În jurul orei 12:45, o autospecială din cadrul Poliției Municipiului Sibiu a fost implicată într-un eveniment rutier soldat doar cu pagube materiale.
Evenimentul rutier s-a produs la intersecția străzilor Odesa – T. Vladimirescu din municipiul Sibiu.
În momentul producerii evenimentului rutier, polițiștii circulau cu semnalele acustice și luminoase în funcțiune, ca urmare a preluării unui apel 112 în care s-a sesizat un scandal în familie.
În intersecția menționată, un autoturism care circula pe str. T. Vladimirescu nu a acordat prioritate de trecere autospecialei de poliție care a pătruns în intersecție de pe str. Odesa, a intrat în coliziune cu aceasta, iar din impact a fost proiectată într-o altă mașină.
Evenimentul rutier s-a soldat doar cu pagube materiale.
Conducătorii auto au fost testați alcoolscopic, rezultatele fiind negative.
Polițiștii rutieri sunt la fața locului pentru a stabili cu exactitate cauza și împrejurării producerii evenimentului rutier, urmând a fi luate măsurile legale care se impun.
Într-o întâlnire de 35 de minute la Vatican, sâmbătă, Cancelarul german Olaf Scholz a fost primit de Papa Francisc. Cu ocazia acestei vizite, cancelarul a oferit suveranului pontif mingea oficială a Campionatului European de fotbal – EURO 2024, găzduit în Germania în această vară, potrivit Agerpres.
În schimbul gestului generos, Papa Francisc i-a dăruit cancelarului o lucrare din bronz numită „Amore sociale”, ilustrând un copil care ajută un alt copil să se ridice, inscripționată cu „Amare, Aiutare”. De asemenea, Papa i-a oferit volumele documentelor papale, inclusiv Mesajul pentru pace din acest an și o carte despre Statio Orbis din 27 martie 2020.
La rândul său, Olaf Scholz i-a oferit Papei balonul oficial al UEFA EURO 2024, competiţie găzduită de Germania între 14 iunie şi 14 iulie, precum şi un urs de porţelan cu stema Republicii Federale Germania.
După întâlnirea cu Papa Francisc, cancelarul german a participat la Congresul Partidului Socialiştilor Europeni (PSE), desfăşurat la Roma.
Simularea examenului naţional de Bacalaureat din anul şcolar 2023 – 2024 va fi organizată în peste 1.320 de unităţi de învăţământ şi va implica participarea a peste 146.000 de elevi, estimează Ministerul Educaţiei.
Potrivit unui comunicat, simularea examenelor naţionale, organizată de Ministerul Educaţiei, continuă în săptămâna 4 – 7 martie, cu probele scrise din cadrul examenului de bacalaureat (pentru elevii claselor a XII-a şi a XIII-a seral/frecvenţă redusă).
Un număr de 2.818 de liceeni din județul Sibiu vor susține simularea.
Probele scrise implică următoarele discipline: limba şi literatura română – proba E) a), limba şi literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale) – proba E) b), matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare şi comunicare, psihologie, economie, sociologie şi filosofie – probele E) c) şi E) d).
Subiectele sunt elaborate pe baza conţinuturilor/competenţelor asociate acestora, conform programelor pentru simulare aprobate de Ministerul Educaţiei.
Evaluarea lucrărilor se va realiza digitalizat prin intermediul platformei utilizate de Ministerul Educaţie la simularea probelor Evaluării Naţionale pentru clasele a VIII-a.
Rezultatele vor fi comunicate individual pe 15 martie şi vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin discuţii cu elevii, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral.
Notele nu se trec în catalog, însă, prin excepţie, la solicitarea scrisă a elevului/a părintelui, acestea pot fi consemnate în catalog, precizează Ministerul Educaţiei.
Actualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Sibiu intră în etapa consultării publice. Asocierea SC Daedalus Proiect Sibiu/ Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu – Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză și Consulting București / SC Intergraph Computer Services SRL, contractată de Primăria Sibiu pentru elaborarea acestui document, a parcurs etapele de studiu și elaborare a formei preliminare a documentațiilor, iar în următoarea perioadă acest Plan strategic pentru dezvoltarea urbanistică a orașului este supus consultării publice.
