Cele mai importante alegeri parlamentare de după 1990 se anunță extrem de aprige și în județul Sibiu. Cei mai mulți dintre candidații pentru posturile de parlamentari din Camera Deputaților și Senat se regăsesc pe liste pentru prima dată, în special cei ce provin din partidele care au prins pragul parlamentar în actuala legislatură. Printre candidați există și parlamentari cu state vechi, unii foarte populari, alții mai discreți, care dețin recordul de mandate în istoria post-decembristă a Sibiului democratic. Totodată, candidează senatori și deputați în funcție, care au acumulat cel puțin un mandat în Parlamentul României.
20 de partide se bat pentru 3 locuri de senator și 6 de deputat, la care se adaugă postul de deputat al minorității germane. Sibienii sunt chemați în 1 decembrie, de Ziua Națională, să-și desemneze favoriții în Parlamentul României.
Cel mai important partid din România, PSD, la Sibiu, merge pe mâna lui Bogdan Trif, șeful filialei, la Camera Deputaților, în timp ce la Senat este impusă binecunoscuta Lavinia Șandru, din ordinul lui Marcel Ciolacu. Pe locul 2 la Cameră, pesediștii sibieni îl propun pe Dumitru Beschiu, figură nouă în politica locală.
La PNL, Raluca Turcan este aproape de a stabili un nou record de mandat de deputat în județul Sibiu. Noutatea absolută este candidatura fostului viceprimar liberal al lui Klaus Iohannis, Virgil Popa, pe locul doi la Cameră. La senat, Nicolae Neagu candidează din nou și, asemeni Ralucăi Turcan, poate stabili și acesta un record în ceea ce privește mandatele de senator.
USR merge la cameră pe mâna lui Adrian Echert, eternul pierzant în alegerile locale și generale, în timp ce la Senat candidează șefa filialei, Ruxandra Cibu Deaconu, cea care a obținut un scor mai mult decât mediocru la funcția de primar al Sibiului la alegerile din iunie 2024.
AUR are, de asemenea, la Deputați un candidat impus, Fabian Radu, iar la Senat oamenii lui Simion merg pe mâna colegei Luminița Fernandes, figură noua în politica sibiană, secondată de actualul senator Gheorghe Catană.
La UDMR, principalul candidat la parlamentare este actualul deputat Zacharie Benedek, însă ales în județele Harghita și Covasna. Acesta se află la cel de-al doilea mandat de deputat și îl vizează pe al treilea. Forța Dreptei mizează pe Ion Ariton, fost ministru al Economiei, și pe actualul deputat Constantin Șovăială, figuri vechi în politica sibiană.
Elena Lotrean, profesor și fondator al Școlii Finlandeze din Sibiu, a făcut pasul spre politică și candidează la Senat din partea DREPT, în timp ce colegul acesteia, Marius Vulcan, deputat în funcție în locul lui Dan Barna, nu și-a găsit un loc bun în USR și a preferat să intre în partidul independenților.
Surpriza alegerilor locale din iunie, Horațiu Potra, cel care a fost aproape să obțină postul de primar al Mediașului, a schimbat partidul și candidează pentru un post de deputat la PSDI.
Sibiu 100% vă prezintă candidații sibieni cu șanse la locurile eligibile sau primele opțiuni pentru fiecare partid în parte la Camera Deputaților și Senat.
