Conform legislației în vigoare, 30 septembrie a fost ultima zi în care a fost posibilă achitarea impozitelor locale aferente anului 2023 fără majorări de întârziere.
În municipiul Mediaș, în primele 9 luni ale anului, au achitat integral impozitele și taxele locale 25.612 persoane fizice, ceea ce reprezintă aproape 71% din totalul persoanelor fizice înregistrate în evidența Serviciului Fiscal Local și 750 de persoane juridice, reprezentând aproape 42 de procente din numărul acestora.
Totalul încasărilor în această perioadă se ridică la peste 37,5 milioane de lei.
Începând cu luna octombrie, pentru principalele impozite, respectiv impozitul pe clădiri, teren și auto, se vor calcula majorări de întârziere conform reglementărilor legale în vigoare, adică 1% pe lună sau fracțiune de lună.
O femeie a murit, duminică seara, după ce a fost lovită de un tren, la ieșirea din gara Dumbrăveni spre Mediaș.
Echipaje de prim ajutor de la ISU și Ambulanță au intervenit la locul evenimentului, însă femeia nu a mai putut fi salvată.
„În această seară, în jurul orei 20,00, polițiștii Postului de Poliție Transporturi Feroviare Mediaș au fost sesizați cu privire la faptul că o persoană ar fi fost accidentată mortal de un tren, la ieșirea din stația CFR Dumbrăveni spre Mediaș.
În zonă, a fost găsit cadavrul secționat al unei persoane de sex feminin.
Polițiștii efectuează cercetări în vederea identificării persoanei și pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în care s-a produs acest eveniment”, a declarat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
„Pompierii Punctului de Lucru Dumbrăveni au intervenit la ieșire din localitatea Dumbrăveni, în urma unui apel pe numărul unic de urgență 112 care semnala faptul că o persoană a fost lovită de tren.
La fața locului pompierii împreună cu un echipaj SAJ și polițiști au acționat pentru iluminarea zonei în vederea identificării persoanei în cauză. În urma verificărilor în teren a fost găsită o femeie care prezenta leziuni incompatibile cu viața„, precizează purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu, sergent major Andreea Ștefan.
„SAJ Sibiu a trimis un echipaj de tip B de la Mediaș în apropiere de Dumbrăveni pentru o persoană lovita de tren.
La sosirea echipajului, împreună cu forțele de Poliție au găsit o persoană de sex feminin care prezenta leziuni incompatibile cu viața”, a transmis Ambulanța Sibiu.
Aproape 30.000 de pastile de alprazolam, drog și substanță prezentă în compoziția Xanax-ului, au fost ridicate de DIICOT din mașina unui bărbat, de 34 de ani, în Vâlcea, în urma unui control în trafic.
Bărbatul era în mașină cu fiul lui.
DIICOT informează că, în timpul unui control în trafic, polițiștii din cadrul I.P.J Vâlcea au observat în mașina unui bărbat două cutii, iar la momentul solicitării prezentării conținutului, bărbatul a refuzat și a pornit vehiculul în viteză.
Echipajul de poliție l-a urmărit pe o distanță de trei kilometri și a reușit să îl prindă, după ce bărbatul a părăsit vehiculul și a fugit în pădure.
În urma controlului cutiilor, polițiștii au descoperit 1.994 de folii de câte 15 tablete per folie – în total 29.910 de comprimate – de alprazolam, o substanță activă prezentă în compoziția Xanaxului, și drog de risc.
Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore pentru trafic de droguri de risc.
DIICOT mai precizează că acesta are antecedente penale, inclusiv o condamnare de cinci ani la închisoare, în 2020, pentru trafic de stupefiante pe teritoriul unui alt stat UE.
Este incredibil că după mai bine de 30 de ani de la Revoluţie şi de peste 20 de ani de când sunt disponibile fonduri din bugetul Uniunii Europene, Sibiul încă mai are destule clădiri istorice şi emblematice care zac în paragină sau la care reabilitarea a începutul cu mulţi ani în urmă, dar din lipsă de pricepere locală şi guvernamentală, coroborată cu lipsa banilor, sunt date uitării. Iar paradoxul constă în faptul că acestea se află în zona centrală a Sibiului sau chiar în imediata apropiere a zonei istorice. În loc să devină o atracţie principală pentru turiştii care ne vizitează localitatea, clădirile s-au transformat într-o pată urâtă pe obrazul unui oraş multicultural şi european.
