Vineri, 15 martie 2024, Junii Sibiului vor transforma Sala Sporturilor „Lascăr Pană” din Baia Mare într-un adevărat spectacol al tradițiilor românești.
Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” va lua parte la Concertul Extraordinar al Ansamblului Folcloric Național „Transilvania” – „65 Aniversar”, marcând astfel 65 de ani de activitate cultural-artistică a acestui prestigios ansamblu.
Vor evolua soliștii vocali Robert Târnăveanu și Alina Bîcă, taragotistul Adrian Neamțu, muzicienii și dansatorii profesioniști ai Ansamblului; publicul spectator are ocazia să descopere obiceiuri de primăvară, culese din trei zone folclorice ale județului Sibiu, în tablouri muzical-coregrafice valorificate de Silvia Macrea.
Evenimentul va cuprinde o serie de tablouri muzical-coregrafice ce vor călători prin trei zone folclorice ale județului Sibiu, sub îndrumarea artistică a Silviei Macrea. În primul tablou, publicul va fi purtat în Mărginimea Sibiului, unde se va desfășura ritualul Focului Viu, simbol al protecției turmelor împotriva forțelor malefice.
Următorul tablou va aduce în fața spectatorilor obiceiul Plugarul din Valea Târnavelor, un omagiu adus primului arător al primăverii. Ultimul tablou muzical-coregrafic va ilustra tradiția Albitului pânzelor din Valea Hârtibaciului, un moment plin de culoare și sensibilitate, specific primăverii și dragostei.
Conducerea muzicală va fi asigurată de Radu Dinescu, iar coregrafia va purta semnătura lui Theodor Vasilescu și Silvia Macrea, avându-l ca asistent pe Alesea Sas. Ca o provocare pentru ansamblurile profesioniste prezente, toți soliștii vocali vor interpreta cântecul „Maramureș plai cu flori”, iar Junii Sibiului vor susține alături de dansatorii Ansamblului „Transilvania” un fragment din Jocul tradițional din Țara Chioarului.
Prezența Junilor Sibiului la acest eveniment reprezintă consolidarea unei colaborări de tradiție cu Ansamblul Folcloric Național „Transilvania”, cu care au participat la numeroase ediții ale Festivalului Național de Folclor „Ioan Macrea”, organizat anual la Sibiu de CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiu.
Evenimentul va fi înregistrat de TVR și va fi difuzat în cadrul emisiunii Tezaur Folcloric.
Poliţiştii sibieni caută o tânără în vârstă de 18 ani, care a plecat într-o direcție necunoscută, fără a mai reveni acasă.
Luni, polițiștii sibieni au fost sesizați de către o femeie despre faptul că, în aceeași zi, în jurul orei 11.30, nora sa, Stoica Ruxandra Andreea, în vârstă de 18 ani, a plecat voluntar într-o direcție necunoscută fără a mai reveni la domiciliu, în localitatea Hoghilag.
Tânăra are 1,50 metri înălțime, aproximativ 40-45 de kilograme, ochi căprui, păr roșcat, drept, lung.
În momentul plecării, tânăra purta o geacă din piele de culoare neagră și pantaloni de blue-jeans culoare albastră și avea asupra ei o geantă de culoare verde.
Femeia are ocicatrice postoperatorie în zona abdominală.
Persoanele care pot oferi informaţii despre această tânără sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic pentru situații de urgenţă 112.
Din 18 martie încep lucrările de amenajare a trecerii la nivel cu calea ferată de pe Calea Turnișorului.
Traficul în zona acestei treceri la nivel cu calea ferată se va închide, astfel, de luni, 18 martie, până la jumătatea lunii iulie.
Șoferii pot utiliza următoarele rute ocolitoare, în funcția de direcția de deplasare:
Str. Autogării – Calea Turnișorului – str. M. Kogălniceanu
Șoseaua Alba Iulia – Calea Turnișorului – str. Frigoriferului – Calea Șurii Mici
Lucrările care se vor efectua în această perioadă includ înlocuirea dalelor dintre liniile de cale ferată cu unele mai rezistente, inclusiv cu dale elastice care să atenueze disconfortul la trecerea cu mașina peste linii. De asemenea, se va înlocui bariera mecanică de pe ambele sensuri cu o instalație automată, cu elemente de avertizare luminoasă și sonoră.