Camera Deputaților
Partidul Social Democrat (PSD) – Bogdan Gheorghe Trif, inginer, Dumitru Beschiu, administrator, Laura Ionela Barac, avocat
Partidul Național Liberal (PNL) – Raluca Turcan, economist, Virgil Popa, inginer, Christine Thellmann, specialist în domeniul calității – deputat
Uniunea Salvați România (USR) – Adrian Echert, economist, Claudiu Gheorghe Zgripcea, inginer
Dreptate și Respect în Europa pentru Toți (DREPT) – Marius Vulcan, avocat – deputat
Forța Dreptei (FD) – Constantin Șovăială, avocat – deputat
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) – Zacharie Benedek, inginer – deputat
Partidul Social Democrat Unit (PSDU) – Mihai Daniel Oprescu, student
Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER) – Zoltan Lorand Sas, inginer chimist
Alianța Național Creștină (ANC) – Mihai Cosmin Iancu, mecanic locomotivă
Partidul Ecologist Român (PER) – Ioan Gligor, economist
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – Fabian Cristian Radu, psiholog, Vasile Chira, profesor universitar
Partidul Național Conservator Român (PNCR) – Mihai Ursa, medic dentist
Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN) – Gheorghe Tănase, executor judecătoresc
Partidul Social Democrat Independent (PSDI) – Horațiu Potra, jurist
Partidul Patrioții Poporului Român (PPR) – Eugen Adrian Stoica, inginer
Partidul S.O.S România – Nicolae Mirel Ion, avocat
Partidul Sănătate Educație Natură Sustenabilitate (SENS) – Ioana Radu, psiholog
Partidul Noua Românie (PNR) – Ioan Traian Ștefănuță-Petrescu, specialist Relații Internaționale
România în Acțiune – Marius Vicențio Lazăr, psiholog
Partidul Oamenilor Tineri (POT) – Sebastian Andrei Kroncsis, specialist logistica
PNL – Nicolae Neagu, inginer, Ciprian Ștefan, teolog-istoric
USR – Ruxandra Cibu-Deaconu, economist
DREPT – Elena Lotrean, profesor
Forța Dreptei – Ion Ariton, economist
UDMR – Csaba Orosz, economist
Partidul Social Democrat Unit – Doina Matache, liber profesionist
REPER – Doru Oprea, economist
Partidul Alianța Național Creștină – Constantin Lucian Lațcu, mecanic auto
PER – Ciprian Adrian Moldovan, inginer
AUR – Luminița Păucean Fernandes, manager operațiuni catering, Gheorghe Adrian Cătană, senator
Partidul Național Conservator Român – Sorin Ciontu, economist
Partidul Alternativa pentru Demnitatea Națională – Melania Olaru,
Partidul Social Democrat Independent – Vasile Marcel Turloiu, jurist
Partidul Patrioții Poporului Român – Alin Daniel Radu, inginer
SOS – Zina Istoan, economist
Partidul Sănătate Educație Natură Sustenabilitate – Alexandru Valentin Bicu, programator
Partidul Noua Românie – Cristian Vasile Rațiu, teolog asistent sociolog
Partidul România în Acțiune – Nicolae Bazga, inginer
Partidul Oamenilor Tineri POT – Elena Anghel, economist
Zară Ioan Ștefan, Camera Deputaților, și Zară Lucian Valerian, Senat, din partea Blocul Unității Naționale, nu au fost validați pentru alegerile parlamentare.
Articol de Cosmin PAL și Rafael Țichindelean, istoric
Se împlinesc 425 de ani de la Bătălia de la Șelimbăr. Momentul a fost unul deosebit de important, pentru că victoria obținută de către Mihai Viteazul i-a deschis calea cuceririi și unificării Țării Românești cu Transilvania și, mai apoi, în 1600, cu Moldova. Practic, Bătălia de la Șelimbăr a deschis calea unificării, pentru prima dată, a celor trei principate românești, act care, peste veacuri, a devenit model și simbol al formării statului național unitar român în 1859, respectiv 1918.
Ziarul Sibiu 100% vă prezintă contextul istoric general al bătăliei, desfășurarea acesteia și ceea ce s-a întâmplat după confruntarea de la Șelimbăr din 1599.
Începuturile
După un secol de rezistență eroică antiotomană, începând cu secolul al XVI-lea, raporturile dintre Țările Române și Poarta Otomană aveau să se schimbe parțial. Țările Române vor face eforturi mari în continuare pentru a-și conserva suveranitatea și pentru a se feri de pericolul de a deveni pașalâcuri turcești, însă lupta românilor nu va mai înregistra spiritul de sacrificiu eroic întâlnit în perioada Evului Mediu târziu.
În fruntea Imperiului Otoman va ajunge acum unul din cei mai celebri sultani ai istoriei, Suleiman Magnificul, o personalitate foarte proeminentă, care va crește și mai mult prestigiul acestui imperiu aflat într-o acerbă expandare prin cucerire. Suleiman își propusese să combată eficient Sfântul Imperiu Roman al Națiunii Germane, și astfel se apropie încet de Europa Centrală.
Suleiman Magnificul cucerește Regatul Maghiar și bate la porțile Europei
În 1521, turcii ocupă Belgradul, iar în 1526 înregistrează o strălucită victorie împotriva armatei Regatului Maghiar. Campaniile otomane vor aduce Regatul Ungariei, la începutul secolului al XVI-lea, într-o situație de criză. Căderea Belgradului a deschis calea spre Europa Centrală și a început un șir de evenimente care va culmina cu prăbușirea Regatului Ungariei.
