Acasă Blog Pagina 2387

Cum se face propagandă anti-UE în România și cât de ușor se poate afla adevărul?

Subiect: ”Suntem subjugați, nu mai producem nimic”.

Citim în social media: ”Străinii ne conduc”, ”România este o colonie și românii nu mai decid pentru ei, ne iau resursele, nu mai producem nimic”, ”UE ne-a luat independența și decizia dar, mai ales, dacă nu vezi și nu crezi toate acestea, ești cu siguranță ”idiotul util” al ”invadatorilor” americani și europeni”.

Ideile de acest fel sunt rostogolite în spațiul virtual pe toate canalele, de la Tik Tok, la Instagram, Facebook sau Telegram și generează o expunere extinsă la nivelul populației tinere și adulte din România, devenind ”adevăruri” acceptate, mai ales dacă vin asociate cu conturi cu imagine și ”nume”.

Fenomenul fake-news a explodat în perioada pandemiei Covid și a fost amplificat mai mult după invazia Ucrainei de către Rusia, în mare parte pe aceleași canale și grupuri de pe rețelele sociale. Aici găsim un public numeros, mulți pregătiți să ia de bune informațiile care apar fără a aplica filtre, fără a verifica sursele de informare, fără a vedea referințe în text sau citarea unor surse oficiale și fără a le verifica.

Astfel, devine ușor ca spațiul public românesc să fie invadat de informații false, care sunt multiplicate pe rețelele de socializare. Narațiuni epice despre sfârșitul lumii, despre noi ”victimele furate de la marginea Europei”, despre lupta pentru bine mascată, despre conspirațiile mondiale care vizează România. Se ambalează cu mici legături locale, fapte izolate din istorie, se apelează la nostalgie, toate fiind împachetate și livrate românilor.

”Narațiunile false sunt resemantizate și autohtonizate, iar dezinformările pe care le conțin sunt camuflate astfel încât să pară că este vorba de teme și de preocupări locale”, scriu jurnaliștii de la Veridica.ro, un site dedicat dezvăluirii știrilor false și a ceea ce se află dincolo de ele.

Cum se adaptează mesajele de dezinformare în România?

Cu scopul de a îndepărta România de Europa și de a slăbi încrederea în instituțiile europene și cele conexe acestora, mecanismul general aplicat este următorul: narațiunea (informația, știrea) ”sursă” preia informații din comunitatea locală, conține trimiteri și referințe locale sau naționale, este prelucrată și adaptată cu o concluzie finală și cu o invitație la acțiune.

Să luăm un exemplu, pentru a vedea cum funcționează întregul mecanism: narațiunea generală (o temă generală pentru propaganda din mai multe țări) spune că UE se dezintegrează, iar statele membre se revoltă. Adaptată și interpretată în scopul dezinformării, ideea vehiculată este că România a fost acceptată în UE pentru forță de muncă, materii prime ieftine, pentru a fi transformată în piață de desfacere sau se inserează mențiunea că pentru fi acceptată în UE, a trebuit să vândă ieftin resursele și proprietățile corporațiilor occidentale. Drept concluzie, de la aderare, românii trăiesc mai prost. Raționamentul este dus și mai departe: România este subjugată, iar suveranismul este singura soluție.

Soluția sugerată și concluzia spre care duce răspândirea și cultivarea acestor informații este una singură: ieșirea din Uniunea Europeană. Sintetic, mecanismul este așadar așa: temă generală – temă adaptată local – concluzie – soluție.

Metoda de dezinformare este una clasică, dar funcționează. Mulți români își iau informațiile de pe rețelele de socializare, iar studiile realizate până acum arată că simpla expunere la informații false, ne influențează gândirea, chiar dacă știm că ele sunt false.

Decadența Europei versus păstrarea adevăratelor valori de către Rusia este o altă temă des promovată de publicația oficială de propaganda a guvernului rus, Sputnik. Aceste idei au pătruns adânc și în România și fac ravagii pe rețelele sociale și este rolul autorităților și al societății civile să combată cu argumente solide, cu realizări și cu date certe aceste narațiuni care nu fac altceva decât să dezbine societatea românească și să pună în pericol democrația și evoluția normală în cadrul Uniunii Europene.

