană orfană. Dar ecumenismul a mers chiar mai departe, a spus el: „Cel mai puternic semn a fost atunci când pastorul nostru reformat a organizat înmormântări pentru credincioșii ortodocși”.
Participanții au fost de acord că construirea de relații pe termen lung este cel mai important element al proceselor de reconciliere.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Realizările Consiliului Județean Sibiu în august 2024: Proiecte de infrastructură, sănătate și educație

0

Luna august 2024 a fost una plină de realizări pentru Consiliul Județean Sibiu, marcând progrese în diverse domenii.

Printre cele mai notabile realizări se numără finalizarea construcției a șapte case de tip familial și două centre de zi pentru copiii instituționalizați.

În domeniul sănătății, Spitalul Județean Sibiu a beneficiat de o finanțare de 3 milioane de lei, destinată procedurilor medicale pentru eliminarea cheagurilor de sânge în cazurile de accident vascular cerebral (AVC).

La Centrul Școlar de Educație Incluzivă din Turnu Roșu au început lucrările pentru amenajarea unui teren de sport dotat cu aparate de fitness moderne, a unui teren de joacă, a unei alei senzoriale și a unor spații de relaxare. Aproape 100 de copii se vor bucura în curând de aceste facilități, menite să îmbunătățească experiența educațională și recreativă.

Mai multe detalii aflați în următorul videoclip:

Urmărește Sibiu 100% în Google News

ULTIMA ORĂ/FOTO: Polițiștii sibieni au confiscat peste 1.000 de litri de băuturi spirtoase. Un bărbat a fost reținut

Luni, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu au reținut un bărbat în vârstă de 54 de ani, din Porumbacu de Jos, cercetat penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de deținere sau comercializare de produse accizabile fără a fi supuse marcării sau cu marcaje false.

Din cercetările efectuate în cauză a reieșit faptul că, începând cu anul 2020 până în prezent, bărbatul ar fi deținut și comercializat alcool etilic, resprectiv băuturi spirtoase (coniac), în afara antrepozitului fiscal, sustrăgându-se astfel de la plata taxelor și accizelor datorate bugetului de stat.

Valoarea prejudiciul creat urmează a se stabili.

„În vederea administrării probatoriului, la data de 23 august, polițiștii de investigare a criminalității economice, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Avrig, au efectuat o percheziție la domiciliul persoanei bănuite, ocazie cu care au fost ridicate mai multe recipiente conținând alcool etilic și băuturi spirtoase, în total 1.100 de litri, care ar fi fost deținute în afara antrepozitului fiscal.

În baza probelor obținute, polițiștii au luat măsura reținerii bărbatului pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat unității de parchet competente în vederea aplicării de măsuri preventive.

Cercetările sunt continuate la nivelul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sibiu, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Avrig.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale din Poliția Română.

Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, a spus Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Lucrări de întreținere și reparații pe drumurile județene din Sibiu în prima săptămână din septembrie

0

În prima săptămână din luna septembrie, echipele Societății Drumuri și Poduri SA Sibiu își continuă activitatea în cadrul Programului anual de reparații și întreținere a drumurilor județene, finanțat de Consiliul Județean Sibiu.

Intervențiile planificate includ:

  • Marcaje rutiere longitudinale și transversale: DJ 143B (intersecția autostradă Săliște – Amnaș) și DJ 104G (intravilan Nou).
  • Plombări cu sort și emulsie: DJ 106E (Jina – Dobra) și DJ 141A (Vecerd).
  • Montaj și întreținere parapet metalic: DJ 106A (zona Arca Parc – schit) și DJ 106M (ieșire Gura Râului – baraj Gura Râului). De asemenea, cosirea vegetației ierboase va fi executată manual.
  • Defrișări și montaj indicatoare rutiere: DJ 105J (Porumbacu de Jos – Castelul de Lut).
  • Curățire șanțuri și rigole: DJ 106A (intersecția cu 106J – Păltiniș).
  • Cosirea vegetației ierboase mecanizat: DJ 106G (Apoldu de Jos – intersecția cu DJ 107B), DJ 143B (Rusciori – intersecția Calea Șurii Mici), DJ 106B (Șura Mică – Hașag), DJ 106T (Ocna Sibiului – Ludoș), DJ 143C (Săcel – Mag), DJ 105D (Agnita – Nou Român), DJ 142A (Curciu) și DJ 107B (Slimnic – Mândra).
  • Defrișări și montaj catadioptrii: DJ 105D (ieșire Agnita – Nou Român).
  • Curățire cale pe pod și vopsit mâna curentă: DJ 142F (Alma).
  • Aducerea la profil a acostamentelor prin tăiere mecanizată: DJ 142E (Alma) și DJ 141A (Răvășel – Vecerd).
  • Săpături șanțuri de pământ mecanizat: DJ 141A (Răvășel – Vecerd).

Urmărește Sibiu 100% în Google News

METEO: Încă o zi foarte caldă în Sibiu. ANM a prelungit Codul Galben de caniculă

Administrația Națională de Meteorologie a prelungit Codul Galben de caniculă pentru Sibiu și pentru ziua de miercuri, 4 septembrie.

În județele Alba și Sibiu valorile termice se vor menține deosebit de ridicate pentru această dată. Local va fi caniculă și disconfort termic ridicat.

Temperaturile maxime vor fi în general de 32…35 de grade.

În același timp, mai multe județe din țară se află sub avertizare Cod Portocaliu de caniculă.

În județele Arad, Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți și Dolj canicula va persista, disconfortul termic va fi accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unități.

Temperaturile maxime, deosebit de ridicate pentru această dată, vor fi de 35…37 de grade, iar minimele de 18…22 de grade.

Urmărește Sibiu 100% în Google News