Țăranii maghiari, forțați să primească antrenament militar și să lupte împotriva turcilor, vor fi tot mai greu de controlat și chiar se vor opune voinței Coroanei Maghiare, astfel că nu e de mirare faptul că maghiarii vor eșua să facă față turcilor în 1526, la Bătălia de la Mohacs. În cadrul acestei bătălii, regele Ludovic al II-lea al Ungariei își pierde viața, fapt care va marca începutul divizării regatului și începutul crizei.
Astfel, pentru tronul Ungariei au existat două revendicări importante, marcând începutul unei duble domnii: pe de o parte, Ferdinand I de Habsburg, arhiduce al Austriei, revendica tronul în baza unor legături de familie, fiind căsătorit cu sora regelui Ludovic al II-lea, Anna de Boemia, astfel acesta a fost ales de nobilimea maghiară pro-habsburgică, ajungând să conducă nordul și vestul regatului, care va rămâne sub influența Imperiului Habsburgic; pe de altă parte, Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei, este ales rege de către altă parte a nobilimii maghiare, cei care nu își doreau o influență habsburgică în regat, astfel el ajunge să conducă estul și zona centrală a regatului.
Ioan Zapolya a fost recunoscut de sultanul otoman ca rege al Ungariei și ajunge chiar aliat al acestuia. Situația de instabilitate politică este soluționată de otomani, care în 1541 invadează și ocupă Regatul Ungariei și capitala, Buda. Astfel, Regatul Ungariei se prăbușește, dispare de pe hartă și devine parte a Imperiului Otoman. Părțile nord-vestice ale Regatului au fost ocupate de către habsburgi, în timp ce Transilvania va deveni un principat autonom, aflat sub suzeranitate otomană.
Principatul autonom Transilvania
În această provincie istorică au avut loc și multe transformări ca urmare a acestui eveniment. În primul rând, dintr-o regiune de margine a Ungariei, ea devine un stat aproape independent, un principat autonom în care grupurile privilegiate obțin acum și mai multă putere. Coincidental, în același timp, în Transilvania mai ia naștere un fenomen religios cu puternice consecințe: Reforma religioasă a Bisericii a lui Martin Luther.
Marea majoritate a sașilor s-au convertit la luteranism destul de repede, iar o bună parte din maghiari au adoptat calvinismul și unitarianismul, doar o parte din secui rămânând catolici. Cele trei națiuni privilegiate ale Transilvaniei (maghiarii, sașii și secuii) s-au întrunit adesea în Dietă și au discutat această situație religioasă, astfel că în secolul al XVI-lea, Transilvania devine un principat cu trei națiuni privilegiate și patru religii oficiale: calvinism, luteranism, unitarianism și catolicism. Puterea politică era evident concentrată în mâinile acestor națiuni privilegiate. Românii nu erau reprezentați în Dieta Transilvaniei și erau considerați ca fiind doar tolerați (același statut se aplica și confesiunii ortodoxe).
Situația în Țările Române era gravă, în Transilvania, mai relaxată
Țările Române au avut o situație relativ bună: rămâneau state creștine, cu propria lor organizare, cu instituțiile proprii și cu principi autohtoni. Însă, odată cu presiunea otomană care se răspândea în Balcani și până la Dunăre, situația populațiilor din zonă devine mult mai aspră, începând cu mijlocul secolului al XVI-lea. Românii au fost conștienți de privilegiul istoric de care se bucurau, comparativ cu grecii, albanezii, bulgarii, sârbii, croații, maghiarii, populații care aveau o soartă mult mai cruntă, fiind aflate sub ocupație otomană.
Cu toate acestea, suzeranitatea otomană a devenit mult prea solicitantă, iar obligațiile față de Poartă au crescut, mai ales spre finalul secolului al XVI-lea: tribut mult prea ridicat, domnii schimbați frecvent de sultan, sume imense de bani pe care noii pretendenți trebuiau să le plătească pentru a-și asigura accesul la tron și alte nedreptăți. Țările Române au continuat să plătească tribut o perioadă bună de timp, urmărind să își păstreze autonomia, însă în același timp, căutau să ducă o luptă de rezistență antiotomană, pe orice căi posibile, ajungând chiar să încheie alianțe cu Transilvania, Polonia sau cu Imperiul Habsburgic.
Situația Transilvaniei nu era atât de dramatică în raporturile sale cu Înalta Poartă, întrucât influența exercitată de otomani aici era mică, regiunea se bucura de protecția Imperiului Habsburgic, avea și o graniță naturală foarte proeminentă, Munții Carpați și așa mai departe. Spre sfârșit de secol XVI, Transilvania era condusă de familia Bathory, foarte influentă și puternică, Ștefan Bathory fiind chiar regele Poloniei pentru o perioadă de timp.