Ca și măsură de contracarare, platforma EUvsdisinfo.eu a fost lansat în 2015 pentru a ajuta UE să identifice şi să monitorizeze campaniile de manipulare ale Rusiei care au ca ţintă blocul comunitar şi pentru a educa publicul în legătură cu felul în care ar trebuie să reacţioneze. UE consideră dezinformarea ca o „provocare politică şi de securitate tot mai mare”, iar în ultimele luni a depus multe eforturi pentru a contracara discursul Kremlinului despre sancţiunile europene împotriva Rusiei. Propaganda Kremlinului susţine că sancţiunile economice ale UE asupra exporturilor ruseşti au dus la creşterea preţurilor la alimente la nivel global. Ca reacţie, UE a subliniat în mod repetat excepţiile din multiplele pachete de sancţiuni pentru bunurile şi produsele agricole ruseşti.

Din 1 decembrie 2022, Comisia Europeană a anunțat crearea a șase noi centre de combatere a dezinformării care vor face parte din Observatorul european al mass-mediei digitale (EDMO), platforma independentă pentru verificatori ai informațiilor publicate, cercetători universitari și alte părți interesate relevante care contribuie la combaterea dezinformării în Europa.

Noile centre acoperă acum toate țările UE și vor fi operaționale de la începutul anului viitor, completând cele opt centre existente deja din 2021. Acestea vor contribui la formarea unei comunități multidisciplinare care să creeze o rețea capabilă să identifice și să analizeze campaniile de dezinformare, să organizeze activități de alfabetizare mediatică la nivel național sau multinațional și alte activități de sprijinire a combaterii dezinformării.

Cele șase propuneri de centre selectate de un grup de experți independenți vor beneficia de finanțare din partea UE (aproximativ 8 milioane euro în total) din programul „Europa digitală”. Fiecare dintre noile centre naționale și regionale va acoperi una sau mai multe țări: Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România și Slovenia.

***Material realizat în cadrul proiectului de combatere a dezinformării al Europe Direct Regiunea Centru.

Cum se face propagandă anti-UE în România și cât de ușor se poate afla adevărul?

Subiect: ”Suntem subjugați, nu mai producem nimic”.

Citim în social media: ”Străinii ne conduc”, ”România este o colonie și românii nu mai decid pentru ei, ne iau resursele, nu mai producem nimic”, ”UE ne-a luat independența și decizia dar, mai ales, dacă nu vezi și nu crezi toate acestea, ești cu siguranță ”idiotul util” al ”invadatorilor” americani și europeni”.

Ideile de acest fel sunt rostogolite în spațiul virtual pe toate canalele, de la Tik Tok, la Instagram, Facebook sau Telegram și generează o expunere extinsă la nivelul populației tinere și adulte din România, devenind ”adevăruri” acceptate, mai ales dacă vin asociate cu conturi cu imagine și ”nume”.

Fenomenul fake-news a explodat în perioada pandemiei Covid și a fost amplificat mai mult după invazia Ucrainei de către Rusia, în mare parte pe aceleași canale și grupuri de pe rețelele sociale. Aici găsim un public numeros, mulți pregătiți să ia de bune informațiile care apar fără a aplica filtre, fără a verifica sursele de informare, fără a vedea referințe în text sau citarea unor surse oficiale și fără a le verifica.

Astfel, devine ușor ca spațiul public românesc să fie invadat de informații false, care sunt multiplicate pe rețelele de socializare. Narațiuni epice despre sfârșitul lumii, despre noi ”victimele furate de la marginea Europei”, despre lupta pentru bine mascată, despre conspirațiile mondiale care vizează România. Se ambalează cu mici legături locale, fapte izolate din istorie, se apelează la nostalgie, toate fiind împachetate și livrate românilor.

”Narațiunile false sunt resemantizate și autohtonizate, iar dezinformările pe care le conțin sunt camuflate astfel încât să pară că este vorba de teme și de preocupări locale”, scriu jurnaliștii de la Veridica.ro, un site dedicat dezvăluirii știrilor false și a ceea ce se află dincolo de ele.

Cum se adaptează mesajele de dezinformare în România?