În acest sens, Primăria Sibiu a publicat pe site-ul instituției, pe pagina principală, documentația Planului Urbanistic General: https://www.sibiu.ro/primaria/pug.
“Consultările vor consta în primul rând în întâlniri cu principalele categorii de stakeholderi: cetățeni, urbaniști și arhitecți, reprezentanți din industrie și din retail, dezvoltatori imobiliari, HoReCa locală. Toate aceste consultări vor avea loc în perioada 4 martie – 17 aprilie, 45 de zile pe care ni le vom rezerva pentru a primi sugestii și opinii pentru a finaliza Planul. De asemenea, în cadrul consultării vom invita publicul larg să completeze un chestionar online, prin care ne pot transmite opiniile în format electronic. Pentru informare și răspunsuri la întrebările pe care le au, cetățenii se pot adresa specialiștilor care au lucrat pe PUG la ghișeul care va fi deschis în sediul Primăriei Sibiu din Piața Mare 2 zile în fiecare săptămână”, a declart Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.
Pentru cei care nu utilizează mijloace electronice, proiectul PUG-ului va fi afișat și în sala expozițională a Primăriei Sibiu în perioada 4 martie – 17 aprilie. Aici va funcționa și un ghișeu de informare pentru cetățeni, deschis marțea, între orele 12.00 și 14.00 și joia, între orele 17.00 și 19.00, în care vor fi disponibili specialiștii elaboratori pentru a răspunde întrebărilor cetățenilor.
PRIMA ÎNTÂLNIRE PENTRU CONSULTARE – cea cu specialiștii în domeniu, arhitecți și urbaniști
Aceasta va avea loc în data de 6 martie, de la ora 11.00, la Stadionul Municipal (etaj 3 – intrarea Acces sportivi, dinspre str. O. Goga). Proiectul PUG va fi expus și aici și poate fi consultat înainte de întâlnire. În cadrul întâlnirii, elaboratorii vor prezenta proiectul, vor răspunde întrebărilor și vor nota sugestiile și opiniile exprimate.
Aparent, ceea ce vreau să vă spun nu are legătură cu actualitatea românească, dar vă asigur că este cea mai elegantă cale de a-i recomanda românului să renunţe – la ceas de cumpănă – la ocupaţia lui favorită în vremuri de fudulie naţională, aceea de a-şi aprinde paie în cap. Ştiţi ce spune înţelepciunea strămoşească?
„Ce-şi face omul cu mâna lui se numeşte lucru de mână şi nici nichipercea nu desface!” Ca să nu se supere nimeni, propun să apelăm la un sfătuitor aflat dincolo de orice suspiciune, deja în veşnicie, şi care şi-a împlinit aici pe pământ misiunea de a răspândi lumina cunoaşterii în sufletele celor pe care i-a iubit, adică în poporul său românesc: Lucian Blaga.
El spune că unitatea în diversitate a lumii este creaţia lui Dumnezeu şi că fiecărui popor Creatorul îi imprimă – precum un sigiliu pe o ceară caldă – un dat spiritual. Este amprenta sa etnică şi se exprimă în decursul veacurilor în creaţia spirituală a poporului respectiv, de la melodicitatea limbii, cântec, coloritul portului popular… până la frumuseţea bisericilor şi a slujirilor prin care dă slavă lui Dumnezeu pentru toate. Şi încă ceva, extrem de important: vibraţia energetică a spiritualităţii unui popor corespunde geografiei locului pe care l-a aşezat Dumnezeu.
Lucian Blaga dă şi exemple. Spaniolii au o ţară cu sol roşu, înfierbântat de soarele torid. Dansurile le sunt clocotitoare şi limba la fel, costumele tradiţionale dominate de roşu aprins şi fustele rotate, în mişcare, imită jocul flăcărilor. Ruşii vorbesc şi cântă precum le este peisajul – întinderi nesfârşite, trezind melancolii profunde că orizontul nu poate fi atins. De aceea cromatica portului şi a decorării bisericilor este vie şi amalgamată, tocmai pentru a contracara această apăsare. Nemţii, aşezaţi pe ţancurile ascuţite şi pantele abrupte ale Alpilor au limba guturală, cu suişuri şi coborâşuri tăioase, ca şi cântările specifice acestui areal geografic: jodlerele. Costumele sunt decorate cu culori puternic contrastante, verde tare, roşu tare.