Sibiu 100% vă propune o trecere în revistă a patru clădiri emblematice pentru Sibiu, ajunse acum într-o stare deplorabilă de degradare. Chiar dacă au existat anumite tentative de-a lungul vremii de readucere a acestora la viaţă, acestea au fost doar picături de apă într-un pahar tulbure de indiferență. Pe lista noastră figurează vechiul sediu al Tribunalului şi Judecătoriei Sibiu, Bazinul Olimpia (ambele situate pe B-dul Victoriei), Orfelinatul Maria Tereza din cartierul Terezian şi clădirea fostului liceu Pedagogic, de pe str. General Magheru 34 – 36.
Aceiași oameni, aceleași scuze
E vorba de clădiri de o importanţă majoră în Sibiu, care ar trebui să fie capete de listă în preocupările administraţiei locale şi ale politicienilor. Oameni care ar putea exercita o presiune majoră asupra celor din Guvern sau s-ar putea implica vizibil în realizarea de programe cu finanţare europeană care să le readucă la viaţă. Este de neconceput cum în perioada comunistă aceste imobile au fost mândria Sibiului, fiind toate funcţionale, în timp ce, acum, când ne lăudăm cu un oraş şi o administraţie europeană, stau să cadă. Când te uiţi cum arată asemenea „monumente istorice” de prim rang în comunitatea sibiană, îţi dai seama ce influenţă măruntă au avut parlamentarii de Sibiu şi reprezentanţii administraţiei locale, în speţă Primăria Sibiu şi Consiliul Judeţean, în faţa Guvernelor care au condus România de după 1989. Pretextele celor care conduc Sibiul sunt mereu aceleaşi: că nu aparţin administraţiei locale, că depind de fondurile de la Guvern, că politicul joacă un rol nefast Sibiului atunci când chiar avem nevoie de resurse guvernamentale sau că alte investiţii sunt mai importante. Ce-i drept, ultima scuză este folosită mai des de administraţia locală, coroborată cu lipsa banilor de la Buget. Mai mult, în ultimii ani au fost prioritizate alte investiţii, pentru timpul liber, şi ele extrem de necesare într-un Sibiu care bate pasul pe loc din punct de vedere al dezvoltării, însă nicio adminstraţie, fie locală, fie centrală, nu are alibiuri atunci când vine vorba despre atragerea fondurilor europene. Când nu mai ai bani la buget, atunci fondurile europene sunt soluţia ideală.
Se spune că administraţia unui oraş se vede în modul în care arată partea istorică a oraşului sau clădirile sale emblematice. În Sibiu, de la Primărie la instituţiile publice ale Guvernului din judeţ şi până la cele gestionate direct de ministere sau chiar de către cei care au solicitat retrocedarea unor imobile sunt lipsuri majore în plan administrativ. Iar acest lucru a făcut ca cele patru clădiri istorice să-i aducă la disperare pe sibienii care le-au prins în toată spledoarea lor. Chiar dacă Sibiul se află între primele 5-6 judeţe care contribuie cel mai mult la bugetul de stat, Guvernul închide ochii când vine vorba despre marile investiţii ale judeţului, cum ar fi şi reabilitarea clădirilor emblematice nu numai pentru Sibiu, ci şi pentru România.