Situația infecțiilor respiratorii a cunoscut noi schimbări, cu o creștere semnificativă a cazurilor de Infecții Acute de Căi Respiratorii Superioare (IACRS) și pneumonii, în timp ce gripa își păstrează trendul descrescător.
Numărul de cazuri de IACRS a înregistrat o creștere de 454, ajungând de la 1.371 la 1.825. Peste o treime dintre aceste cazuri au fost înregistrate în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani. De asemenea, procentul de internări rămâne redus, fiind de doar 2%. Cu toate acestea, cele 39 de internări au fost concentrate în rândul copiilor, cu vârste între 0 și 14 ani, majoritatea fiind sugari cu vârsta de 0-1 an (25 de copii internați).
Numărul de cazuri de pneumonii a crescut cu 97, de la 309 la 406. A fost înregistrat și un număr de 100 de internări, cu cele mai multe cazuri la categoriile de vârstă: 0-1 an (28 de copii spitalizați) și peste 65 de ani (33 de cazuri, reprezentând aproximativ 26% din totalul îmbolnăvirilor).
Gripa își menține tendința de scădere pentru a șasea săptămână consecutivă, cu un număr total de cazuri redus la 22. De menționat că 63% din aceste cazuri au fost înregistrate la persoanele cu vârsta de 50 de ani și peste. S-au înregistrat 8 internări și 5 cazuri confirmate prin testare PCR, potrivit autorităților sanitare.
De la începutul sezonului au fost raportate, în total:
834 cazuri de gripă, virusul gripal de tip A, 109 dintre ele fiind confirmate PCR.
Consiliul Județean Sibiu anunță finalizarea reabilitării și modernizării Centrului Școlar de Educație Incluzivă (CSEI) din Mediaș, o investiție în educația copiilor cu deficiențe mintale și locomotorii din Mediaș.
Centrul Școlar de Educație Incluzivă (CSEI) Mediaș a fost reabilitat și modernizat din fondurile europene nerambursabile pe care Consiliul Județean Sibiu le-a obținut prin Programul Operațional Regional 2014-2020, valoarea lucrărilor depășind 4,6 milioane lei, investiția urmând să fie recepționată.
Din aceleași fonduri au fost achiziționate mobilier școlar și aparatură medicală în valoare aproximativ 131 mii lei, urmând ca din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să fie cumpărate mobilier școlar, calculatoare, imprimante și table interactive în valoare de 675 mii lei.
Astfel, aproape 140 de copii cu deficiențe mintale și locomotorii din zona Mediaș vor avea, în scurt timp, săli de clasă, cabinete de terapie și recuperare nou-nouțe, dotate cu mobilier școlar și aparatură medicală de ultimă generație.
„Investiția promovată de Consiliul Județean Sibiu a vizat și eficientizarea energetică a clădirilor prin înlocuirea centralei termice, a instalațiilor electrice și de iluminat, fiind montate panouri fotovoltaice pentru producerea de energie verde și panouri solare pentru prepararea apei calde. La CSEI Mediaș învață atât copiii din municipiu, cât și din Copșa Mică, Valea Viilor, Agârbiciu, Târnava, Buzd, Brateiu și Nemșa”, scrie CJ Sibiu.
Consiliul Județean Sibiu informează cu privire la demararea lucrărilor de reabilitare și consolidare seismică a sediului de pe strada General Gheorghe Magheru, nr. 14, începând cu data de 13 martie 2024.
Instituția asigură cetățenii că accesul și relația cu aceștia nu vor fi afectate, datorită eforturilor de relocare a unor departamente și menținerea funcționalității Centrului de Informații pentru Cetățeni (CIC).
Conducerea Consiliului Județean și o parte a angajaților vor lucra temporar într-un sediu situat pe strada General Dragalina, nr. 1, în timp ce alți membri ai personalului se vor desfășura la Biblioteca Județeană Astra Sibiu, corpul B.