Cu scopul de a îndepărta România de Europa și de a slăbi încrederea în instituțiile europene și cele conexe acestora, mecanismul general aplicat este următorul: narațiunea (informația, știrea) ”sursă” preia informații din comunitatea locală, conține trimiteri și referințe locale sau naționale, este prelucrată și adaptată cu o concluzie finală și cu o invitație la acțiune.

Să luăm un exemplu, pentru a vedea cum funcționează întregul mecanism: narațiunea generală (o temă generală pentru propaganda din mai multe țări) spune că UE se dezintegrează, iar statele membre se revoltă. Adaptată și interpretată în scopul dezinformării, ideea vehiculată este că România a fost acceptată în UE pentru forță de muncă, materii prime ieftine, pentru a fi transformată în piață de desfacere sau se inserează mențiunea că pentru fi acceptată în UE, a trebuit să vândă ieftin resursele și proprietățile corporațiilor occidentale. Drept concluzie, de la aderare, românii trăiesc mai prost. Raționamentul este dus și mai departe: România este subjugată, iar suveranismul este singura soluție.

Soluția sugerată și concluzia spre care duce răspândirea și cultivarea acestor informații este una singură: ieșirea din Uniunea Europeană. Sintetic, mecanismul este așadar așa: temă generală – temă adaptată local – concluzie – soluție.

Metoda de dezinformare este una clasică, dar funcționează. Mulți români își iau informațiile de pe rețelele de socializare, iar studiile realizate până acum arată că simpla expunere la informații false, ne influențează gândirea, chiar dacă știm că ele sunt false.

Decadența Europei versus păstrarea adevăratelor valori de către Rusia este o altă temă des promovată de publicația oficială de propaganda a guvernului rus, Sputnik. Aceste idei au pătruns adânc și în România și fac ravagii pe rețelele sociale și este rolul autorităților și al societății civile să combată cu argumente solide, cu realizări și cu date certe aceste narațiuni care nu fac altceva decât să dezbine societatea românească și să pună în pericol democrația și evoluția normală în cadrul Uniunii Europene.

Ca și măsură de contracarare, platforma EUvsdisinfo.eu a fost lansat în 2015 pentru a ajuta UE să identifice şi să monitorizeze campaniile de manipulare ale Rusiei care au ca ţintă blocul comunitar şi pentru a educa publicul în legătură cu felul în care ar trebuie să reacţioneze. UE consideră dezinformarea ca o „provocare politică şi de securitate tot mai mare”, iar în ultimele luni a depus multe eforturi pentru a contracara discursul Kremlinului despre sancţiunile europene împotriva Rusiei. Propaganda Kremlinului susţine că sancţiunile economice ale UE asupra exporturilor ruseşti au dus la creşterea preţurilor la alimente la nivel global. Ca reacţie, UE a subliniat în mod repetat excepţiile din multiplele pachete de sancţiuni pentru bunurile şi produsele agricole ruseşti.

Din 1 decembrie 2022, Comisia Europeană a anunțat crearea a șase noi centre de combatere a dezinformării care vor face parte din Observatorul european al mass-mediei digitale (EDMO), platforma independentă pentru verificatori ai informațiilor publicate, cercetători universitari și alte părți interesate relevante care contribuie la combaterea dezinformării în Europa.

Noile centre acoperă acum toate țările UE și vor fi operaționale de la începutul anului viitor, completând cele opt centre existente deja din 2021. Acestea vor contribui la formarea unei comunități multidisciplinare care să creeze o rețea capabilă să identifice și să analizeze campaniile de dezinformare, să organizeze activități de alfabetizare mediatică la nivel național sau multinațional și alte activități de sprijinire a combaterii dezinformării.

Cele șase propuneri de centre selectate de un grup de experți independenți vor beneficia de finanțare din partea UE (aproximativ 8 milioane euro în total) din programul „Europa digitală”. Fiecare dintre noile centre naționale și regionale va acoperi una sau mai multe țări: Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România și Slovenia.

***Material realizat în cadrul proiectului de combatere a dezinformării al Europei Direct Regiunea Centru.

Mediașul va avea 11 kilometri de traseu cicloturistic

0

Un traseu cicloturistic  în lungime de 11 kilometri ar urma să fie amenajat în Mediaș.