Despre români Lucian Blaga spune că în peisajul lor până şi Făgăraşii sunt rotunjiţi, asemenea spinărilor unor bivoli care se odihnesc. Peisajul e ondulat, deal-vale, precum obcinele Bucovinei, culorile picturilor bisericeşti sunt într-o paletă armonică naturală, blânde şi temperate, ca şi portul popular. Numai costumul alb-negru din Mărginimea Sibiului mai transmite un mesaj dacic despre confruntarea între umbră şi lumină.
Apartenenţa omului la matricea spirituală hărăzită lui de Creator este sentimentul naţional. Un proverb românesc zice: „Sângele apă nu se face!” Sentimentul acesta nu poate fi diluat de nimic şi oriunde te-ai afla ţi-e dor de ţara ta, adică de „sigiliul” lui Dumnezeu pus la rădăcina neamului tău. Adevărata sursă de pace în lume este cunoaşterea matricei celorlalţi şi îngăduirea lor în concertul cosmic al Creatorului. Orice disarmonie înseamnă gâlceavă.
Toate acestea, puse în cuvânt de o minte luminată, erau ştiute de poporul dreptcredincios prin revelaţie. De aceea bunica ne învăţa: „să-l respecţi şi să-l omeneşti, dar (!!!) să nu te aliezi niciodată cu neam străin împotriva neamului tău!” Ştia ea ce ştia! Când duhurile nu se potrivesc, îţi aprinzi paie în cap, îţi dai foc la valiză şi-ţi vâri puricele în cojoc, să ai de ce să te scarpini!
Sunt unele afirmații care, la prima citire, par de neînțeles. De exemplu, Sf. Isac Sirul spune: „Hulim când zicem că Dumnezeu este drept”. Oare ce vrea să spună?
Sf. Isac Sirul vrea să spună că „Hulim când zicem că Dumnezeu este drept ca noi”. Pentru că Dumnezeu este drept ca El, nu ca noi. Dreptatea lui Dumnezeu este altceva decât dreptatea oamenilor. Nu trebuie să-L raportăm pe Dumnezeu la dreptatea noastră, ci invers.
În pilda Fiului Risipitor tocmai aceste două dreptăți le întâlnim: dreptatea Tatălui și dreptatea fiilor. Ele sunt total diferite. Ba chiar se confruntă, pentru că cei doi fii vor dreptatea Tatălui după dreptatea lor. Tatăl, însă, reușește să-i întoarcă pe amândoi.
Astfel, fiul cel mic a vrut, după dreptatea lui, partea de avere. Tatăl nu l-a refuzat. Fiul a plecat și a ajuns rău. Dar s-a întors acasă. Acum s-a văzut dreptatea Tatălui, care l-a primit cu drag, fiindcă fiul lui s-a recuperat. Dreptatea Tatălui a copleșit prin iubire.
Fiul cel mare a rămas ascultător, dar, după dreptatea lui, fratele trebuia pedepsit. Dar intervine, din nou, dreptatea Tatălui, convingându-l că nimic nu poate fi mai drept în lumea aceasta, decât să iubești.
Dreptatea Tatălui învinge. De ce? Pentru că dreptatea Tatălui izvora din iubire, dreptatea fiilor era după interes. Tatăl făcea dreptate cu dragoste, fiii urmăreau dreptatea pentru ei. Tatăl voia armonie, ceilalți doar conformism. De aceea dreptatea divină nu se compară cu juridismul omenesc.
Un teolog german spunea: cine-L roagă pe Dumnezeu (fie și cu trei zile de post) să câștige la fotbal, nu știe ce-i Biserica. În fotbal fiecare vrea să câștige. În Biserică vrem dreptatea iubitoare al lui Dumnezeu, pentru toți, fără ca să piardă cineva. Pentru că Dumnezeu este drept ca El, nu ca noi.
Astăzi, 2 martie, începând cu ora 16.00, la ”Casa cu oaspeți faini” din Porumbacu de Jos a avut loc lansarea cărții de epigrame și poezii umoristice ”Aș!” a doctorului și epigramistului Gheorghe Șchiop.