Direcțiile și serviciile care vor rămâne pe adresa temporară sunt: Direcția Economică, Serviciul Administrație Publică Locală și Coordonare Spitale, Serviciul Juridic și Contencios Administrativ, Serviciul Relații Publice, CIC și Informatică, Serviciul Administrativ, P.S.I.
Cetățenii vor putea depune în continuare documente la CIC, amenajat la parterul clădirii din curtea Consiliului Județean Sibiu, după programul cunoscut: 7.30 – 16 (de luni până joi) și 7.30 – 13.30 (vineri).
Pentru informații privind AUTORIZAȚIILE DE CONSTRUIRE, cetățenii au la dispoziție nr. de telefon: 0786033753, iar informații de URBANISM pot fi obținute la nr. de telefon: 0767059820.
De asemenea, funcționarii din Direcția Arhitect-Șef vor oferi zilnic lămuriri și consultanță, în foaierul Bibliotecii Astra, în programul de lucru: luni-joi, între 7.30-16, vineri între 7.30-13.30. Cetățenii au la dispoziție un portal unde pot depune online documentele de urbanism: https://eportal.cjsibiu.ro/
În ceea ce privește AUDIENȚELE acordate de conducerea instituției, acestea se vor desfășura tot pe str. Gen. Magheru, în Sala de conferințe, în baza înscrierii prealabile online și după programul aprobat, care poate fi consultat pe site: https://www.cjsibiu.ro/cerere-inscriere-audienta/, respectiv:
În fiecare miercuri, între orele 10-12, președintă Daniela Cîmpean
În fiecare joi, între orele 10-12, vicepreședinte Marcel Luca
Ultima zi de vineri din lună, între orele 16-18, vicepreședinte Vlad Vasiu, care susține audiențele la sediul PNL Sibiu, str. Gladiolelor, nr.15, bl.2
Ședințele ordinare ale Consiliului Județean Sibiu se vor desfășura la sediul de pe str. Gen. Magheru, în Sala de Conferințe. Piața volantă, organizată în fiecare vineri, se suspendă, urmând a fi reluată după finalizarea lucrărilor.
La Sibiu, vremea ce tocmai a trecut, una pre electorală, a fost una cu de toate. Unele partide politice și-au scos la vedere candidații printre omenetul sibian, altele s-au pregătit lâncezind de start, în vreme ce veșnicii întârziați s-au complăcut în continuare prin absenteism înverșunat, punând la grea încercare curiozitatea civică a concitadinilor.
De departe, Alianța Dreapta Unită a fost invadată de cele mai crâncene regrete. Dacă vreme de patru ani (cu excepția anului trecut, în cazul USR), a cam uitat de doamnele sibiene, începutul lunii martie a fost bun prilej de hălăduit prin oraș să împartă lalele ”proștilor sibieni” (după cum declara Dan Barna puțină vreme în urmă despre votanții non ADU). Ăia de nu își amintesc nicicum că politicienii cu pricina sunt bisecți, adicătelea își amintesc de alegători o dată la patru ani. Dar bag sama că și lalelele astea înfloresc, de regulă, așa, cam o dată la patru ani.
Din avalanșa de poze, ca un făcut, Ruxandra Cibu Deaconu (candidat USR pentru primărie) e cea mai vizibilă. Lucrurile poate ar fi arătat totuși puțin mai altfel dacă s-ar fi urnit spre urbe și Ciprian Faraon (candidatul la primărie din partea Forței Dreptei). Să nu ne hazardăm însă la datul părerii cu păcat, pentru că cel mai probabil, preocupat să se implice ”în toate proiectele Bisericii”, după cum suna comunicatul Mitropoliei despre întâlnirea recentă a acestuia cu preoții, o fi fost la vreo altă pomană (a se citi parastas, maslu etc.) și nu a mai apucat să se afișeze printre sibieni.