Mihai Viteazul se ridică împotriva Porții
Mai sensibilă era situația Țărilor Române, îndeosebi a Țării Românești, care se afla și geografic foarte aproape de teritoriul otoman, și asupra căreia se exercitau și presiuni foarte mari. În acest context apare în istoriografie figura legendară a lui Mihai Viteazul, o personalitate despre care s-au afirmat multe și au fost scrise destule, un nume legendar și o figură populară din istoria românilor.
Figura sa a fost alterată de-a lungul timpului de diferite mituri și legende, istoria îmbinându-se adesea cu legenda când se vorbește despre acest episod, însă un lucru este incontestabil, anume Mihai Viteazul a fost și va rămâne un mare geniu politic și un lider militar desăvârșit, a cărui faimă s-a răspândit chiar și în Europa, nu doar în Țările Române, faptele sale având un ecou rezonant, mai ales în Balcani.
Unele surse indică și respectiv unii istorici susțin că Mihai Viteazul este fiul lui Pătrașcu cel Bun, dar nu cel legitim, ci un bastard. Mama sa se spune că ar fi fost o membră a familiei Cantacuzino, una din marile familii nobiliare ale bizanțului, care a dat doi împărați ai Imperiului Bizantin în secolul al XIV-lea. Un alt aspect mai cunoscut despre Mihai Viteazul este faptul că acesta dorea să își construiască o armată capabilă să facă față oastei otomane, așadar, pe lângă boierii din jurul său, acesta a întrebuințat și mercenari în campaniile sale antiotomane.
În 1593, Mihai Viteazul plătește o sumă mare de bani sultanului otoman și îi jură credință, astfel obține tronul Țării Românești. Însă, de îndată ce urcă pe tron, Mihai își consolidează puterea în țară și se pregătește de o rebeliune împotriva turcilor. Ulterior, el se alătură unei coaliții creștine inițiate de împăratul habsburgic Rudolf al II-lea și de papa Clement al VIII-lea împotriva turcilor, numită Liga sfântă.
Însă, pentru a putea începe această cruciadă împotriva turcilor, Mihai a fost sfătuit de împărat să încheie întâi o alianță cu principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, domnul Moldovei fiind nevoit să facă același lucru. Tratatul din 1595 a reprezentat mai mult un pact de vasalitate încheiat de domnul muntean și de cel moldovean față de Sigismund Bathory, principele Transilvaniei reușind astfel să își exercite influența asupra tuturor celor trei provincii istorice românești. Mihai a fost nevoit să stabilească acest raport, întrucât avea nevoie de ajutorul financiar și militar al lui Bathory împotriva otomanilor.
Transilvania îl curta intens pe Mihai Vitezaul
Având sprijinul Transilvaniei, și înțeles fiind cu domnul Moldovei, Mihai Viteazul organizează o revoltă la București împotriva turcilor, în 1594. Având armata boierească, armata de mercenari și susținerea aliaților săi, Mihai obține victorii strălucite atât la nord cât și la sud de Dunăre, devenind un veritabil erou al creștinătății și crescând speranța popoarelor din Balcani.
Prima mare bătălie purtată de Mihai Viteazul a fost dată la Călugăreni, la data de 13/23 august 1595. Turcii au fost conduși de către celebrul lor căpitan Sinan Pașa. Mihai Viteazul obține o victorie strălucită împotriva turcilor la Călugăreni, însă pericolul otoman nu fusese alungat din țară, așadar Mihai decide să se retragă și să aștepte ajutorul principelui Transilvaniei. Sigismund Bathory i se alătură lui Mihai Viteazul și pornesc o contraofensivă împotriva trupelor otomane, reușind să le împingă dincolo de Dunăre.
În toamna anului 1595, Mihai reușește să recucerească raialele Turnu, Giurgiu și Brăila, aceasta fiind victoria care îi împinge pe otomani la sud de Dunăre. În 1596, turcii reiau ofensiva, reușind să obțină o victorie împotriva armatelor imperiale austriece, astfel împăratul Rudolf al II-lea se vede nevoit să încheie o pace cu otomanii. Țara Românească încheie și ea o pace cu Poarta Otomană, iar Mihai Viteazul este din nou recunoscut de sultan după ce îi plătește acestuia o sumă de bani. Raportul dintre Țara Românească și Transilvania se înrăutățește totuși, Polonia și Transilvania începând să încheie câteva înțelegeri cu Imperiul Otoman, îndreptate împotriva voievodului muntean. Mihai va balansa situația, luând decizia să își consolideze puterea și să încheie un tratat de alianță cu împăratul Austriei.