În prezența câtorva zeci de iubitori de bună dispoziție prin poezie, Gheorghe Șchiop, membru al redutabilului Cenaclu al Umoriștilor Sibieni ”Nicolae Olahus”, a dat viață celei de a șasea cărți de autor, spre deliciul invitaților.
Gheorghe Șchiop
Evenimentul, ”gestionat” de Dorina Udroiu în rol de prezentator, a debutat cu prezentarea volumului de către Cornel Rodean, Președinte al Cenaclului Umoriștilor Sibieni ”Nicolae Olahus”.
Între altele, Cornel Rodean a precizat: ”E ușor să spui că Gheorghe Șchiop este unul din cei mai importanți epigramiști contemporani. Sau că este printre cei mai buni. Dar, să știți că în țară, în momentul de față, mișcarea epigramatică este foarte dezvoltată și sunt mulți epigramiști foarte buni. Domnul doctor Șchiop, în schimb, este special. Dacă epigrama se caracterizează prin poantă, iar poezia prin metaforă, domnul doctor Șchiop realizează poante folosind și metafore. Practic, într-un poem de patru versuri, într-o poezie metaforizată, el și critică, el și ironizează, el și satirizează”.
La rândul său, Gheorghe Șchiop și-a început cuvântul printr-un catren al unui confrate epigramist, dedicat doamnelor, cu ocazia ”lunii mărțișorului”: ”Primiți, vă rog frumos, în dar, / În pragul-acestei dimineați, / Un mărțișor imaginar. / Și vă imaginați de vreți!”
Discursul s-a transformat într-un adevărat recital de epigrame, spre încântarea și amuzamentul tuturor celor prezenți.
Evenimentul a fost asezonat cu un moment muzical susținut de prof. Mihai Hălmagiu, cu mesajele de felicitare din partea colegilor epigramiști, cu sesiunea de autografe din partea autorului și cu un atelier de grafică satirică cu caricaturistul Cristinel Vecerdea (CRIV).
Despre Gheorghe Șchiop
Doctorul Gheorghe Șchiop este fiu al satului Porumbacu de Jos. A absolvit Liceul Brukenthal din Sibiu în anul 1964 și a finalizat studiile universitare prin absolvirea Facultății de Medicină din Cluj Napoca.
Cochetează cu poezia încă din copilărie, devenind, în 1994, atât membru al Cenaclului Umoriștilor Sibieni ”Nicolae Olahus”, cât și membru al Uniunii Epigramiștilor din România.
Este laureat al mai multor festivaluri și concursuri naționale de epigramă, cu o amplă activitate publicistică și editorială.
Asociația Județeană a Crescătorilor de Păsari și Animale Mici desfășoară în aceste zile a 27-a editie a Expozitiei anuale județene de “PĂSARI SI ANIMALE MICI” în rasă pură. Expoziția are loc între 1-3 marite, pe Calea Gusteriței nr. 21 (in spatele magazinului Penny Balanta). La eveniment sunt prezenți 14 crescători independeți de păsări și 11 crescători de iepuri.
Pentru cei care doresc să o viziteze expoziția, intrarea pentru adulți 10 lei, iar pentru copii 5 lei. Organizatorii au creat și o tombolă, aceasta costă un 1 leu, iar toate biletele câstigatoare.
“Să crești păsări de rasă înseamnă plăcere, un hobby ce îți dă o mulțumire sufletească. Deoarece vezi munca ta cum crește în fața ochilor tăi, vezi cum se dezvoltă, cum intră în standardul rasei. Dacă să crești păsări de rasă nu trebuie să ai fermă, o familie de păsări de acestea este formată din 3-4 găini și un cocoș. Dintre toți oamenii care au venit aici cu păsări, nici unul nu are fermă. Este un hobby costisitor, pe lângă hrana lor de bază, porumb, grâu și alte ceriale, trebuie să le dau și vitamine, dar pasiunea pentru aceste animale întrece cheltuielile “, ne spune Felicia Troancă, vicepreședinte al Asociației Județene a Crescătorilor Păsări și Animale Mici.
