Smart Lab Sibiu a primit până în prezent aproape 400 de persoane cu vârste între 8 și 79 de ani. 11 traineri au lucrat în Smart Lab pentru a-i ghida în experiența lor pe cei curioși de informatică.
În laborator se poate învăța, printre altele, utilizarea echipamentelor smart, programarea roboților, folosirea editoarelor de text si calcul tabelar (începători/avansați), utilizarea aplicațiilor electronice și se poate lua contact cu realitate virtuală și lumea 3D. În funcție de tematica selectată, modulele sunt structurate pe una sau mai multe sesiuni. Participarea este gratuită.
“Pentru elevii care intră în lunga și plăcuta vacanță, dar și pentru publicul larg, Smart Lab Sibiu poate fi o activitate plăcută și productivă pentru vară. Acesta este un proiect prin care Primăria Sibiu continuă să se implice în domeniul educației, iar digitalul și creativitatea reprezintă viitorul în acest domeniu. Împreună cu partenerii noștri, oferim în Smart Lab instrumente de ultimă generație, necesare dezvoltării acestor competențe”, a declarat Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.
Programările se fac online pe sibiu.ro, secțiunea Programări online, alegeți unul dintre module și petreceți câteva ore folosind digitalul ca instrument de învățare și stimulent al creativității.
O nouă ediție a ”Pieței la birou” are loc vineri, 23 iunie 2023, la sediul instituției, strada General Magheru, nr. 14, între orele 9-13.
Vinerea aceasta, cei care vor face piața vor fi întâmpinați cu fructe de sezon – cireșe și căpșuni, alături de produsele cunoscute și apreciate, precum: pâine de casă, legume și verdețuri, lapte și produse lactate, produse de carmangerie, miere, produse de patiserie, miez de nucă și flori în ghivece.
Arhiepiscopia Sibiului organizează începând cu a doua parte a lunii iunie o serie de manifestări culturale, științifice si liturgice pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea în veșnicie a Sfântului Ierarh Andrei Șaguna (1873-2023).
Manifestările au început luni, printr-o lansare de carte ce a avut loc în Sala festivă a Liceului Ioan Lupaș din Săliște. Volumul intitulat “Sf. Ierarh Andrei Șaguna în evlavia credincioșilor din Mărginimea Sibiului” a fost inițiat și coordonat de istoricul Marius Boromiz, directorul liceului din Capitala Mărginimii și de protopopul Petru Toader Damian.
Lansare de carte
Cartea, lansată în prezenţa preoţilor din Mărginimea Sibiului, a primarilor din zonă, a cadrelor didactice ce activează în liceul săliştean, dar şi a unor invitaţi reprezentantivi ai instituţiilor sibiene de cultură, reunește scrieri pe care oamenii de marcă din Mărginimea Sibiului (de la Octavian Goga la Ioan Lupaș, Eugen Brote sau Nicolae Ivan) le-au scris despre marele ierarh şi întemeietorul ASTREI. Totodată, volumul cuprinde și scrieri ce au apărut de sub condeiele mărginenilor și după canonizarea Sfântului Ierarh în octombrie 2011. O lucrare care reliefează legătura dintre Mărginimea Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, într-o perioadă în care românismul şi religia ortodoxă erau în mare cumpănă din cauza contextului istoric deosebit prin care trecea Transilvania. Despre lucrare, dar şi despre activitatea Sfântului Ierarh în zona Mărginimii Sibiului au vorbit Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Laurențiu și părintele profesor Constantin Necula. Totodată, cei doi coordonatori au prezentat conceptul şi necesitatea unei astfel de lucrări, iar primarul orașului Săliște, Horațiu Dumitru Răcuciu, i-a felicitat pe autori, promiţând în continuare sprijinul din partea Primăriei Sălişte pentru activitatea social-culturală a Mărginimii Sibiului.
Distincții pentru merituoși
În semn de prețuire pentru întreaga activitate de promovare a identității religioase a tinerilor din Mărginimea Sibiului, Marius Boromiz și Directorului Direcției de Cultură a județului Sibiu, Dan Ilie Nanu au primit Ordinul cultural Andrei Șaguna. Primarului orașului Săliște i-a fost oferit Ordinul ctitoricesc Ioan Mețianu.