Mihai credea că dacă se va apropia de împărat, el va reuși să obțină suficientă putere și independență în raport cu Imperiul Otoman, încât va reuși să aducă sub guvernarea sa toate cele trei principate românești. Avantajul său era faptul că cele trei țări nu erau ocupate de otomani, fapt care i-a dat ceva libertate de mișcare. Toate cele trei țări erau conectate de rute și relații comerciale, comercianți transilvăneni având privilegii la est și la sud de Carpați, câțiva boieri aveau sate și fortărețe prin Transilvania, românii din Transilvania se aflau confesional sub protecția Scaunului Mitropolitan din Țara Românească, iar avantajul etno-demografic era evident: în toate cele trei țări, românii erau populația majoritară. De asemenea, secuii în Transilvania se aliaseră cu voievodul muntean împotriva familiei Bathory, așadar, avantajele erau nenumărate și îndestulătoare pentru Mihai Viteazul.
În Transilvania, în urma unui conflict cu marea nobilime, Sigismund Bathory va fi nevoit să abdice în favoarea unui văr de-al său, Andrei Bathory, care nu va mai urma aceeași politică, de alianță cu Moldova, Țara Românească și Imperiul Habsburgic. Andrei Bathory, aliat al polonezilor (care își doreau pace cu Poarta Otomană), va complota împotriva lui Mihai și va încheia o înțelegere cu otomanii, prin care l-a alungat din Moldova pe aliatul lui Mihai, Ștefan Răzvan, în locul său, pe tronul Moldovei venind Ieremia Movilă, client al regelui Poloniei.
Acesta este contextul și situația internațională care va pava drumul lui Mihai spre Transilvania, unde va lupta împotriva lui Andrei Bathory în celebra Bătălie de la Șelimbăr, lângă Sibiu. Bătălia de la Șelimbăr a reprezentat unul din marile succese militare ale lui Mihai Viteazul, succese care îl vor duce mai aproape de obiectivul său de a înfăptui o unire a celor trei provincii istorice românești, Transilvania, Moldova și Țara Românească.
Sâmbătă seara, între orele 18:00-22:00, polițiștii au desfășurat o acțiune de tip „Razie”, cu efective mărite, în Copșa Mică, Dumbrăveni și comunele arondate.
Pe parcursul activităților, polițiștii au legitimat peste 180 de persoane, au oprit pentru control în trafic 221 de autovehicule, au verificat 11 societăți comerciale și au desfășurat activități specifice pe linie de poliție rutieră, investigații criminale, investigarea criminalității economice dar și pe linie de arme, explozivi și substanțe periculoase.
113 conducători auto au fost testați cu privire la consumul de băuturi alcoolice și/sau substanțe psihoactive.
Pentru neconformitățile constatate de către poliţiştii specializați în investigarea criminalității economice, în urma verificării societăților comerciale, au fost aplicate 4 sancțiuni contravenționale în valoare de 15.000 de lei și s-a confiscat suma de 1.150 de lei, conform OUG nr. 28 din 1999.
Foarte cald pentru perioada aceasta, pe Valea Prahovei, de exemplu, vom avea 19-20 de grade.
În Capitală la fel, vreme frumoasă, mâine ne așteptăm la 24, poate chiar 25 de grade”, a spus meteorologul Alina Șerban la Digi 24.
Meteorologul a spus și când sunt așteptate primele ninsori în România.
„În continuare vom beneficia de vreme frumoasă, aș putea spune chiar până la sfârșitul lunii, chiar dacă vor mai fi schimbări termice.
Abia după 1 noiembrie vom avea schimbări mai semnificative, vom avea precipitații mai semnificative, poate și cu lapoviță și ninsoare în zonele montane”, a mai precizat Alina Șerban.
Noaptea trecută, ,,am dat ceasul” cu o oră înapoi, astfel ora 4:00 dimineața, a devenit ora 3:00. Acest sistem de ajustare a orei își are originea în timpul Primului Război Mondial.
Astfel, oamenii au economisit energie prin folosirea luminii naturale.La noi, această practică a fost aplicată pentru prima dată în 1932, urmând ca din 1979, să fie reintrodusă în mod regulat.
Deși, la început a avut efecte notabile în privința consumului de energie, impactul economic al schimbării orei s-a diminuat în timp, odată cu avansul tehnologic.