Unele pasiuni sunt molipsitoare, cum ne spune și doamna Felicia Troancă: “Această pasiune pentru păsări a pornit de la soțul meu, care este membru fondator al asociației. Soțul meu a început cu rase pitice și acum rasa noastră preferată este Orpington galben. Sunt și pasionați de animale care plătesc alți oameni să aibă grijă de păsările lor, dar noi ne bucurăm să vedem păsările cum cresc, de la eclozare până când a crescut mare și frumoasă“.
Pe lângă păsări din rasele: Brahma, Orpington, Sussex, Wiandotte, Plymout, Australorp, Marans, La Bresse, Araucana – cea cu ouă verzi fără colesterol, Olandeze moțate, alături de gâște, rațe și multe alte rase pitice, mai pot pot fi admirați iepuri din rasele: Uriaș German, Berbec German și Californian.
Exopoziția mai poate fi vizitată mâne, până la 14.
FC Hermannstadt a întors scorul în partida de sâmbătă cu Oțelul și a câștigat clar cu 4-1 întâlnirea cu gălățenii.
Gălățenii au deschis scorul în minutul 12. Teles a primit o pasă foarte bună în careu, a reluat din prima și a reușit să înscrie.
În minutul 26, Ianis Stoica a reușit să egaleze. Acesta a primit o centrare foarte bună din flancul drept și a înscris.
Balaure a avut o bună oportunitate în minutul 38. Jucătorul Sibiului a șutat pe centrul porții un balon dintr-o lovitură indirectă, dar portarul oaspeților a reușit să respingă.
Cu un minut înainte de pauză s-a făcut 2-1 pentru FC Hermannstadt. Arbitrul a dictat penalty la un duel între Cisse si Gabi Iancu, iar Paraschiv a transformat fără probleme.
S-a făcut 3-1 pentru sibieni în minutul 49. Stoica a plecat lansat de lângă Cisse, a rămas singur cu Pap și a înscris.
În minutul 59, mingea a ajuns la Iancu, dar acesta a reluat peste poartă din careu.
Neguț a făcut 4-1 în minutul 87. Acesta a primit o pasă excelentă din partea lui Jipa și a înscris în poarta gălățenilor.
Potrivit unei investigații Recorder, pe Bulevardul Aviatorilor din București, într-una dintre zonele exclusiviste ale Capitalei, a apărut un șantier învăluit într-o secretomanie totală. Mai ales că toată lucrătura de aici se făptuiește în spatele unor paravane atent supravegheate. E vorba de o vilă de 1200 mp, cu subsol, parter și etaj, două sere, garaj și cabină de pază la poartă, locație a statului, până nu demult sediu de partid. De câteva luni, e transformată, în cel mai mare secret, în reședință pentru o singură familie, după cum scrie în autorizația de construire obținută de Recorder. Iar suma pe care RA-APPS intenționează să o investească aici depășește orice imaginație: 7 milioane de euro numai pentru renovare și amenajare.
Conform legii, cercul demnitarilor care ar avea dreptul la o asemenea locuință de protocol oferită de stat este foarte restrâns. Iar majoritatea indiciilor duc către aceeași persoană.
Departe de noi gândul că o asemenea aroganță i-ar putea surveni lui Klaus Iohannis. Mai ales că Administraţia Prezidenţială a transmis că ”nu există nicio solicitare din partea şefului statului Klaus Iohannis sau a Administraţiei Prezidenţiale, pentru atribuirea unei locuinţe de protocol şi a unui spaţiu pentru cabinet de lucru, ambele cu destinaţia de reşedinţă, după încetarea mandatului preşedintelui”. E drept că nici șeful statului nu a ieșit public să dezmintă calomnioasa problemă, print-o declarație tranșantă de genul: ”Nu am solicitat și nu voi accepta în ruptul capului o asemenea vilă să îmi fie vârâtă pe gât ca locuință de protocol după încetarea mandatului”.
Pe de altă parte, Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” a transmis, joi, o primă reacţie în acest scandal, susținând că nu există nicio solicitare privind atribuirea imobilului. Pur și simplu, așa i-a venit ei, ca Regie, să renoveze și utileze un spațiu, cu de la sine putere, că doar-doar cândva, cineva și-ar putea hodini trudnicia în cei 1200 mp.