După încheierea evenimentului, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit a vizitat șantierul de la Biserica Înălțarea Domnului din Săliște, acolo unde se vor încheia în curând lucrările de conservare-restaurare a picturii exterioare.
”Minunea” Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu a devenit o salutară normalitate pentru orașul nostru. Vreme de 10 zile, an de an, Sibiul este o imensă scenă pentru marile culturi ale lumii și reper de bună practică în a transforma o idee într-un etalon de performanță, atât pentru zona culturală, cât și pentru Sibiu, ca entitate în sine. Acest miracol, care a schimbat fundamental imaginea orașului nostru în ultimii 30 de ani și care aduce, pe mai departe, mai multă notorietate decât Sibiu Capitală Culturală 2007, poartă un nume: Constantin Chiriac. L-am rugat pe Directorul FITS să zăbovească și să rememoreze, pentru cititorii noștri, câteva jaloane din această devenire.
Mesajul Directorului FITS, Constantin Chiriac, pentru cititorii Sibiu 100% și iubitorii de artele spectacolului
La început a fost cuvântul… Apoi garanția și infrastructura
Sunteți la capătul unei zdroabe de aproape 30 de ani…
Nu sunt la capăt. Sunt în continuitate.
Cum sunteți la… continuitatea acestor 30 de ani? Avem de-a face cu un Constantin Chiriac terminat? Sau, altfel spus, nu sunteți epuizat după tot acest efort colosal al ”Miracolului” din acest an?
Dacă aș fi epuizat, aș fi renunțat la ceea ce fac de 30 de ani. Mi-am asumat această construcție, care părea, în clipa în care am pornit-o, nebunească, imposibilă, într-un oraș pe care îl știm conservator. Nu sunt născut în acest oraș. L-am ales, în clipa în care am terminat șef de promoție la IATC, cum se numea atunci Institutul de Teatru de Artele Spectacolului, din București. Între timp, chiar la sugestia mea, i-am spus rectorului Florin Zamfirescu (care era și profesor la școala pe care am înființat-o grație acestui festival), să gândească universitatea națională de artă teatrală în ideea creării unui concept interpretativ. Dacă rușii au o formulă de interpretare, dacă italienii, nemții, francezii, englezii au un specific național al interpretării, pornind, nu știu, de la commedia dell`arte, până la Stanislavski, din păcate noi, românii, dincolo de ceea ce înseamnă această ingenuitate și spontaneitate uriașă care ne caracterizează, nu avem însă și un concept interpretativ. Și atunci am zis: ”Hai să reunim ideea de școală teatrală”! Pentru că am avut de-a lungul timpului forțe extraordinare, care s-au impus în multe din școlile pe care le-am menționat. Din păcate, lucrul acesta nu s-a împlinit. Și sper din toată inima ca în Institutul pe care îl fac acum împreună cu Academia Română – care va avea temelie cele 63 de stele de pe alee, la care am drepturile de autor, pe tot ceea ce înseamnă zonă educațională -, să putem să venim cu această dimensiune de diseminare teoretică și practică în cercetare.
Apropo de eforturi… Cum au fost începuturile?
E un lucru pe care mi l-am asumat de la început și pe care apoi l-am dezvoltat pe diverse paliere. Să nu uităm că festivalul s-a născut de la ceea ce însemna Capitala Culturală Europeană, pe care eu am anunțat-o în Tribuna Sibiului în 2 noiembrie 1994. Eram pe atunci un tânăr cu o claie mare de păr și care spunea că dorește pentru Sibiu Capitală Culturală Europeană. După aceea am făcut toți pașii necesari de-a lungul timpului, toate demersurile. Am făcut și un comitet de inițiativă, în 2000, când a venit noul primar ales atunci, și grație tuturor demersurilor, în primul rând internaționale, a fost posibil acel miracol. De aceea nu întâmplător tema din acest an este ”Miracol”. Nu e puțin lucru a avea capitală culturală europeană înaintea celor 10 țări care au intrat, în 2004, în Uniunea Europeană. Care avea și restricție de accesare a proiectului respectiv, până în 2010. S-a reușit, împreună cu asocierea cu Luxemburgul, acest miracol. Care a însemnat un avantaj reciproc, nu numai unul financiar, pentru Sibiu. Luxemburgul, care fusese în 1995 Capitală Culturală Europeană, a accesat pentru 2007. Din păcate, au fost respinși, pentru că nu ai cum să primești același titlu de două ori pentru același oraș. Și atunci s-au reinventat: s-a găsit soluția ”Luxemburgul și Marea Regiune”, printre care și Sibiul, unde sașii vorbeau o luxemburgheză în proporție de 80-90% similară cu cei de acolo.