Despre PNL, numai de bine. Ar fi ieșit și ei poate la înaintare, doar că Bucureștiul cântărește greu desemnarea candidaților pentru Sibiu. Și asta, după ce au jurat pe roșu că la sfârșitul lunii februarie ne vor spune cine ne va reprezenta la Primărie și Consiliul Județean. Bine măcar că s-a milostivit de noi Raluca Turcan să anunțe că se va găsi finanțare pentru un proiect de viață și de moarte (politică) a Danielei Cîmpean, adică cel al Spitalului Județean.
PSD face ce face și… nu prea face nimic. În afară, desigur, de a se fuduli cu reușita acelorași proiecte revendicate la unison și de către PNL. Cât privește candidatul…, rămâne cum am stabilit: nu avem și basta! Așteptăm însă în continuare promoția la tigăi, făină, ulei…
La FDGR, preocupată până peste cap să comunice eficient cu sibienii, Astrid Fodor nu a avut încă răgazul să se decidă dacă mai vrea o tură la primărie. Apropo, fie și o dată la patru ani, poate se decide măcar pentru o conferință de presă. Să aibă și sibienii posibilitatea să mai întrebe de una-alta…
AUR, de prea multă simpatie din partea sibienilor, și-a ieșit din… cort. În lipsa unui candidat desemnat din partea acestei formațiuni, un cetățean și-a pierdut răbdarea și a vandalizat cortul menit să adune semnături. Nu e vorba, s-a semnat și el, cu ”Putin”, dar pe cort. Însă în loc de aprecieri pentru compatibilitate cu orientarea formațiunii, s-a trezit delaționat la poliție.
Alexandru Găvozdea (candidat independent) a descoperit între timp YouTube-ul. Și se descurcă binișor pentru un începător. Poate nu ar fi o idee rea, până la urmă, să își schimbe totuși poza aia de pe bannerul de pe str. Alba Iulia, în care se uită iscoditor în curtea oamenilor.
După Revoluția din 1989, mai precis din 2000 încoace, Aeroportul Internațional Sibiu, aflat în subordinea Consiliului Județean, a fost modernizat și extins în două rânduri. În 2007, în timpul mandatelor de președinte al Consiliului Județean și de primar al Sibiului ale lui Martin Bottesch, respectiv Klaus Iohannis.
Sibiul deținea pe atunci titlul de Capitală Culturală Europeană, context în care aeroportul sibian a beneficiat de cele mai ample lucrări de modernizare din istoria sa. Era cel mai modern din țară, după Otopeni, dar cu o aerogară unică în România. Recent, în ianuarie 2024, președintele CJ, Daniela Cîmpean, a inaugurat noul terminal de pasageri, echipamentele de tehnologie IT și securitate fiind de ultimă generație. Mai mult, suntem pregătiți din toate punctele de vedere pentru Air-Schengen.
În acest moment, aeroportul din Sibiu este cel mai modern aeroport regional din România. Cele două investiții majore în aeroport au trecut, cumulat, de 120 milioane de euro. Aeroportul a devenit, în acest fel, cea mai mare investiție din județul Sibiu de după 1990. O mândrie pentru fiecare sibian, mai ales că a contribuit direct la finanțarea lucrărilor. Acum aeroportul este utilizat și de Comandamentul NATO de la Sibiu, lucru care îi conferă un plus de credibilitate și de notorietate.
O infrastructură aeroportuară perfectă, dar cu un management… falimenta, din moment ce companiile aeriene continuă să ocolească Sibiul. De fiecare dată, ni s-a transmis că odată cu modernizarea aeroportului, companiile aeriene se vor înghesui. S-au înaintat tot de felul de calcule: în 2007, se visa la un milion de pasageri pe an; acum, în 2024, aeroport poate procesa până la 2,5 milioane de pasageri pe an.
Însă cifrele reale sunt cu totul altfel: Aeroportul Internațional Sibiu se află pe locul 7 în topul aeroporturilor din România în ceea ce privește numărul total de pasageri în 2023, cu 550.397 pasageri, potrivit raportului Asociației Aeroporturilor din România pe 2023. Avem un aeroport-țiplă, dar, din păcate, de 20 de ani autoritățile locale și comunitatea sibiană nu sunt capabile să atragă companiile aeriene. Încercări s-au făcut mereu din partea CJ și a altor instituții publice din județ, de tot felul de asociații patronale sau investitori străini din țară și din lume, care au promovat aeroportul din perspectiva turismului și a potențialului de afaceri din zonă. Unele companii aeriene importante au venit la Sibiu, însă doar temporar, astfel că nu a existat o continuitate reală a companiilor aeriene.