Tribunalul Sibiu
Tribunalul Sibiu sau o afacere imobiliară peste capul sibienilor şi a comunităţii
Cea mai deplorabilă clădire din oraş în acest moment este vechiul sediu al Tribunalului şi Judecătoriei Sibiu, de pe B-dul Victoriei. Şi aceasta nu neapărat din punct de vedere arhitectural şi istoric, ci ca urmare a nepăsarii Ministerului Justiţiei, care efectiv nu e interesat de trecutul Sibiului. Perla sibienilor în timpul Imperiului austro-ungar şi în perioada interbelică, conservată şi devenită funcţională aproape perfect în perioada comunistă, de 15 ani încoace a devenit aproape o ruină din cauza incompetenţei miniştrilor care au condus cel mai important minister din Guvern, cel al Justiţiei. Ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani cu reabilitarea sediului Tribunalului Sibiu ne poate duce şi la ideea că această investiţie extrem de necesară s-a transformat într-o adevărată afacere imobiliară, curatoriată chiar de statul român, dar spre ruşinea lui şi în detrimentul sibienilor. Cum ministerul nu are bani şi a ratat în mare măsură finanţarea obţinută pentru reabilitare de la Banca Mondială, Tribunalul şi Judecătoria Sibiului au funcţionat în sedii provizorii din municipiu care au băgat bani în buzunarul unor oameni de afaceri locali (vezi unde a funcţionat primul sediu provizoriu) sau chiar s-au întors la bugetul statului, fără ca vechiul sediu să beneficieze de aceşti bani (cazul perioadei în care a funcţionat în clădirea aparţinând statului român). Mai mult, în ultimii 2 ani, funcţionarea Tribunalului Sibiu în actuala Casă Alba Independenţa a devenit o afacere sigură pentru societatea Transilvania Investments, cea care are în portofoliu şi firma Casa Albă Independenţa, având în vedere chiria pe care a încasat-o, în condiţiile în care investiţia pentru reabilitarea clădirii a fost minimă. Să sperăm totuşi că sumele încasate de Transilvania Investments, prin Casa Albă Independenţa, vor fi folosite până la urmă pentru sibieni, dacă se va încerca realizarea unei investiţii majore, un proiect de regenerare urbană pe terenul fostei fabrici Independenţa, şi nu vor pleca pentru a acoperi găurile financiare ale fondului de investiţii din alte zone ale ţării.
Revenind în actualitate şi la problema vechiului sediu, demersul Asociaţiei pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu privind redeschiderea trotuarului din faţa imobilului de pe B-dul Victoriei a fost sortit eşecului. Conducerea asociaţiei a trimis un memoriu în acest sens Primăriei Sibiu, având în vedere că gardul care înconjoară vechiul sediu se află pe spaţiul public (cel puţin bucata de gard din faţa fostului sediu). Primarul Sibiului, Astrid Fodor, a spus la finalul unei şedinţe de Consiliu Local din această primăvară că se va interesa de situaţia trotuarului public ocupat, însă totul depinde de proprietarul clădirii, adică de Ministerul Justiţiei. Din declaraţiile lui Tudor Popa, preşedintele Asociaţiei pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu, reiese că demersul s-a lovit de nulitate, iar influenţa Primăriei Sibiu a fost zero. În continuare se circulă în şir indian în faţa vechiului sediu, iar gardul nu a fost retras nici măcar cu un metru. Mai mult, dimineaţa, când vin copiii la Şcoala Regina Maria, aglomeraţia pe trotuar este maximă, și aceasta fără să mai punem la socoteală timpul pierdut. Motivele invocate de proprietar au fost cele ce ţin de securitate celor care trec prin faţa vechii instituţii. La vechiul sediu nu se mai lucrează din 2019, iar în acest moment proiectul se află în faza actualizării studiului de fezabilitate. Proiectanţii, care sunt o firmă din Cluj, lucrează la noul studiu de fezabilitate, care va mai cuprinde în plus faţă de anii trecuţi o parcare subterană şi un corp de clădire nou. Între timp, Ministerul a transferat acest imobil în custodia Tribunalului Sibiu. Aşteptăm să vedem cum vor evolua lucrurile pe mai departe.