Dar schimbarea orei nu are efecte doar în ceea ce privește ,,sănătatea” pământului și a buzunurului, aceasta poate afecta și starea de spirit a oamenilor.
Fără lumina, fără motivație
Am discutat cu dr. psihiatru Roxana Burcea, despre cum ne poate afecta pshic schimbarea orei. Aceasta este de părere că nu doar factorii ecologici și economici au dus la rămânearea sistemului de ajustare a ceasului, ci și factorii pshologici:
,,Schimbarea orei, sezonier, a fost păstrată și ca să ne expunem la mai multă lumină naturală. Odată cu apropierea iernii, zilele sunt mai scurte și lumina naturală este redusă.
Acestea pot perturba sincronizarea dintre ritmul circadian și ciclul somn-veghe. Această desincronizare poate cauza depresii cu tipar sezonier.
Lipsa semnalelor clare de lumină naturală dezechilibrează ritmul circadian ducând la oboseală prematură, treziri prea devreme și alte modificări ale sănătății psihice.
Odată cu scurtarea zilelor, expunerea la lumina naturală scade, ceea ce poate afecta nivelurile de serotonină și melatonină din organism, influențând astfel starea de spirit și energia”.
Multă lume nu este de acord cu schimbarea orei. Un sondaj european din 2018, aplicat pe un target de 4,6 milioane de persoane, a arătat că 84% dintre acestea s-au pronunțat în favoarea abandonării acestei practici, inclusiv 78% dintre românii participanți.
O încercare a opririi schibării sezoniere a fost în 2021, venind la recomandarea Parlamentului European, însă lipsa unui consens politic la nivelul UE a împiedicat implementarea acestei decizii.
Comisia Europeană susține că măsurile actuale privind ora de vară sunt menite să optimizeze utilizarea luminii naturale disponibile, însă tot mai multe voci contestă beneficiile reale ale acestui sistem.
În ciuda dezbaterilor intense și a propunerilor legislative, nu există încă un calendar concret pentru abandonarea acestei practici la nivel european.
Până la o eventuală schimbare a sistemului actual, România, va continua să aplice modificările bianuale ale orei, cu următoarea schimbare programată pentru primăvara anului 2025, când în noaptea de 29 spre 30 martie se va face trecerea la ora de vară.
Câteva păreri ale Sibienilor. Sunteți de acord cu schimbarea orei?
,, Din punctul meu de vedere, nu ar mai trebui să mai existe această schimbare de oră.
Pentru mine, cea mai mai potrivită este ora de iarnă. Spun acest lucru din prisma mai multor motive, însă, cel mai important având la bază somnul.
Schimbarea aceasta de oră, odată cu noile anotimpuri, duce la un dezechilibru în corpul uman, întrucât noi ne obișnuim și ne creăm un program potrivit în funcție de timpul pe care îl avem.
În momentul în care are loc trecerea de la ora de vară la ora de iarnă și invers, programul de somn al oamenilor suferă modificări substanțiale, care duc adesea la stări acute de oboseală și iritabilitate.
De asemenea, unele persoane pot avea probleme de sănătate ca urmare a dezechilibrului creat de această schimbare.
Astfel, luând în considerare importanța unui corp sănătos pentru fiecare dintre noi, aș prefera să nu mai existe modificarea de fus orar la noi în țară”, e de părere Elena Stoica, sudentă la pshihologie, anul I.
Elena Stoica
,,Mie îmi e totuna dacă se schimbă ora sau nu, nu mă afectează cu nimic.
Dacă este un scop binedefinit în ceea ce privește păstrarea unui fus orar, atunci să renunțe la schimbarea orei, dacă nu, nu”, spune Sergiu.
Sergiu
,,Nu știu ce efect are pentru economisire de energie, dar schimbare orei afectează puțin comportamentul oamenilor. De exemplu, eu sunt o persoană care mă obișnuiesc mai greu, trebuie să treacă o săptămână până îmi reintru în program”, mărturisește Olga State.
Olga State
,,Cred că ar fi mai bine dacă nu s-ar schimba în fiecare sezon ora, ne ia o perioadă să ne acomodăm schimbării”, spune Anca Popescu.
Anca Popescu
,,N-avem nici o părere, oricum fac ce vor, <ăștia> de la conducere. Dar, ori așa, ori așa, mergem înainte cu aceeași probleme.
Afectează oamenii, schimbarea orei, copiii au un program al lor. Până ne învățăm durează ceva timp, dar noi aceștia mai învârstă ne-am obișnuit cu toate ”, mărturisesc Maria Oprea și Kelemen Steluța.