Municipiul Mediaș va beneficia de aproximativ 11 kilometri de traseu cicloturistic, parte din proiectul de implementare a 3000 de kilometri de trasee cicloturistice, la nivel național. În mod concret, se dorește identificarea, în parteneriat cu Consiliile Județene Brașov, Sibiu și Covasna, a unui posibil traseu cicloturistic, în lungime totală de 700 de kilometri, care străbate aceste trei județe, incluzând și municipiul Mediaș.

Astfel, la propunerea edilului șef al Mediașului a fost votată în cadrul unei ședințe extraordinare hotărârea privind participarea municipiului Mediaș la implementarea proiectului din Investiția I.4 „Implementarea a 3.000 de kilometri de trasee cicloturistice la nivel național”, finanțat din PNRR, Componenta 11-Turism și cultură.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Guvernul a aprobat creșterea salariului minim brut la 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023

0

Executivul a aprobat Hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede ca nivelul acestuia să fie majorat la 3.000 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2023, faţă de 2.550 lei în prezent.

Conform unui comunicat al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, această modificare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă o creştere de 17,6%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei, iar în valoare netă salariul este de 1.863 lei, majorarea fiind de 339 lei, iar creşterea pe net de 22,2%.

Tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună.

„Stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2023 s-a făcut prin negociere şi acordul comun al Guvernului, reprezentanţilor patronatelor şi sindicatelor, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional Tripartit. De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 de salariaţi”, precizează Ministerul Muncii.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Ambasadoarea Austriei, convocată la MAE după respingerea aderării României la Schengen

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a dispus convocarea ambasadoarei Republicii Austria la Bucureşti, joi seară, la sediul MAE, pentru a i se comunica poziţia României cu privire la aderarea la spaţiul Schengen şi protestul MAE faţă de atitudinea nejustificată şi inamicală a Austriei, „care va produce consecinţe inevitabile asupra relaţiilor bilaterale”.

„Ambasadoarei Austriei i s-a transmis că votul negativ al Vienei surprinde cu atât mai mult în contextul existenţei unor relaţii diplomatice îndelungate, cu o tradiţie de peste 100 de ani, între ţările noastre, precum şi al cooperării bilaterale substanţiale în special în domeniul economic – Austria fiind unul dintre partenerii economici cei mai importanţi ai României şi al doilea investitor străin pe piaţa românească.

În egală măsură, colaborarea româno-austriacă în plan regional şi european, precum şi coordonarea strânsă în dosare de interes comun în plan internaţional ar fi trebuit să cântărească considerabil în decizia de vot a Austriei”, a anunţat MAE, într-un comunicat de presă.

De asemenea, i s-a transmis ambasadoarei protestul ferm faţă de acuzaţiile exprimate de autorităţile austriece cu privire la aşa-zise presiuni asupra firmelor austriece, afirmaţii care sunt inadmisibile, nefiind în conformitate cu realitatea.

„În continuare, MAE va rămâne deplin angajat, alături de Ministerul Afacerilor Interne şi celelalte instituţii româneşti implicate, pentru realizarea obiectivului aderării României la spaţiul Schengen, ca parte esenţială a consolidării securităţii interne a Uniunii Europene în ansamblul său.

MAE reaminteşte faptul că în toată această perioadă partea română a acţionat ferm, prin demersuri concrete şi complexe, reuşind cu succes înlăturarea obiecţiilor Regatului Ţărilor de Jos şi Suediei. În acest context, trebuie subliniat că votul Olandei din Consiliul JAI din 8 decembrie nu a fost dat împotriva României, aşa cum a fost clar menţionat de partea olandeză în cadrul reuniunii”, se adaugă în comunicat.

Totodată, MAE îşi exprimă aprecierea deosebită pentru sprijinul de care România a beneficiat din partea Preşedinţiei cehe a Consiliului UE, a Comisiei Europene şi a Parlamentului European, a tuturor partenerilor europeni, precum şi a partenerilor de cooperare din ţara noastră care au sprijinit demersul României.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Moment unic pentru comunitatea IT: s-a lansat Asociația IT Sibiu

0

Asociația IT Sibiu este singurul cluster de IT&C din județ. 

Comunitatea IT din Sibiu va fi pusă pe hartă, datorită asociației ce vizează creșterea sustenabilă a competitivității și promovarea sectorului IT regional la nivel național și internațional.