Acum câteva zile am avut un eveniment de familie la Pitești. Și am rugat asistenta să îmi caute un hotel bun, pentru că rămâneam peste noapte acolo. A venit și mi-a spus: ”Domnule Chiriac, e un singur hotel de 4 stele. Vă convine?” Piteștiul cred că e un oraș cel puțin similar ca mărime ca Sibiul. Nu știu dacă nu are chiar mai mulți locuitori. Să ai un singur hotel de 4 stele? Noi avem 29. Și aceasta cred că era cifra din 2019. Țin minte că atunci când am fost în fața juriului Comisiei Europene, în 2002, una din întrebările pe care le-am primit (pentru că toată lumea a fost încântată de discursul pe zona artistică și, de asemenea, de garanția pe care am adus-o) a fost: ”Cum puteți să asigurați faptul că într-o țară și într-o comunitate despre care nu știm când va intra în Uniunea Europeană, e posibil un astfel de eveniment pe parcursul unui an întreg?” Și atunci, în 2002, aveam 300 de evenimente ale festivalului. Și am spus: ”Iată, avem aproape un eveniment pe zi, dacă le împărțim pe parcursul unui an. Chiar credeți că nu poate o structură independentă să facă acest lucru, atâta timp cât a demonstrat până acum aceasta, din 1994?”. După o consultare și cu Comisia Juridică, venită și ea imediat la fața locului, au venit cu întrebări punctuale: ”Ce înseamnă Capitală Culturală Europeană? Bănuiesc că vreți turiști din toată Europa. Câte hoteluri de 5 stele aveți?” ”Nu avem…” „Câte hoteluri de 4 stele aveți?” ”Nu avem…” ”Câte hoteluri de 3 stele aveți?” ”Unul.” Atâtea erau în 2002. E vorba de Împăratul Romanilor. M-au întrebat: ”Aveți aeroport?” ”Da! Sigur” ”Câte curse aveți pe zi?” Atunci cred că era unape săptămână. Bineînțeles că am venit și am spus: ”Puneți toate aceste amendamente nu pe ceea ce înseamnă capacitatea noastră de a dezvolta un eveniment european din toate punctele de vedere. Ci puneți ca o datorie pentru comunitate, dar și pentru Guvernul României”.
Și așa s-a instituit atunci, la Ministerul Culturii, poziția de Comisar European pentru Capitală Culturală Europeană, ceea ce a însemnat posibilitatea de a pune ministerele în dialog. Știți bine că a fost o datorie să se facă aeroportul, să se reabiliteze zona centrală a orașului și așa mai departe. Au fost acțiuni salutare, extraordinare, care s-au reușit grație acestui proiect în 2004. Inclusiv să obținem o hotărâre de guvern să transformăm Teatrul sibian în singurul Teatru Național în subordine locală! Mie mi se pare nefiresc, folosind un cuvânt drăguț, ca cele șase teatre naționale din România să fie în subordinea Bucureștiului, a Ministerului Culturii. Fiecare teatru trebuie să dea seama publicului și comunității căreia îi aparține.
Dacă ne uităm în istorie, marile festivaluri ale lumii, în primul rând Avignon și Edinburg, au fost construite în 1946-1947 ca un răspuns și ca o nevoie firească a umanității după război, în care lumea avea nevoie de frumusețe, de creație, de dialog, de tot ceea ce înseamnă spiritualitate. Ca și longevitate, Jean Vilar, care a inventat Festivalul de la Avignon, a fost 24 de ani director și a putut să ducă festivalul.