Mai mult, neputința autorităților este vizibilă cel mai bine în faptul că nu avem o cursă aeriană Sibiu – București. Multe inaugurări cu fast, dar niciuna nu a rezistat de-a lungul timpului. Din anii 90 și până astăzi, avem noroc că există câteva curse aeriene cu Germania, acestea fiind singurele care s-au încăpățânat să reziste în timp. Și aceasta, datorită comunității germane din Sibiu și împrejurimi. Poate dacă nu ar fi existat această legătură istorică cu Germania, aeroportul Sibiu ar fi falimentat de mult.
Nu vrem să culpabilizăm pe cineva anume (în 35 de ani, elita administrativă a județului a provenit din toate partidele, iar un rol important l-a jucat chiar Forumul Germanilor din România) pentru lipsa companiilor aeriene de pe aeroportul sibian, însă această stare de fapt arată fără echivoc lipsa de viziune și de perspective a administrației județene (includem aici tot ceea ce înseamnă administrație în județ și municipiile Sibiu și Mediaș), un adevărat faliment administrativ.
Așadar, în vremuri în care sibianul călătorește destul de mult cu avionul, dar își ocolește propriul aeroport, companiile aeriene ne tratează aeroportul cu constantă indiferență. În aceste condiții, gestionarea managementul aeroportului sibian este cel mai răsunător eșec administrativ al județului Sibiu de după 1989.
Lucrurile simple, întreprinse în mod constant, cu viziune și perseverenta, pot transforma proiectele obișnuite în unele extraordinare. E și cazul Retrasib, parte a grupului internațional SGB-SMIT, unicul producător din România de transformatoare de putere pana la 400kV.
O combinație între vechi și nou, cu o locație de producție moștenită din anii 1970 și regândită organizațional la standarde de top, în continuă înnoire și dezvoltare.
O locație prietenoasa, cu personalitate si un interlocutor debordând de energie bună, fecundă. Am rugat-o pe Claudia Adela Gherghel Diaconeasa, CEO-ul Retrasib, să ne spună de unde a pornit povestea companiei.
Claudia Adela Gherghel Diaconeasa
”Retrasib a făcut parte din companiile energetice de stat – ca atelier de reparații, modernizări de diferite echipamente necesare sistemului energetic. De altfel, originile firmei, situată pe strada Ștefan cel Mare, nr. 156, datează încă din anul 1895, când a fost înființată Societatea pe Acțiuni Uzina Electrica Sibiu, Retrasib aflându-se de atunci într-o continuă dezvoltare. Primul transformator, de 20 MVA, a fost reparat în perioada 1956-1957. În jurul anilor 1970 a fost construită si clădirea din locația actuala, ca centru național de reparații transformatoare de mare putere.
Ce s-a întâmplat apoi? ”A venit privatizarea, continua istorisirea Claudia Adela Gherghel Diaconeasa. Majoritatea acțiunilor au fost atunci dispersate în rândul angajaților și interesaților din industrie sau domeniu. Sunt mulți colegi încă aici – colegii seniori în special sau copiii lor –, care au fost parte din acest proces. Este o moștenire de mentalitate pro companie si dezvoltare, pe care am consolidat creșterea atinsă astăzi.
După anul 2000, principalii acționari majoritari, au venit cu viziunea de transformare a Retrasib în producător de transformatoare. Aceasta s-a și întâmplat, și primele transformatoare au fost produse în perioada 2005-2010. Au fost și o serie de investiții majore, pentru că una este să repari transformatoare, și cu totul altceva să le produci”.