În data de 8 decembrie, a avut loc lansarea Asociației IT Sibiu, care are ca obiectiv central poziționarea județului pe harta hub-urilor digitale inovatoare din Romania.

Cui se adresează?

Sibiu IT este pentru:

-tinerii interesați de industria IT

-antreprenori din ITinstituții publice / administrația localăsocietatea civilă / mediul extins de businessuniversități și centre de cercetare

-companii și organizații din afara industriei de IT care vor să devină parteneri / sponsori.

Din cine este format Consiliul Director

Consiliul Director este alcătuit din: Cătălin Mihacea (Președinte), Remus Brad ( Vicepreședinte- Secretar General), Marius Pătroi (Vicepreședinte), Daniel Hunyadi (membru), George Bontaș (membru), Alexandru Călinoiu (membru) și Raul Apostoiu (membru).

De asemenea, asociația se bucură de sprijinul oferit de membri precum agile freaks, ANT, GAMA IT și multe altele, dar și de sprijinul acordat de către autoritățile locale.

Peste 8 din 10 dintre gospodăriile din România sunt conectate la internet

Din totalul gospodăriilor din România, 82,1% au acces la reţeaua de internet, în creṣtere cu 1,3 puncte procentuale faţă de anul anterior.

Potrivit Institutul Național de Statistică, în anul 2022, peste 8 din 10 dintre gospodăriile din România (82,1%) au acces la reţeaua de internet de acasă.

Conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste 9 din 10 gospodării au acces la internet de acasă), urmată de regiunile Centru (85,2%) şi Nord-Vest (85,0%).

Cele mai mici ponderi sunt înregistrate de regiunile Nord-Est (76,6%), Sud-Muntenia (77,5%) ṣi Sud-Est (78,4%).

Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de 89,7%, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de anul anterior (89,7% faţă de 88,6%), din care 95,4% în ultimele 3 luni, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de anul 2021 (95,4% faţă de 94,3%).

Dintre utilizatorii curenţi, 69,2% folosesc internetul de mai multe ori pe zi, iar 21,1% o dată pe zi sau aproape în fiecare zi.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Trei mii km de trasee cicloturistice. Deocamdată, pe hârtie

0

Consilierii judeţeni au votat, astăzi, în şedinţă extraordinară, proiectul de hotărâre privind aprobarea participării Consiliului Judeţean Sibiu la implementarea proiectului din Investiția I.4: ”Implementarea a 3.000 km de trasee cicloturistice la nivel național”, finanțat din PNRR, Componenta 11 – Turism și cultură, alături de consiliile judeţene vecine.

În 29 noiembrie 2022, a fost publicat Ghidului specific privind regulile și condițiile aplicabile finanțării din fondurile europene aferente Planului național de redresare si reziliența în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C11, Componenta 11 – Turism și cultură, Investiția I.4 – „Implementarea a 3.000 km de trasee cicloturistice la nivel național”. În cadrul acestui apel, Consiliul Judeţean Sibiu, alături de alte Unități administrativ Teritoriale partenere, între care Braşov şi Covasna, intenționează să depună spre finanțare proiectul din Investiția I.4 – ”Implementarea a 3.000 km de trasee cicloturistice la nivel național”. Obiectivul general al PNRR este dezvoltarea României prin realizarea unor programe și proiecte esențiale, care să sprijine reziliența, nivelul de pregătire pentru situații de criză, capacitatea de adaptare și potențialul de creștere, prin reforme majore și investiții cheie cu fonduri din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Obiectivul specific al PNRR este de a atrage fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin NextGeneration EU, în vederea atingerii jaloanelor și a țintelor în materie de reforme și investiții. În cadrul Componentei 11 – Turism și cultură, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) coordonează, prin Centrul Național de Coordonare Velo (CNCV), Investiția I.4 – Implementarea a 3.000 km de trasee cicloturistice. Obiectivul investiției este sprijinirea transportului durabil prin dezvoltarea infrastructurii de trasee cicloturistice la nivel național. Stabilirea și amplasarea traseelor cicloturistice se va face în raport cu celelalte investiții din Componenta 11 – Turism și cultură, prin care este vizată creșterea accesibilității zonelor turistice și dezvoltarea infrastructurii aferente.