Din fericire, iată, suntem în acest moment de grație în care avem 30 de ani în slujba acestei comunități. O comunitate care s-a dezvoltat grație acestui proiect cultural.
Constantin Chiriac
Constantin Chiriac, Directorul FITS. Foto: Teatrul Radu Stanca Sibiu
”Lucrurile nu se nasc ușor. Și, mai ales, nu se continuă ușor”
Nu obosiți?
Nu, pentru că din bucuria aceasta, din puterea și forța de a dărui se naște plăcerea și, în același timp, toate proiectele. Spuneați la început de capătul organizării festivalului. Nu suntem la capăt, pentru că o ediție de festival niciodată nu începe după terminarea celeilalte ediții. Lucrăm acum pentru 2026, 2027… Numele mari le aducem cu foarte mare greutate. Mai ales când e vorba de personalități care nu au mai fost niciodată la Sibiu. Când l-am adus pe Mihail Barîșnikov, am lucrat la asta 9 ani! Și acum, Barîșnikov mă întreabă an de an: ”Dar pe mine când mă mai aduceți?!” Tim Robbins… Îl ținem în frâu. Îl aducem cu un spectacol lectură, dar nu pot să îl aduc an de an. Faptul că putem să aducem asemenea somități arată credibilitatea pe care festivalul a construit-o de-a lungul timpului. În aceeași vreme, tot ce a însemnat festivalul în istoria sa s-a tradus prin izvor de inspirație, dar și garanție pentru nașterea celorlalte structuri. Pentru că grație festivalului s-a născut Școala de Teatru de la Universitate, s-a născut Școala Doctorală, platforma doctorală. Anul acesta avem 49 de universități din lume! Este cea mai mare platformă doctorală a lumii! Și, credeți-mă, am proprietatea cuvintelor. Iar între aceste 49 de universități, sunt 34 situate în primele 300. România nu are nicio universitate în primele 1.000 din lume. UBB are câteva facultăți care sunt în primele 1.000. De asemenea, AS, Universitatea din București. Dar nu avem nicio universitate, în totalitatea ei, în primele 1.000. Faptul că noi avem platforma doctorală, în care avem 34 de universități din primele 300, asta înseamnă de fapt importanța pe care o are acest festival și credibilitatea de care se bucură.
În 22 iunie sosește conducerea la vârf – directoarea generală și directoarea relațiilor internaționale – de la Kennedy Center. Conducerea acestei fundații, a acestui centru, este nominalizată și agreată de președintele Statelor Unite în funcție. Să ai astfel de întâlniri strategice, credeți-mă, acestea sunt garanție a ceea ce înseamnă puterea de a continua și de a duce mai departe acest proiect. Atunci cum să obosești, când știi câte responsabilități îți revin? Nu e simplu, normal, pentru că trebuie să știi să delegi, să faci o echipă în jurul tău și, în același timp, să poți să găsești bucuria în ceea ce faci. În clipa în care, să spunem, ne uităm la soare, soarele ne dă lumină și căldură, fără să ne ceară nimic în schimb. Când vom ajunge și noi, oamenii, să putem să dăruim frumusețe, căldură, miracol, iubire, fără să așteptăm nimic în schimb, probabil că e un alt fel de a privi lumea. Și un alt fel de a reacționa și de a te odihni. Pentru că nu stai să te bați pentru bunurile tale și pentru dreptul tău.
Și dvoastră, ca ziar, sunteți structura care probabil că are una din cele mai puternice legături cu comunitatea. Pentru că sunteți și ediție tipărită, și on-line. Și faptul că rezistați – și felicit toată echipa! – , că aveți curajul, bucuria și îndrăzneala, dar și asumarea de a duce mai departe un astfel de proiect, cred eu că e un lucru similar, care trebuie, de asemenea, menționat și prețuit. Pentru că lucrurile nu se nasc ușor. Și, mai ales, nu se continuă ușor. Ca să fii acolo, în top, uneori unii ajung. Dar ca să poți să reziști, este într-adevăr dificil.