În anul 2014, Retrasib a fost achiziționat de grupul SGB-SMIT, Grup Internațional cu 14 locații, în toată lumea. La momentul achiziției de către grupul SGB-SMIT eram o fabrică cu capital privat integral românesc, dar neafiliată unui grup de producători sau sub umbrela unui grup de producători cu know-how si oportunități de upgrade tehnologic, specific industriei. De la momentul preluării de către Grupul SGB-SMIT, am crescut de peste 10 ori cifra de afaceri, iar 2024 promite in continuare o creștere substanțială.
În prezent, Retrasib produce transformatoare de medie și mare putere, până la 400 MVA și 400 kV. De la Sibiu, transformatoarele pleacă în toată Europa și nu numai, susținând proiecte majore de energie regenerabilă, de transport și distribuție de energie electrică. La acest moment, compania deține un portofoliu de produse unic pe piața din România, ca magnitudine.
“Anterior, >90% din producția noastră era pentru România. Acum, peste 90% din ce producem sunt transformatoare pentru export. Principalele piețe sunt în zona Scandinavia, Danemarca, Norvegia, Germania, Elveția, Spania, UK, Cehia, Lituania etc. Anul acesta vom produce și pentru un alt continent.
Foto: Retrasib
Care sunt valorile Retrasib
Când e vorba de secretul performanței Retrasib, CEO Claudia Gherghel Diaconeasa nu are nicio ezitare în a indica punctul forte: OAMENII! ”Nucleul care le creează și sincronizează pe toate spre succesul Retrasib de azi și de mâine sunt oamenii Retrasib. Oameni diverși, ca gen și personalitate, oameni de criză și oameni de stabilitate, cu trăiri și idei diferite, oameni vechi și noi, tineri sau experimentați. Pentru ca diversitatea e bună, iar în felul acesta, împreună, suntem mai performanți! Fiecare om poate contribui cu pachetul lui de viziune și impact în orice acțiune.
Eficiența și dezvoltarea noastră vine din oameni, nu din roboți! Pe lângă accentul pe integritatea corpului fizic și exercitarea funcției, punem mare accent pe sănătatea mentală a oamenilor noștri: de la campanii anti-bullying și training-uri regulate pe comunicare și interacțiune sănătoasă între colegi, până la coach-ul companiei pe care îl poate accesa orice coleg, atât pentru aspecte ce țin de viața profesională, cât și pe cea familială / personală, într-un cadru intim și discret.
Deviza noastră: Plecăm de la serviciu cel puțin la fel de sănătoși fizic și mental, precum am venit!
Învățăm să lucrăm cu oamenii noștri 1 la 1, să creăm o congruență a echipelor exact prin compunerea lor din oameni diverși ca tip de personalitate și experiență”. Aceste principii fac din Retrasib o mare familie, cu peste 300 de angajați, în continuă creștere.
Aceste valori sunt indicatori comuni ai întregului grup internațional SGB-SMIT. Pentru că, spune Claudia: ”Suntem o combinație de vechi și nou: moștenirea unei locații de producție trainice în curs de înnoire și continuă dezvoltare, istoria de performanță și competențe de peste 100 de ani a Grupului SGB-SMIT, din care facem parte. Un grup ale căror valori de interacțiune între oameni și cultura organizațională, se bazează pe Apreciere și Respect, Corectitudine și Transparență, Inițiativă și Implicare, Responsabilitate și Răspundere, alături de orientarea către Rezultat. Le punem în practică și învățăm constant.
Noi credem foarte tare în diversitate. Diversitatea de gen, diversitatea de naționalități și diversitatea de experiențe, de idei”.
Claudia Adela Gherghel Diaconeasa
La acest moment, în Retrasib, din totalul echipei, 20 % sunt doamne și trei naționalități diferite, filosofia companiei fiind aceea de deschidere și pregătire continuă pentru creștere pe această direcție de diversitate.
”Am crescut în ultimii 10 ani, de 10 ori, și mai creștem, cu oamenii noștri!”