Personal, nu cred că acea vilă este pregătită pentru Klaus Iohannis. În primul rând, fie ea și cu două sere, două săli de fitness și alte minunății care se potrivesc ca nuca în perete cu stilul de viață al președintelui, casa nu are… pârtie de schi. Și, din câte am înțeles, nici sală de meditații. Sau, cum se întreba Cătălin Striblea: ”Chiar sunt necesare două sere pentru un singur ficus”?
Cică și nesimțirea are o culme a lenei, nu doar invers.
Să îi spună cineva lui Iohannis să nu uite să facă totuși cererea aia…
Mărțișorul este unul dintre simbolurile primăverii, chiar și cu toate aceste schimbări climatice, pe care le resimțim cu toții. Fiecare dintre noi am purtat la piept cu mândrie acest obiect al renașterii naturii. Istoria mărțișorului a pornit de la un șnur alb-roșu, și a continuat cu diverse simboluri ale norocului, cum ar fi potcoava și trifoiul cu patru foi, și ale renașterii primăverii, cum e ghiocelul.
Primele versiuni ale mărțișoarelor au fost făcute manual, iar apoi a început și industrializarea acestei sărbători. Dar în ziua de azi, prin grămada aceasta de mărțișoare importate, se află și oameni care încă se țin de tradiția lucrului de mână.
Soții Dancu, Mărioara și Ioan, alături de fiica lor Papuc Raluca, fac mărțișoare handmade de 27 de ani. “Primele mărțișoare făcute de mine au fost create din foi de porumb, pe care le-am vândut foarte repede. Acest lucru m-a îmbărbătat să meargă mai departe. Ulterior am făcut cu flori naturale presate, pentru că mi-au fost dragi întodeauna, și am observat că oamenii le apreciază. Am strâns flori de munte, din Păltiniș, Curmătura, până am început să mai cultiv și acasă. Îmi amintesc și acum primele mele flori folosite pentru mărțișoare. Acestea au denumirea populară de ”trei frați pătați“. Apoi am avansat, am început să le confecționăm și pe lemn, pe sticlă, unde pictam flori, și pe diverse materiale. Am făcut mărțișoare și din sâmburi de dovleac, ghiocei, dar baza la noi sunt florile naturale presate. Pe care le punem în cărți pentru câteva zile, apoi le selecționăm, deoarece unele își mai pierd din calități. Adunăm flori de oriunde mergem, chiar avem flori și din străinătate“, mărturisește Mărioara Dancu.
De la război de țesut, la mărțișoare făcute de mână
Unele lucruri își pierd farmecul dacă sunt create industrial. Se secătuiește energia creatorului, care își dedică timp și suflet pentru creație. “Întodeauna mi-a plăcut lucrul de mână, dar în liceu acestă pasiune a început să prindă mai mult contur. Îmi aduc aminte de verile mele din adolescență, când lucram la războiul de țesut în șură. Toată această pasiune mi-a insuflat-o mama mea, ei trebuie să-i mulțumesc pentru asta“, ne spune Mărioara Dancu.
Cât durează “nașterea“ mărțișoarelor
Simbolurile naturale ale primăverii renasc atunci când “dă căldura“ și au un ciclu asemănător de viață. “De mărțișoare ne apucăm după data de 10 martie. În martie-aprilie lucrăm partea de bază, partea pe care vor fi atașate florile, apoi, începând cu luna mai, până în toamnă, ne apucăm să presăm flori. Muncim aproape tot anul pentru această sărbătoare. Dar mai creăm, în afara sezonului de mărțișor, și alte obiecte din rășină, cum ar fi tablouri, din sticlă, coronițe de 8 martie din crenguțe. Avem o mulțime de obiecte lucrate de mână“, povestește artista.
Românii pun accent pe cantitate, nu pe calitate
Deși ce face omul cu mâna lui e sfânt, unii sunt de părere că e doar lucru manul, și pun accent pe prețul produsului, nu pe munca depusă. “Străinii tare ne iubesc, la fel și românii, mai ales cei plecați în străinătate. De când am deschis anul acesta standul de mărțișoare am avut foarte mulți clienți tineri. E frumos să vezi că aceștia duc mai departe tradiția. Dar cei mai mulți oameni nu prea apreciază munca. De aceea am scăzut prețurile față de anul trecut, deoarece riscăm să rămânem cu marfa pe tarabe“, ne mărturisește Mărioara Dancu.