”Eu, Chiriac, nu mă plătesc ca actor. De asemenea, nu mă plătesc pentru festival”
Aș vrea să rămân puțin la emoția despre care vorbeați. Sunteți atât de prins în zona aceasta managerială, organizatorică, de administrare a oricărui detaliu din tot ceea ce înseamnă acest festival. Mai e loc de emoție? Consumați emoția sau o trăiți?
Și, și. Cine mă cunoaște știe că eu, zi de zi, spun multă poezie. Colegii mei aud zilnic de la mine poeme. Iar poezia este o stare de sănătate. Știu să zic poezie, știu eu, câteva săptămâni, încontinuu. Și acest reazem pe care îl am înseamnă, de fapt, bucurie. Nu întâmplător ultimul spectacol pe care l-am făcut împreună cu Silviu Purcărete, cu Vasile Șirli, cu Dragos Buhagiar, ”Jocuri, vorbe, greieri”, a plecat de la această bucurie de a dărui. În clipa în care Silviu a venit și mi-a zis: ”Hai să facem un film” și am început să filmăm, am zis: ”De ce nu facem și un spectacol?”. Zice: ”Bun gând…” Și văzându-mă – pentru că am spus multe zile de poezie, în multe locuri, unde a filmat –, zice: ”Nu luăm și niște colegi, care vor să fie în spectacol?” ”Da.” ”Hai că fac niște teme, joacă de improvizație”, pentru că nu întâmplător e ”Jocuri, vorbe, greieri”. Și a lucrat câteva săptămâni improvizație. Și două zile după aceasta, m-a chemat și mi-a zis: ”Facem serbare. Uită-te ce am lucrat cu ei. Și în clipa în care îi vezi, zici ce vrei”. Și am spus vreo două zile de poezie, după care a luat ce am spus în aceste două zile, a gândit un scenariu și așa am făcut ”Jocuri, vorbe, greieri”. Care e un spectacol la care țin foarte mult și care va fi prezent în festival.
Nu vă curtează tentația puterii? Vă mai rămâne niscaiva vreme și pentru vocația de actor?
Bineînțeles că tentația puterii… Uitați-vă roată împrejurul României. Aproape toți directorii de teatre care sunt actori sau regizori, fac programul teatrului după chipul și asemănarea lor. În 2005 a venit Silviu Purcărete, după ce făcusem patru-cinci spectacole cu el, și mi-a zis: ”Eu nu mai pun în scenă spectacole la tine. Regret, tu nu ai încredere în mine. Nu ai vrut să joci în niciunul din spectacolele mele pe care le-am pus”. Zic: ”Nu am avut când, Silviu! N-am putut”. ”Da, dar ai jucat la Zholdak.” Jucasem, într-adevăr, și în Otheloo, și în Idiotul. Zice: ”Hai să facem un recital de poezie!” Zic: ”Nu. Dacă vrei, mergem în alt teatru să facem un recital sau un recital”. Și atunci ne-a propus, mie și lui Virgil Flonda, ”Așteptându-l pe Godot”. Și acesta a fost primul spectacol pe care l-am făcut împreună cu Silviu Purcărete. Deci niciodată nu mi-am propus asta. Iar spre știință, am spus-o de mai multe ori sibienilor și tuturor: eu, Chiriac, nu mă plătesc ca actor. Deci de când sunt actor și director al acestui teatru, eu nu mă plătesc ca actor. Eu sunt plătit doar ca și conducător al acestei instituții. De asemenea, eu nu mă plătesc pentru festival. Toată lumea e plătită, pentru că muncește în plus. E un program care presupune o muncă uriașă.
Dar în clipa în care îți faci un copil, nu te plătești că ai făcut un copil. Trebuie să îl crești. Cu toate greutățile, cu toate bucuriile…
Constantin Chiriac
Bineînțeles că făcând o asemenea dezvoltare, pentru că chiar e un miracol, sunt avantajele care vin din această dezvoltare uriașă. Sunt profesor în 16 universități în lume. Dar nici acolo nu îmi bat joc de munca mea, adică nu sunt visiting professor. Nu pot să fac asta! Sunt ori profesor emerit, ori profesor onorific, în așa fel încât să fiu invitat pe proiecte strategice. Și așa lucrez cu toate marile universități din lume.