Care e cea mai importantă caracteristică a angajatului (sau potențialului angajat) Retrasib? ”Am învățat că specialiști în transformatoare în suficiența necesară nouă, nu avem cum găsi, astfel suntem singurii responsabili să creștem competențele oamenilor noștri. Ce angajăm și pe ce ne focusăm e caracterul oamenilor, în primul rând si bunăvoința, disponibilitatea de a crește conform scopului comun: dezvoltare, stabilitate în ceea ce facem și, evident, focus pe calitate, eficienta si comunicare”, ne spune Claudia Gherghel Diaconeasa.
Ce oferă Retrasib? Atu-ul companiei, pe care nu îl regăsești foarte adesea pe piața forței de muncă, ține, cu siguranță, de stabilitate. Retrasib e locul din care te poți pensiona, și aceasta pentru că, adaugă Claudia Gherghel Diaconeasa: ”Noi creștem în baza unui portofoliu de comenzi care se întinde pe câțiva ani, astfel stabilitatea echipei și a competențelor, alături de avantajul vizibilității comenzilor pe termen lung, sunt baza pentru creșterea noastră continuă. Trend-urile se schimbă de la un an la altul. La Retrasib vorbim de stabilitatea și siguranța locului de muncă, în cazul nostru fiind și o industrie unde un transformator se produce între 4 și 6 luni. Noi avem un portofoliu de comenzi care se întinde pe următorii doi-trei ani. Deci oricine se alătură echipei noastre si funcționăm după aceleași principii, împreună, știe că de azi în doi ani poate fi tot aici și dacă își dorește, are unde se dezvolta.
La acest moment, de la soluția de proiectare și până la comportamentul transformatorului în operare, Retrasib asigură cerințe de calitate exigente, durabilitate în funcționare, și soluții pentru creșterea gradului de sustenabilitate. Calitatea transformatoarelor Retrasib este garanția recunoașterii și recomandării operatorilor de transport și distribuție energie electrică, producătorilor de energie eoliană/solară, dar și a constructorilor de stații de transformare sau a investitorilor privați din România și din străinătate.
Transformatoarele care… transformă oamenii
”Creștem anual datorită investițiilor în echipamente și tehnologii, complexitatea tehnică a transformatoarelor produse, eficiența proceselor și activitatea de cercetare – dezvoltare de care beneficiem. Știm că suntem singurii din țară, cu portofoliul nostru, astfel că noi suntem responsabili de un plan de integrare și învățare susținut și adecvat pentru colegii noi și de formarea continuă, internă și intra-grup a colegilor existenți”, precizează Claudia Gherghel Diaconeasa.
Retrasib. Un loc și o ”locuire” în care oamenii învață să se perfecționeze cu fiecare zi petrecută aici. Iar perfecționarea nu e doar una profesională. Ci, mai ales, una în care te dezvolți în integritatea ta fizică și mentală. Și o zonă de lucru din care nu lipsește zâmbetul. Bucuria aceea ”contagioasă” care te face să simți că ți-ai găsit locul potrivit. Și aceasta, poate și din faptul că la Retrasib ”eficiența vine din oameni, nu din roboți”.
Tichetele sociale pe suport electronic, în valoare de 250 lei, un sprijin financiar pentru achiziționarea de produse alimentare și/sau mese calde, se acordă în continuare categoriilor de persoane defavorizate, eligibile în program, conform Hotărârii Guvernului nr.70/2024 care reglementează acordarea în continuare a acestor tichete, o dată la două luni, pentru a compensa o parte din cheltuielile cu hrana pentru asigurarea traiului zilnic.
Condițiile de acordare și categoriile de beneficiari rămân neschimbate, modificările fiind legate de valoarea plafoanelor de acordare, care au crescut ușor.
Sumele acordate se pot utiliza doar pentru achiziționarea de produse alimentare și mese calde, numai în rețeaua unităților afiliate, pe baza actului de identitate al beneficiarului, în perioada de valabilitate a acestor tichete.
Excepție fac persoanele fără adăpost, Primăria urmând să se ocupe de distribuirea directă către aceștia.