Sediul Consiliului Județean din strada General Magheru devine, din luna luna martie, șantier. Pentru aproape un an de zile, clădirea celei mai importante instituții a județului va intra în lucrări de renovare și eficientizare energetică, cu finanțare din fonduri europene, prin PNRR. În aceste condiții, conducerea instituției a căutat soluții pentru găsirea unui spațiu adecvat, însă Consiliul Județean și cele peste 20 de instituții din subordinea instituției fie nu dețin niciun spațiu generos pe care să-l folosească gratis, fie conducerea CJ nu și-a dat interesul să-l caute îndeaproape.
250.000 lei pe an
Astfel, acum, Consiliul Județean trebuie să scoată 250.000 lei/an din bugetul instituției pentru a plăti chirie pentru un spațiu de pe strada General Dragalina, adică 8 euro/mp, pentru chiria într-un imobil privat. O cheltuială programată ca urmare a lipsei de spațiu, însă cu acești bani responsabilii județului puteau face o investiție bună în infrastructură în județ. Mai mult, au cerut un spațiu gratuit de la Primăria Sibiu, însă răspunsul a fost negativ, în sensul că nu au acel spațiu ce poate fi folosit. Spațiu are Primăria Sibiu, fostul orfelinat Maria Tereza de pe str. Gladiolelor, însă de mai bine de 10 de ani zace în paragină și a devenit inutil.
Acum, acest spațiu ar fi fost unul util pentru Consiliul Județean, dacă municipalitatea ar fi făcut câteva investiții de conservare a imobilului. Dar mai bine l-au lăsat al nimănui. La fel și cu clădirea fostului liceu CFR. În loc de o bună colaborare între Primăria Sibiu și Consiliul Județean și o mai bună gestionare a imobilelor nefolosite din municipiul Sibiu, se ajunge în situația de a băga bani frumoși în buzunarul unei societăți comerciale, banii veniți din impozitele și taxele sibienilor. În ultimii 20 de ani, Consiliul Județean a renovat și construit o mulțime de imobile aparținând instituțiile sau serviciilor subordonate, iar acum nu a putut găsi un sediu provizoriu pentru un an.
Totodată, conducerea Consiliului Județen spune că prețul obținut pentru spațiul închiriat este unul economicos, în condițiile în care funcționarii instituției vor lucra foarte mult on-line, asemeni perioadei pandemiei de coronavirus. Deci, cheltuielile puteau fi mult mai mari. Să nu punem la socoteală că oferte de închiriere primite de CJ au fost și de 12, 15 și 18 euro/mp.
Activitatea Consiliului Județean se va împărți în 3 zone
Soluția găsită este una de compromis, având în vedere că instituția județului va utiliza 3 locații diferite. Prima și cea mai importantă este un spațiu închiriat de la o societate comercială pe str. General Dragalina. Acolo se vor muta din martie conducerea Consiliului Județean și mare parte din aparatul de specialitate al CJ. Urmează apoi mutarea activității arhitectului-șef al județului și a Resurselor Umane la Biblioteca Județeană ASTRA. Arhiva și alte servicii conexe vor fi găzduite în acest an de către CNM ASTRA.
Să nu uităm că în urmă cu 20 de ani, corpul nou al Bibliotecii ASTRA trebuia să fie noul sediu al Consiliului Județean, din cauza problemelor juridice cu actualul sediu din str. Gen. Magheru, iar împreună cu Prefectura ar fi trebuit să formeze un palat administrativ, idee vehiculată în perioada în care Nicolae Nan și Eftimie Costeiu conduceau instituția județului. A venit Martin Bottesch președinte și a hotărât ca noul sediu al CJ să devină bibliotecă, iar în curtea Consiliului Județean a construit o nouă sală de ședințe și birouri conexe, rezolvându-se problemele cu litigiile pentru clădirea care în urmă cu mai bine de 100 de ani găzduia banca autro-ungară.
Așadar, activitatea Consiliului Județean se va împărți în 3 zone distincte ale orașului. Să vedem cum vor fi puși să alerge sibienii care vor avea probleme de rezolvat la Consiliul Județean și cum vor face naveta între Biblioteca ASTRA și str. General Dragalina.