Bazinul Olimpia
Bazinul Olimpia, închis de mai bine de doi ani
O altă clădire emblematică pentru Sibiu zace părăsită de o bună bucată de timp. A fost mai mult închisă decât folosită de sportivi în ultimul deceniu. Cel mai mare bazin de înot din judeţul Sibiu, aflat în administrarea Clubului Sportiv Municipal Sibiu, se află într-o stare deplorabilă, astfel că de câţiva ani a fost închis sportivilor de performanţă, dar şi sibienilor care practică nataţia sau care vor să-şi petreacă timpul liber pentru relaxare. Reabilitarea a fost începută, cel puţin la nivel de documentaţie, de către Ministerul Tineretului şi Sportului, iar în cele din urmă proiectul a fost transferat către Compania Naţională de Investiţii. În acest moment, proiectul de reabilitare se află la Compania Naţională de Investiţii – CNI, care pregăteşte licitaţia de execuţie. ,,Starea generală a complexului sportiv în momentul de față este nefuncțională, cu unele probleme majore care necesită intervenții/reparații punctuale, cât şi foarte multe situații/zone ce prezintă urme avansate de uzură și degradări ale finisajelor, zone care necesită reparații majore. Fără intervenții de urgență asupra obiectivelor critice, cât și remedieri și reabilitări generale ale facilităților, acestea se vor degrada substanțial în viitorul apropiat. Asupra obiectivului nu s-au realizat lucrări de reabilitare majore de la darea lui în folosință”, este diagnosticul CNI asupra arenei sportive. Valoarea investiţiei se apropie de 8 milioane de euro, bani de la stat, iar termenul de 18 luni pentru realizarea obiectivului este deja în mare întârziere. „Din câte știu, acest bazin nu se mai putea utiliza. Decât să cârpim niște baze sportive și să nu fie bine deloc, câteodată avem nevoie de o reconstrucție totală. După cum știu, este bazinul din Sibiu pe lista CNI, este într-o fază avansată și sperăm ca să fie cât de curând aprobată reconstrucția. Nu știu cât durează investiția. Este într-o fază avansată, durează birocrația, dar o să sprijinim pentru că aparține de noi – la nivel de UDMR, Ministerul Dezvoltării și mă ocup personal de acest lucru”, a spus Eduard Novak, la ultima vizită la Sibiu, în calitate de ministru al Sportului, în vara anului trecut. De atunci, ministrul Novak a fost schimbat, iar veştiile care vin de la Elisabeta Lipă, noul preşedinte al Agenţiei pentru Sport, sunt inexistente până la acest moment.
Bazinul Olimpia a fost inaugurat în 1979, fiind unul dintre cele mai moderne din ţară. Arena de nataţie este alcătuită din două bazine, unul pentru înot și celălalt pentru sărituri în apă. De-a lungul timpului, aici s-au organizat numeroase competiții la nivel național și internațional, fiind totodată şi locul de cantonament al Federaţiei Române de Nataţie în câteva rânduri. Cea mai importantă competiţie găzduită a fost una dintre etapele Cupei Europei la sărituri în apă, care a avut loc imediat după darea în folosinţă a bazinului, în 1979.
Orfelinatul Maria Tereza
Orfelinatul Maria Tereza din Terezian, cea mai mare povară pe municipalitate
Orfelinatul Maria Tereza, de pe strada Gladiolelor din cartierul Terezian, a fost un imobil incomod pentru administraţia Iohannis – Fodor, în condiţiile în care nu a reuşit să facă niciun proiect de reabilitare pentru a-i reda strălucirea măcar a celei existente în perioada comunistă. Ani la rând a fost abandonat de municipalitate, în situația în care sistemul şcolar sibian gestionat de Primăria Sibiu scârţia din toate încheieturile. Copiii sibienilor sunt nevoiţi să meargă la şcoală în două schimburi, de dimineaţă şi după-amiză, în timp ce spaţii generoase care pot fi folosite pentru învăţământul sibian au stat să se prăbuşească (vezi cazul imobilului istoric de pe strada Gladiolelor), din lipsă de capacitate administrativă şi financiară. După ani de zile în care s-au făcut tot felul de încercări, aproape toate sortite eşecului, în sfârşit Primăria Sibiu a identificat o posibilă soluţie. Municipalitatea face primul pas important pentru reabilitarea Orfelinatului Maria Tereza din cartierul Terezian. Practic, clădirea va fi reabilitată din punct de vedere energetic. Aleşii municipali au aprobat, în şedinţa ordinară din august, un proiect de hotărâre privind documentaţia şi indicatoriii tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii „Reabilitare Imobil Maria Tereza – strada Gladiolelor, nr. 4 şi nr. 6, Sibiu”. Valoarea estimată a proiectului va fi de aproape 60 milioane de lei. Proiectul va fi depus de către municipalitate în cadrul Programului Regiunea Centru, Prioritatea 3: ”O Regiune cu Comunităţi Prietenoase cu Mediul, OS 2.1., Acţiunea 3.2 – Eficienţă energetică în clădiri publice, pentru obţinerea finanţării nerambursabile necesară renovării imobilului situat în Sibiu, str. Gladiolelor, nr. 4 şi nr. 6”.