Următoarele categorii de persoane pot beneficia de tichete sociale, dacă depun o cerere și o declarație pe propria răspundere:
-Persoanele fără adăpost, care pot găsi formularul necesar la sediul Direcției de Asistență Socială
-Familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere, dar și cele monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 675 lei și care nu beneficiază de ajutorul pentru familia cu copii, pentru care formularul este disponibil pe https://www.sibiu.ro/ro2/pdf/formulare/DAS_Model_cerere_si_declaratie_tichete_sociale_alimente_mese_calde_familii_cu_copii.pdf
Formularele trebuie depuse o singură dată, până la data de 30 a fiecărei luni, astfel: – în format electronic, pe adresa de e-mail [email protected] sau
fizic, la ghișeul Direcției de Asistență Socială, de pe bulevardul Victoriei nr.1-3, la cam. S.2, de luni până joi, între orele 8.00-15.00, iar vineri în intervalul orar 8.00-12.00.
Pot beneficia de aceste tichete și persoanele aflate în evidențele Casei Județene de Pensii Sibiu și ale Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială.
Pentru acestea nu sunt necesare demersuri din partea beneficiarilor, fiind înscriși automat în program. În acest caz sunt incluși:
-Pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei
-Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei
-Familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul de incluziune, conform legii.
Eric Carmen, fostul solist al trupei The Raspberries și interpretul piesei „All by Myself”, a murit, potrivit site-ului său. El avea 74 de ani, potrivit IMDb.
„Cu o tristețe imensă împărtășim vestea sfâșietoare a decesului lui Eric Carmen”, se arată într-o postare pe site-ul său. „Dulcele, iubitorul și talentatul nostru Eric s-a stins în somn, în weekend”.
„I-a adus o mare bucurie să știe că, timp de zeci de ani, muzica lui a atins atât de mulți și va fi moștenirea lui de durată”, se mai spune în postare.
Născut în Cleveland, Ohio, Eric a devenit faimos ca lider al grupului pop-rock The Raspberries din anii 1970, ale cărui tunsori îngrijite și costume asortate păreau să facă trimitere la aspectul uniform al trupei The Beatles și al altor grupuri definitorii ale invaziei britanice.
După ce trupa s-a destrămat în 1975, Carmen și-a clădit cariera solo pe baladele de senzație precum „All by Myself” și „Hungry Eyes”, care a constituit fundalul sonor vaporos pentru o iubire tot mai intensă între Johnny și Baby în „Dirty Dancing”, anunță stiripesurse.ro.
Un alt hit memorabil al lui Carmen a fost scris pentru o coloană sonoră de film. A co-scris „Almost Paradise”, tema de dragoste a filmului „Footloose”, care a fost interpretată de Mike Reno și Ann Wilson.
Melodia i-a adus singura nominalizare la Grammy, atunci când coloana sonoră a concurat pentru cel mai bun album de muzică originală scrisă pentru un film.
Aproape 140 de copii cu deficiențe mintale și locomotorii din zona Mediaș vor avea, în scurt timp, săli de clasă, cabinete de terapie și recuperare nou-nouțe, dotate cu mobilier școlar și aparatură medicală de ultimă generație.
Centrul Școlar de Educație Incluzivă (CSEI) Mediaș a fost reabilitat și modernizat din fondurile europene nerambursabile pe care Consiliul Județean Sibiu le-a obținut prin Programul Operațional Regional 2014-2020, valoarea lucrărilor depășind 4,6 milioane lei, investiția urmând să fie recepționată.
Din aceleași fonduri au fost achiziționate mobilier școlar și aparatură medicală în valoare aproximativ 131.000 de lei, urmând ca din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să fie cumpărate mobilier școlar, calculatoare, imprimante și table interactive în valoare de 675.000 de lei.
Investiția promovată de Consiliul Județean Sibiu a vizat și eficientizarea energetică a clădirilor prin înlocuirea centralei termice, a instalațiilor electrice și de iluminat, fiind montate panouri fotovoltaice pentru producerea de energie verde și panouri solare pentru prepararea apei calde.
La CSEI Mediaș învață atât copiii din municipiu, cât și din Copșa Mică, Valea Viilor, Agârbiciu, Târnava, Buzd, Brateiu și Nemșa.