(citește mâine, 22 iunie, pe sibiu100.ro, partea a doua a interviului)
Astăzi, 3.284 de absolvenți ai clasei a VIII-a au fost înscriși pentru susținerea probei scrise la matematică, la nivelul județului Sibiu.
La această probă scrisă au fost prezenți 3.106 candidați (94,58%), iar 178 candidați (5,42%) nu s-au prezentat la examen. Nu au existat incidente sau elevi eliminați.
Joi, 22 iunie, elevii vor susține proba scrisă la Limba și literatura maternă, în centre de examen.
Primele rezultate vor fi afișate miercuri, 28 iunie, până la ora 14. Contestațiile pot fi depuse atât în format fizic, cât și electronic, în zilele de 28 iunie (în intervalul orar 16-19 și de 29 iunie (în intervalul orar 8-12).
În acest caz, al depunerii contestațiilor, candidații completează, semnează și depun/transmit electronic și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.
Pentru candidații minori, declarația-tip este semnată și de către părinții/reprezentanții legali ai acestora.
Rezultatele finale vor fi anunțate marți, 4 iulie.
Un Festival de Film în Aer Liber, deja cunoscutul Festival Medieval, un concurs de șah, ateliere de caligrafie sau Ziua Imnului sunt câteva dintre evenimentele lunii viitoare în Mediaș.
Festivalul de film în aer liber „La Perne“ a ajuns deja la cea de-a patra ediție, iar anul acesta organizatorii propun publicului spectator noi secțiuni: spectacole stradale, spectacole de magie, filme pentru copii, concerte, lansare de carte și silent disco.
Desfășurat în perioada 30 iunie – 2 iulie, evenimentul va avea loc în trei locații din municipiul Mediaș: Piața Regele Ferdinand I – în aer liber, Casa „La Perne“ (Piața Regele Ferdinand I nr. 16) și Brasseria 15 (strada Unirii numărul 15).
La fel ca în fiecare an, atmosfera va fi animată prin ateliere meșteșugărești, demonstrații de luptă, turniruri cavalerești, concursuri gastronomice, concerte de muzică medievală și spectacole de teatru și foc, prezentate publicului de către ordine cavalerești din întreaga țară, trupe de dansuri medievale, meșteșugari, trupe de dansuri și de teatru.
În același timp, iubitorii șahului, supranumit „sportul minții“, sunt așteptați la Mediaș în perioada 14 – 16 iulie, să participe la o competiție de șah, un turneu omologat la Federația Română de Șah.
Pe parcursul lunii iulie, Biblioteca Municipală „Stephan Ludwig Roth“ invită tinerii din Mediaș să participe la o nouă ediție a „Atelierului de Caligrafie“, desfășurat cu scopul de a contribui la educația artistică a participanților, pentru a-și corecta scrisul și pentru a dezvolta pasiunea pentru caligrafie, cu atenție la detalii, ordine și răbdarea de a scrie un text estetic și ușor de citit.
Ziua Imnului Național va fi celebrată la Biblioteca Municipală „Stephan Ludwig Roth“ în 29 iulie printr-un scurt moment artistic, având în centru intonarea imnului de stat al României.
Doi șoferi au fost descoperiți băuți la volan, marți seara și miercuri dimineața, de polițiștii sibieni.
Marți seara, în localitatea Gura Râului, polițiștii Secției de Poliție Rurală Orlat au oprit pentru control un autoturism condus pe Drumul Județean 106J de către un bărbat în vârstă de 55 de ani, domiciliat în Cristian.
Testarea alcoolscopică a șoferului a indicat o valoare de 0,75 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat, bărbatul fiind însoțit la o unitate medicală unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge.
Miercuri dimineața, în municipiul Sibiu, polițiștii Biroului Rutier Sibiu au oprit pentru control un autoturism condus pe Bulevardul Mihai Viteazu de către un sibian, în vârstă de 54 de ani.
Bărbatul a fost testat alcoolscopic, rezultatul indicând o valoare de 0,69 miligrame/litru alcool pur în aerul expirat.