Amplasat administrativ pe strada Gladiolelor, nr. 4 şi nr. 6 din Municipiul Sibiu, imobilul care face parte din „Ansamblul Orfelinatului Terezian, monument istoric de categoria A, este compus din clădire şi teren aferent şi aparţine domeniului public al Municipiului Sibiu. Imobilul, în prezent nefuncţional, se află în administrarea Serviciului Public de Administrare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar de Stat. “Având în vedere faptul că imobilul s-a deteriorat de-a lungul timpului, prezentând astăzi numeroase deficienţe (precum acoperiş cu învelitoare degradată, pereţi cu tencuială deteriorată, instalaţii necorespunzătoare, încălzire deficitară, pardoseli în majoritatea încăperilor uzate, tâmplaria uşilor şi ferestrelor degradată, grupurile sanitare sunt necorespunzătoare), se impune o reabilitare totală a clădirii, pentru a deservi scopul utilizării lui ca spaţiu educaţional, inclusiv repararea, consolidarea şi îmbunătăţirea performanţelor energetice ale acesteia, care să redea funcţionalitatea şi să satisfacă cerinţele impuse de legislaţia privind calitatea în construcţii. Municipiul Sibiu a achiziţionat servicii de proiectare pentru elaborarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de interventii, inclusiv elaborare şi depunere documentaţii obţinere avize, studiu geotehnic, studiu topografic, scenariu de securitate la incendiu, audit energetic şi expertiză tehnică la obiectivul de investitii Reabilitare Imobil Maria Tereza – strada Gladiolelor, nr. 4 şi nr. 6, Sibiu”, se arată în comunicatul Primăriei Sibiu.
Liceul Pedagogic
Fostul imobil al Liceului Pedagogic moare pe zi ce trece
O altă clădire istorică ce nu a rezistat fizic fenomenului retrocedărilor imobilelor către foştii proprietari este fără îndoială şi imobilul care a găzduit decenii de-a rândul fostul liceu Pedagogic. Clădirea se transformă pe zi ce trece într-o ruină, chiar dacă zidurile se încăpăţânează să nu îşi piardă aura de odinioară. Închisă ca o adevărată fortăreaţă a pierzaniei, nu se întrevede nimic bun pentru perioada următoare. Astfel, o şcoală emblematică a Sibiului este lăsată în voia sorţii, spre deznădejdea sibienilor care au învăţat şi predat aici şi nu numai. Proprietarul clădirii este Arhiepiscopia Romano-catolică Alba Iulia, cea care a revendicat imobilul. Aceasta, din lipsă de fonduri necesare reabilitării şi poate şi de interes economic imediat, a concesionat în urmă cu câţiva ani imobilul către o firmă sibiană ce a intenţionat să transforme edificiul întru hotel. Din păcate, tot proiectul a căzut până în acest moment, din varii motive: neînţelegeri ale concesionarului cu reprezentanţii Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu în ceea ce privesc avizele şi autorizaţiile, lipsa fondurilor financiare pentru investiţie, precum şi lipsa unui proiect concret, rămas deocmadată doar intenţie sau praf în ochi. Totodată, este de blamat şi atitudinea Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia, care nu se grăbeşte să vină cu o altă soluţie concretă, dând senzaţia că reabilitarea clădirii este mai mult o datorie a lui Dumnezeu şi nu a clerului pus să gospodărească bunurile încredinţate lor pe acest pământ.
Ovio Olaru, lect. univ. dr. în cadrul Departamentului de Studii Anglo-Americane și Germanistice al ULBS, predă literatura germană și un curs facultativ de limbă norvegiană. El este traducător din limbile norvegiană, daneză și islandeză, informează ULBS.
„Romanul lui Jon Fosse, Numele celălalt, este scris în „nynorsk”, tradus ca „noua limbă norvegiană”, care se bucură de un statut egal cu cel al celeilalte limbi oficiale a Norvegiei„bokmål” („limba literară”). Jon Fosse e cunoscut pentru dramaturgia minimalistă cu teme existențiale. O provocare în traducere a fost conservarea registrului religios și incantatoriu al frazei, fiindcă cele șapte volume ale romanului, care se întind pe durata a șapte zile, nu oferă niciun respiro”, a spus traducătorul.
Îmi aduc aminte cu duioşie de pauzele gălăgioase din anii de şcoală primară ai copilăriei mele. Era plină curtea şcolii 15 de veselie, de puşti zglobii şi năstruşnici, de joacă şi şotii. Toţi eram vii şi plini de imaginaţie, de la elev până la dascăl, nimeni nu umbla încruntat şi nimeni nu se supăra pe năzdrăvăniile noastre. Eram lăsaţi în pace să fim fericiţi.