,,M-am obișnuit cu schimbarea orei, deși e mai problematică primăvara, când trebuie să ne trezim cu o oră mai devreme”, spune Dana.
,,Sunt de acord cu schimbarea orei, de ce nu aș fi?”, zice Pleșa Ionela.
,,Eu aștept să se reia acea directivă cu privire la renunțarea schimbării orei, are efect asupra omului”, e de părere Roxana.
,,Mai curând îmi schimbă starea de spirit aceste schimbări climatice, dimineața e foarte frig, iar seara foarte cald. Schimbarea orei nu ar fi o problemă”, e de părere Ana, studentă la psihologie anul II, master.
România a devenit deja cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, cu o producţie de 2,3 miliarde de metri cubi de gaz în trimestrul al doilea, a informat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Am „detronat” Olanda, care a înregistrat o producţie de 2,2 miliarde de metri cubi. Faţă de anul trecut, producţia de gaz românesc a crescut cu 1%”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
„Au pus în producţie 7 noi sonde anul acesta, inclusiv 100 Caragele, sondă pusă în producţie în doar 75 de zile, record absolut.
Iar planurile de investiţii continuă. În 2024, Romgaz va aloca 600-800 milioane lei pentru creşterea producţiei de gaz românesc (la 6 luni, 1,25 miliarde lei, inclusiv investiţia în Neptun Deep)”, a punctat Burduja.
„Iar din 2027, prin gazele de mare adâncime din Marea Neagră, ne vom dubla efectiv producţia de gaz românesc.
Vom avea un preţ şi mai bun la gaz, vom atrage şi mai multe investiţii în economie, şi vom susţine întreaga regiune să îşi reducă dependenţa faţă de gazul rusesc”, a mai precizat Burduja.
Nu sunt convins că există o mai frumoasă pagină a iubirii dintre tată și fiică în literatura universală decât aceasta. În care Iair, mai marele sinagogii din Capernaum, cere ajutor de la Mântuitorul. În scripte, un tâmplar din Nazaret. Îl cheamă în casa sa. Nu ca să-L ospăteze, făcându-se astfel gazdă și împlinitor al unei datorii de lider local, și nici în calitatea sa de mai mare al unui sistem neprietenos, de altfel, cu Evanghelia. Care va răstigni, în cele din urmă, pe Domnul în speranța că vor stinge vorbele Sale.
Iair vine ca un tată, abătut și înfrânt de boala fiicei sale. Vine ca un om lipsit de slava funcțiilor care îl defineau social. Cu singura funcție prin care se împlinea ca om. Și, în fond, singurul nume prin care se asemăna Tatălui ceresc.
Bănuim că fetița lui era singură în casa lor. Altfel Domnul Hristos i-ar fi reținut și pe frații ori surorile sale atunci când intervine pentru a o vindeca de moarte. Și avem exemplul fiului văduvei din Nain, care ne-a fost moment de meditație cu ceva săptămâni în urmă, și care desigur persista în mintea și sufletul Apostolilor. Copil unic al mamei sale văduve, singură și ea, așadar. Oferă solitudinii Învierea.
Domnul Hristos însă tot era privit cu îndoială. Cam cum este și astăzi. Vindecase, în drumul Său spre casa lui Iair, o femeie cu scurgere de sânge. Dar le vindecase bolnavii în fața casei soacrei lui Petru, vindecase pe străzile lor, ba auziseră – sunt convins – de tot ce se petrecuse dincolo de marea Tiberiadei. În ținutul de care numai ce ne-am desprins, al Ghenizaretului. Ori pe străzile Ierusalimului și în locurile din Samaria ori pe Valea Iordanului.
Hristos Domnul vindeca pe om acolo unde îl întâlnea. Sau acolo unde îi era adus la îndemâna mâinii Lui de Dumnezeu-Om. De aceea atitudinea oarecum zeflemitoare a celor care boceau deja moartea fetei e stânjenitoare pentru noi, ca oameni. Ce ar mai fi trebuit să facă Hristos să învingă zeflemeaua lor? Căci spuneau, râzând – în mijlocul unui loc de bocit, de tânguit și plâns –, sfidând puterea lui Hristos, că nu mai este nimic de făcut pentru fetiță.