Ambii șoferi s-au ales cu dosare penale pentru conducere sub influența alcoolului.
Ziarul german Bild va concedia sute de angajați ale căror sarcini consideră că pot fi înlocuite de inteligență artificială, în încercarea de a deveni “o companie media pur digitală”.
Ziarul a iniţiat acest demers ca parte a unui program de reducere a cheltuielilor, ce se ridică la o sută de milioane de euro, a transmis publicaţia într-un e-mail adresat angajaţilor.
Astfel, echipa Bild se va despărți de angajaţii care au sarcini care pot fi îndeplinite de inteligența artificială și/sau de procese automatizate, printre care editori, personalul responsabil cu producţia tipărită, subeditori, revizori, scrie Biziday.
În luna februarie a acestui an, directorul general al Bild, Mathias Döpfner, şi-a exprimat intenţia de a transforma ziarul într-o “companie media pur digitală”, prin intermediul instrumentelor de inteligență artificială, precum ChatGPT.
Șeful Bild consideră că acestea ar putea “face jurnalismul independent mai bun decât a fost vreodată, sau chiar l-ar putea înlocui”.
De asemenea, directorul general Bild estimează că inteligența artificială va fi în curând mai bună la “agregarea informațiilor” decât jurnaliștii umani și că doar editorii care creează “cel mai bun conținut original”, precum jurnalismul de investigație și remarcile originale, vor supraviețui.
Marți, polițiștii Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Sibiu au reținut doi tineri, ambii în vârstă de 17 ani, din Brateiu, respectiv Mohu, cercetați penal pentru tâlhărie calificată.
„În baza probatoriului administrat, față de cei doi tineri s-a luat măsura reținerii pentru 24 de ore, urmând a fi prezentați unității de parchet competente pentru a dispune măsuri preventive în consecință.
Cercetările sunt continuate la nivelul Biroului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Sibiu, în vederea identificării și documentării întregii activități infracționale a persoanelor în cauză”, a declarat Luciana Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.
OMV Petrom şi Romgaz au aprobat planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep, acesta urmând să fie depus la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale pentru confirmare.
OMV Petrom este operatorul, fiecare dintre companii având o participaţie de 50% în proiect.
OMV Petrom şi Romgaz vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului, care va genera o producţie de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
„Prin decizia finală de investiţie pentru proiectul Neptun Deep, deschidem un nou capitol pentru sectorul energetic românesc.
Împreună cu partenerul nostru, Romgaz, intrăm în faza de dezvoltare a primului proiect offshore de mare adâncime din România. Proiectul va contribui la creşterea economică a României şi va consolida securitatea energetică a ţării.
Pentru a ilustra dimensiunea proiectului: producţia este echivalentă cu cererea anuală curentă de gaze naturale a aproximativ 4,3 milioane de gospodării multiplicată de aproape 30 de ori.
De asemenea, este un pas major pentru strategia noastră 2030 prin care susţinem tranziţia energetică în Romania şi în regiune”, a decclarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom.
La rândul său, Răzvan Popescu, director general Romgaz a subliniat că Neptun Deep este un proiect strategic pentru România şi pentru regiune din perspectiva asigurării necesarului de gaze naturale şi tranziţiei energetice a ţării.
„Începând cu 2027 vom avea o nouă sursă de gaze naturale, care are potenţialul de a creşte semnificativ producţia de gaze naturale a ţării. Suntem mândri să fim parte a unui proiect inovator, care va aduce beneficii semnificative pe termen lung”, a spus Răzvan Popescu.
Aristotel Jude, director general adjunct Romgaz a precizat că decizia de a investi în dezvoltarea zăcămintelor din acest perimetru este una istorică pentru toate părţile interesate şi care va aduce beneficii incontestabile securităţii şi independenţei energetice a României.
„Rămânem angajaţi în atingerea obiectivelor acestui proiect şi suntem încrezători că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale va confirma, cât mai curând posibil, planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale Domino şi Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep, moment de la care va începe efectiv etapa de dezvoltare a acestor zăcăminte”, a afirmat Jude.
Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor offshore de gaze naturale Domino şi Pelican Sud include 10 sonde, 3 sisteme de producţie submarine şi reţeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla şi o staţie de măsurare a gazelor.
Platforma îşi generează propria energie electrică, funcţionând la cele mai înalte standarde de siguranţă şi protecţie a mediului. Întreaga infrastructură va fi operată de la distanţă, prin intermediul unei replici digitale (digital twin).
Acesta permite optimizarea proceselor şi va contribui la îmbunătăţirea performanţei de mediu, prin eficientizarea consumului energetic şi reducerea emisiilor.
Prima producţie este estimată în 2027. Producţia la platou va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual (circa 140,000 bep/zi), timp de circa 10 ani.
Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagra are o suprafaţă de 7.500 kmp şi se află la o distanţă de circa 160 km de ţărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 şi 1.000 de metri.
Explorarea perimetrului a fost accelerata în 2008 şi a inclus două campanii de achiziţie 3D şi două campanii de foraj de explorare. Prima descoperire de gaze a avut loc în 2012.
Doar două zile mai despart publicul sibian și internațional de debutul celui mai mare festival de teatru din România, unul dintre primele trei din Europa. Festivalul Internațional de Teatrul din Sibiu a ajuns la cea de-a 30 – a ediție, una ce stă sub semnul Miracolului.
Înaintea acestei ediții emblematice, președintele FITS, Constantin Chiriac, a transmis mesajul său cititorilor ziarului Sibiu 100%, precum și publicului larg:
Mesajul lui Constantin Chiriac este o invitație de a face parte din Miracol
”Dragi sibieni, sunt împreună cu prietenii de la Sibiu100%. Suntem în fața ediției cu numărul 30 a Festivalului și vă invităm să fiți mândri de ceea ce comunitatea are. Pentru că împreună cu dumneavoastră, împreună cu toate instituțiile acestei comunități, am reușit să facem unul din cele mai mari evenimente culturale ale lumii. Copiii dumneavoastră, care sunt în programul de voluntari, membrii familiilor dumneavoastră care au văzut, văd și vor vedea atât de multe spectacole aduse cu bucurie pentru dumneavoastră, sper să vă facă mândri că împreună, dăruind, reușim să arătăm frumusețea acestor locuri, acestor oameni, acestor instituții. Și dincolo de toate, mândria că putem să facem așa ceva în Sibiu, împreună cu dumneavoastră. Fiți parte din miracol!”
Ediția de anul acesta a FITS se desfășoară în perioada 23 iunie – 2 iulie și are 825 de evenimente incluse în program. Sunt așteptați aproximativ 5000 de participanți din 75 de țări. Vor fi peste 80 de spații în care vor avea loc evenimente. La desfășurarea FITS vor contribui 500 de voluntari. Cei mai mulți dintre voluntarii străini sunt din Japonia, dar vor fi și din alte țări, precum Marea Britanie sau China.
Municipiul Mediaș se pregătește pentru marcarea Zilei Universale a Iei.
Evenimentul va fi organizat sâmbătă, 24 iunie, de la ora 17, în curtea Muzeului Municipal Mediaș.
„Ziua Iei“ este sărbătorită în fiecare an în data de 24 iunie, ocazie cu care Direcția pentru Cultură a pregătit un program diversificat, desfășurat în curtea Muzeului Municipal.
Programul va include ateliere interactive pentru copii (brodat, țesut, confecționat podoabe cu mărgele, pictat motive tradiționale), Târgul de Ii, țesături și alte produse tradiționale, dar și un program artistic diversificat, avându-l ca invitat special pe cantautorul Marius Matache.
Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în fiecare an, pe 24 iunie, pentru a promova cămașa din pânză cu broderii impresionante, care amintește de lada cu zestre a bunicii. Bluza tradițională românească este celebrată de români odată cu Sânzienele și cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.
Pentru a arăta cât de mult o prețuiesc, oameni din peste 50 de țări din lumea întreagă îmbracă ia în această zi de sărbătoare. Popularitatea iei românești a crescut atât de mult, încât vedetele internaționale au început să o poarte ca ținută în tendințe.