Dascălii noştri ştiau cât de repede trece vremea şi că, odată ajunşi la maturitate, aveam să ne luăm fiecare în spinare crucea sa. Pe vremea aceea nu se făcea religie în şcoli, dar ei – aceşti Apostoli la catedră – supseseră dreapta credinţă şi dragostea de neamul românesc, în care se născuseră, odată cu laptele de la sânul mamei. Urechea le era setată pe frumuseţea limbii române încă de la primul cântec de leagăn auzit, ochiul pe frumuseţea Ţării, iar inima pe modestie şi nădejde. Aşa că nimeni şi nimic din cele ce alcătuiau pe atunci „vicistitudinile vremurilor” nu i-a putut împiedica să educe generaţii de români în adevăratul sens al cuvântului. (Sens de care habarniştii (i)responsabili cu „educaţia” în România zilelor noastre n-au nici cea mai vagă idee.
Aşa se face că ne-au pus în mână o busolă perfect calibrată pentru călătoria pe marea vieţii, ca fiecare, după măsura lui, să fie parte din împlinirea destinului etnic al neamului românesc şi parte din împlinirea destinului său cosmic: păstrarea dreptei credinţe până la a doua venire a Mântuitorului. Ceea ce străbunii noştri ne-au lăsat cu limbă de sfinţi, mucenici, martiri, eroi şi de mari voievozi.
Şi aşa se face că înţelegem acum foarte bine de ce, în diabolica debusolare impusă lumii, ca preludiu la deţinerea totală a controlului asupra minţii umane, generaţiile cu busolă trebuie să dispară primele! Că vaccinaţi, că virusaţi, că otrăviţi sau chimizaţi, că eutanasiaţi, că timoraţi, trebuie să cedeze la un moment dat şi ăştia, nu-i aşa? Şi dacă nu cedează pe cale „naturală”, vor trebui făcuţi ţapi ispăşitori pentru toate relele societăţii, astfel încât însăşi socitatea să ceară să fie scoşi din rândul „lumii” şi eventual trecuţi în rezervaţii, ca o ciudăţenie zoologică. Mai ales creştinii, pentru care trebuie cuşti speciale, iar pentru ortodocşi chiar garduri electrice, să nu scape blândeţea şi dragostea lor de Hristos între „civilizaţi”. N-am ştiut că experienţa din timpul pauzelor gălăgioase din anii de şcoală primară, când lipeam cu drag de şotii pe spatele câte unuia mai neatent câte o etichetă cu „găgăuţă” sau „lungană” o s-o retrăiesc acum. Doar că etichetele din spinarea creştinilor sunt lipite cu ură, pentru că se opun „progresului”: numerotării persoanei, controlului ei electronic prin cipuri, căsătoriei contra naturii, teoriei descendenţei din maimuţă sau legării creierului uman – capodoperă a Creatorului – la un cap de robot – opera muritorilor cu pretenţii de zei. Şi cine îndrăzneşte să li se opună zeişorilor ăstora? Nişte „primitivi”, nişte „medievali”, nişte „pupători de icoane” şi „pupători de moaşte”, nişte „troglodiţi”. Dar cea mai tare etichetă din spinarea creştinului, pe care mi-a semnalat-o un prieten, călător pe feisbucuri, este „radicalii din scorburi”!!!
Din această postură, permiteţi-mi să citez din părintele Iustin: „Pentru lumea aceasta modernă sau supramodernă trebuie să înnebuneşti puţin. Ca să trăieşti în Hristos trebuie să fii nebun pentru lume acesta!”
Aşa că, ce să ne ştim face noi acum, radicalii din scorburi? Să ne rugăm cum am fost învăţaţi: „Doamne, mântuieşte pe fratele meu, care nu Te cunoaşte! Amin”.
Dealurile județului Sibiu oferă cu generozitate un cadru de poveste atât pentru oameni, cât și pentru animale. Iar dacă dragostea pentru animale se îmbină cu pasiune multă, ia naștere o afacere de familie menită să ajute la sănătate curată. Una dintre familiile ce promovează produsele locale și le creează cu multă migală este familia Cucerzan, din Târnava. Monica și Gheorghe Cucerzan sunt cunoscuți pentru produsele lor din lapte de capră, cel mai des fiind prezenți la Piața Volantă „Transilvania” din Sibiu. Aceștia sunt și protagoniștii poveștii noastre de astăzi, din cadrul campaniei „Produs în Sibiu„. Invitat special și ambasador al campaniei a fost Delia Vasanti, artist local. „Eu,în calitate de artist local, caut produse locale, sănătoase, de la animăluțe crescute în aer liber, natural, așa că mă bucur tare mult că v-am cunoscut!„, a transmis, în debutul întâlnirii, Delia.