Domnul nu șade la discuții. Cum am mai spus, nu negociază cu moartea. Nu asumă un dialog al surzilor. Ia cu El pe Petru și Ioan, pe Iacov și pe tatăl copilei și pe mamă (Luca 8. 51). Le dăruiește astfel fata acestora din urmă, înviind-o. Nu doar ca pe un dar, ci și ca pe o profeție. Învierea fiicei lui Iair ne așază în perspectiva Învierii Domnului. Ne dovedește că zeflemeaua de cele ale puterii lui Dumnezeu nu-L oprește pe Dumnezeu să facă binele, să așeze viețile noastre în cuprinsul Vieții celei adevărate.
Pilda ne mai învață ceva. Că o singura putere trece frontiera morții. Iubirea. Iar iubirea nu negociază cu nemernicia și nici nu caută să o convertească. O biruie prin Înviere! Cu moartea pe moarte călcând.
FC Hermannstadt continuă evoluțiile slabe, sibienii fiind învinși sâmbătă seara clar, scor 0-2, de Dinamo.
Sibienii au fost la un pas de deschiderea scorului în minutul 6. Ronaldo Deaconu a centrat perfect de pe partea stângă, însă Sergiu Buș, aflat la câțiva metri de poartă, nu a ajuns la minge.
Dinamoviștii au avut și ei prima șansă în minutul 10. Raul Opruț a centrat foarte bine, iar Abdallah nu a reușit să reia pe poartă.
Tot bucureștenii au mai irosit o oportunitate în minutul 14, când șutul lui Milanov a șutat peste poartă.
În minutul 28, ”câinii” au cerut penalty, după ce Cîrjan a căzut în careu, fiind oprit neregulamentar de Selimovic. După consultarea VAR, centralul Rareș Vidican a indicat punctul cu var.
Selmani a executat perfect lovitura de la 11 metri, iar dinamoviștii au deschis scorul în minutul 32.
Sibienii au avut o ocazie mare în minutul 55. În urma unei faze, mingea a ajuns la Valerică Găman, care a încercat o reluare acrobatică din câțiva metri, însă mingea s-a dus peste poartă.
Tot FC Hermannstadt a mai avut o oportunitate în minutul 68. Sergiu Buș a șutat din afara careului, însă portarul dinamoviștilor a prins cu siguranță.
Dinamoviștii au încheiat conturile în minutul 88. În urma unei pase greșite a lui Murgia, mingea a ajuns la Kennedy Boateng, care l-a driblat pe Căbuz și a înscris.
Cinci persoane au fost rănite, sâmbătă seara, în urma unui accident rutier produs pe strada Avram Iancu, în Agnita.
Din primele cercetări efectuate a rezultat că, în timp ce conducea un autoturism, pe fondul vitezei neadaptate, o tânără în vârstă de 19 ani, din Agnita, a virat la dreapta și a intrat în coliziune cu zidul unui imobil.
În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a conducătoarei auto și a celor 4 pasageri din autoturism.
Astfel, au fost mobilizate două echipaje SMURD dintre care unul cu medic, o autospecială de stingere și un echipaj al Ambulanței Sibiu.
Echipajele medicale au acordat asistență medicală pentru cinci persoane.
Un minor în vârstă de aproximativ 17 ani care a suferit un traumatism cranian, a fost dus la Compartimentul Primire Urgențe Luther, un alt minor în vârstă de aproximativ 15 ani cu traumatism la nivelul membrului inferior a fost dus la Compartimentul Primire Urgențe Agnita, iar o tânără în vârstă de 19 ani cu multiple escoriații a fost transportată tot la Urgența spitalului din Agnita.
O tânără de 15 ani cu traumatism lombar a fost transportată la Compartimentul Primire Urgențe Luther și un alt minor de 17 ani cu traumatism de genunchi a fost transportat tot la CPU Luther.
Polițiștii din cadrul IPJ Hunedoara efectuează cercetări pentru depistarea unei fete în vârstă de 13 ani, care a plecat vineri de la locuința din Petroșani și nu s-a mai întors.
În data de 26 octombrie 2024, în jurul orei 14, Poliția Municipiului Petroșani a fost sesizată, printr-un apel la 112, de către un bărbat, cu privire la plecarea de la domiciliu, în data de 25.10.2024, ora 14.00, a fiicei sale Tiri Larisa Roxana, în vârstă de 13 ani.
Semnalmente: înălțime 1,50 – 1,55 m, 45 kg, ochi căprui, păr șaten cu șuvițe blonde.
La momentul plecării, minora purta o geacă neagră, vestă roz, pantaloni de culoare neagră cu dungi albe, adidași de culoare albă.
Persoanele care pot oferi informații ce pot duce la depistarea persoanei dispărute sunt rugate să apeleze numărul de urgență 112 sau să contacteze cea mai apropiată unitate de poliție.