Pentru un organism sănătos, consumați lapte de capră! Cam aceasta ar fi deviza după care se ghidează numeroși sibieni, clienți ai familiei Cucerzan. Laptele de captă conține cantități însemnate de vitamina A și B, calciu și, printre altele, ajută și la întărirea oaselor și îmbunătățirea stării de spirit.
Din 2008
Pentru că animalele sunt o sursă sigură de sănătate, familia Cucerzan din Târnava a decis, în 2008, să investească într-o afacere care astăzi le aduce multă împlinire.
„În 2008, am început cu 170 de capre. Când am fost mică, părinții mei au avut capre. Știam un pic cum e să ai grijă de capre. Produsele pe care le facem sunt apreciate, iar asta ne dă putere să mergem mai departe. De atâția ani, oamenii au încredere în ceea ce facem. Până atunci avusesem și vaci, dar pe parcurs am decis să ne ocupăm numai de capre. Aveam serviciu amândoi, dar pentru că atunci nu era atât de mult de lucru mă puteam ocupa și de serviciu și de capre. După ce am diversificat produsele, nu am mai avut timp să merg și la serviciu. A trebuit să îmi dedic timpul și toată energia pentru a face produse bune”, povestește Monica Cucerzan.
Printre produsele ce se găsesc astăzi în portofoliul familiei Cucerzan se numără laptele, cașul, urda, iaurtul, telemeaua, crema de brânză dulce și burduful de capră.
Aceste produse se găsesc și la Piața Transilvania, Food Hub și magazinul „Mangalița de la Racovița”, de pe strada Turnului din Sibiu.
Județul Sibiu, reprezentat de familia Cucerzan
Familia Cucerzan a reprezentat, de-a lungul timpului, județul Sibiu la diferite târguri și expoziții. Monica Cucerzan își amintește că una dintre cele mai frumoase amintiri a fost la „Agraria”, unde numeroși clienți au revenit, în scurt timp, pentru a-și face un stoc consistent de produse din Târnava.
„Când am ajuns la Agraria cu produsele noastre, oamenii veneau și luau câte un pic – cei din zonă -, să vadă cum e. Și reveneau după o jumătate de oră, o oră, să spună că mai vor, că sunt foarte bune produsele. Erau atât de încântați de gust! Atât de împăcată și mulțumită am fost că au gustat din munca mea! Eu știu că fac bun, dar când este apreciat îți dă o energie și o satisfacție fără margini. Dacă nu ar fi această satisfacție, nu ai mai face, te-ai lăsa”, spune Monica.
“Avem cui lăsa afacerea!”
Cei doi soți au două fiice, Maria și Alexanda, și un nepoțel, pe Matei, de doar patru luni.
„Micuțul nu a făcut încă cunoștință cu caprele, dar cu siguranță se va întâmpla acest lucru în curând! Așa că avem cui lăsa moștenire afacerea, dacă își doresc, bineînțeles! Noi am început-o, nu a fost ușor, tot timpul am investit! Dar acum suntem împliniți!”, mai spune Monica.
Întrebată despre planurile de viitor, Monica Cucerzan nu își dorește decât multă sănătate.
„Să fiu sănătoasă și ceea ce am început să rămână așa, să mergem înainte cu ceea ce am clădit! Este bine dacă este sănătate și putem să facem produsele, să fie apreciate, să se țină și piața! Cei care fac piețele să aibă grijă de noi! E un lucru extraordinar să mergi într-o piață și lumea să te cunoască!”, a încheiat Monica Cucerzan.
Cei care au drum în zona Văii Târnavelor sunt așteptați și la Pensiunea Moni, pentru că familia Cucerzan deține și o unitate de cazare. Astfel, cei care vor să descopere tradițiile zonei și felul în care iau viață produsele din lapte de capră au și unde înnopta!
Ziua Recoltei, tradiționala sărbătoare a toamnei, a atras sâmbătă foarte mulți medieșeni în Piața Corneliu Coposu.
Municipalitatea medieșeană împreună cu unitățile de învățământ medieșene au pregătit o serie de spectacole de muzică, dans și divertisment susținute de elevii școlilor și grădinițelor din oraș.
Una dintre atracțiile manifestării a fost oferită de către producătorii tradiționali din Mediaș și alte localități învecinate, care au fost prezenți cu produse agricole specifice toamnei: fructe, legume, produse apicole, dar și preparate autentice pregătite pentru cămările fiecărei gospodării.
Medieșenii și-au achiziționat de la producători autentici atât produsele necesare pentru provizii bogate, cât și delicioasele preparate obținute tradițional din fructe și legume proaspete – zacuscă, bulion, murături, dulceață, siropuri și multe alte delicatese.
Au fost la Ziua Recoltei de la Mediaș și artiștii Marius Ciprian Pop, Ciprian și Mihaela Istrate, Costel Popa, Luminița Dejan, Aurelian Suciu, Cosmina Fulea, Emilia Muntean, Aurica Bacea, Diana și Bianca Crețu, Dan Filuț Tabără, Natalia și Alin Matyas alături de , Grupul instrumental ,,Ceterașii de pe Câmpie’’ și dansatorii și interpreții vocali ai Ansamblurilor folclorice ,,Târnavele’’ și ,,Muguri de pe Târnave’’ din Mediaș.
Automecanica Mediaș lansează primul autobuz electric produs în România, la cea mai mare expoziție internațională din domeniul autobuzelor și autocarelor de la Bruxelles.
Prototipul va fi expus la Busworld Europe, cea mai mare expoziție internațională din domeniul autobuzelor si autocarelor, se arată în comunicatul de presă al companiei.
Ajuns la a 50-a ediție, evenimentul are loc in acest an la Brussel Expo, in perioada 7-12 octombrie 2023.
Cei peste 500 de expozanti vor intampina aproximativ 40 000 de vizitatori in cele 6 zile de desfasurare.
“Autobuzul prezintă toate caracteristicile tehnice pe care producătorii de top din acest domeniul le-au lansat pe piață.
Producerea lui în România va stimula dezvoltarea pe orizontală și a altor companii și vine în întâmpinarea conceptului European de transport verde cu un înalt grad de calitate și eficiență energetică și cu o atenție specială pentru design-ul urban de avangardă.
Familia de autobuze din portofoliul Automecanica conține toată gama de lungimi de la 6 la 18 metri.
Strategia companiei pe termen scurt și mediu este să vină către clienți începând cu 2024 cu prototipul pentru tramvai, în 2025 prototipul electric de tren ușor de viteză și în 2026 prototipul de metrou”, a declarat chairman-ul companiei Automecanica Mediaș, Andrei Scobioala.
Transgaz este vizată de o campanie de tip phishing care folosește identitatea companiei și promite câștiguri mari.
Transgaz Mediaș avertizează că este vizată de un atac de tip phising, prin care hackerii se folosesc de imaginea reprezentanţilor firmei şi creează pagini vizual identice cu cea oficială a companiei.
Consumatorilor le sunt promise câștiguri mari dacă îşi introduc datele personale, inclusiv cele bancare, şi tranzacţionează acţiuni pe diferite platforme fictive.
Transgaz transmite că nu încurajează în mod public utilizarea vreunei platforme de tranzacționare sau dezvăluirea datelor personale (numărul contului bancar, datele din actul de identitate) şi recomandă consultarea atentă a surselor oficiale de informare, respectiv site-ul companiei (www.transgaz.ro) și cel al Bursei de Valori București (www.bvb.ro).
Aseară, la ora 20, mai bine de 300 de spectatori sibieni au asistat la un spectacolul senzațional, pregătit de Radu Nechifor, Marius Preda și Taraful Cezar Cazanoi. A fost lansat albumul Autentic, prin care Radu Nechifor și artiștii invitați au interpretat piese românești, folclor, în stilul propriu, genial
Sala, amenajarea, scenele, luminile și ambianța au fost bine alese, creând o atmosferă specială, de poveste. Spectacolul a durat mai bine de 90 de minute iar la final, publicul a aplaudat, în picioare, minute în șir artiștii aflați pe scenă. Concluzia noastră este următoarea: așa ceva nu se ratează.