Acorduri de parteneriat cu UAT-urile partcipante la proiect

Traseele selectate se vor conforma direcțiilor strategice stabilite în cadrul Studiului privind stabilirea, identificarea și distribuția teritorială a traseelor cicloturistice la nivel național, elaborat de Centrul Național de Coordonare Velo. Având în vedere faptul că proiectul se adresează și este aplicabil doar în colaborare cu toate unitățile administrativ teritoriale a căror rază teritorială vor fi traversate de trasee cicloturistice, potrivit prevederilor Ghidului de Finanțare, este necesară încheierea unui acord de parteneriat cu toate UAT-urile parte la acest proiect. Conform prevederilor Ghidului beneficiarului, data de închidere a platformei în vederea depunerii dosarului de finanțare este 11 decembrie 2022, iar una dintre cerințele obligatorii ale prezentului ghid se referă la hotărârea privind exprimarea acordului Consiliului Județean Sibiu pentru participarea la implementarea proiectului din Investiția I.4 ”Implementarea a 3.000 km de trasee cicloturistice la nivel național” finanțat din PNRR, Componenta 11 – Turism și cultură.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Legumicultorii, nelipsiți iarna din Piața Volantă Transilvania

Nici pe timpuri însorite, nici pe vremuri friguroase, legumicultorii nu lipsesc sâmbăta din Piața Volantă Transilvania. Cum munca nu încetează nici în sezonul rece, micii producători le oferă clienților produse bio, de la legume și fructe până la zarzavaturi și gemuri.

Familia Dorobanțu, doi pensionari care muncesc de zor în grădina lor de la Veștem, ne mărturisesc că un producător bun nu are pauză niciodată. Dacă în sezonul cald găseam la ei numeroase legume (ardei, morcovi, varză, castraveți, ceapă, cartofi, țelină, pătrunjel, salată etc), în vremuri înghețate ne pun la dispoziție zarzavaturi, siropuri și mai multe sortimente de zacuscă.

Cei doi soți cultivă legume de 10 ani și de mai bine de 5 ani de când îi găsim neosteniți în Piața Transilvania.

”-Răsadurile le facem primăvara, totul este absolut bio, noi producem tot ce se vede. Înainte am fost crescător de animale și am avut un exemplu de persoană care se ocupa de grădinărit și căruia îi mergea treaba. La început cumpăram răsadurile, dar de cele mai multe ori am fost păcăliți, așa că ne-am gândit să ne facem propria răsadniță”, ne spune Gheorghe Dorobanțu.

V-ați întâmpinat cu provocări?

”Da, bineînțeles. Semințele sunt foarte scumpe, cheltuim aproape 10 mii de lei pe an cu ele. Iar scumpirile din ultima vreme nu ne ajută”, ne spun cei doi soți.

Cât de grea este această muncă?

”Producătorii locali pornesc de jos. E riscul foarte mare la răsaduri, pentru că necesită condiții mult mai speciale. Dacă nu le faci tratamente, nu le menții la temperatura corespunzătoare ori nu le uzi cum trebuie, le poți pierde de pe o zi pe alta”, afirmă Gheorghe.

Un alt exemplu este Schneider Moldovan Liviu din Cârța, care a lăsat munca de șofer profesionist și a ales să cultive legume. Se află în Piața Volantă Transilvania încă de la înființarea ei, unde își aduce legumele crecute în cele patru solarii din Cârța.

La el găsim ingredientele pentru o supă plină de vitamine: morcov, pătrunjel, țelină, sfeclă roșie, ceapă, varză, spanac, ridichii, roșii, etc.

Ați avut beneficii de când vă aflați în Piața Volantă Transilvania?

”Da, chiar merg vânzările. Aceiași clienți cumpără de la mine de ani de zile, alții vin după ce au auzit recomandări. Sunt mulțumit”, spune Liviu.

V-au afectat scumpirile din ultima perioadă?

”Fără îndoială. S-au scumpit semințele dar prețurile pe care le am sunt la fel ca la început. Ridichile, ceapa verde au același preț de când sunt aici în piață, legătura de ceapă era 2 lei și acum 10 ani, dar și în prezent”, afirmă producătorul.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Absolvenții Facultății de Științe Economice din Sibiu, la ”Întâlnirea generațiilor”

Asociația ALUMNI a Facultății de Științe Economice din cadrul Universității “Lucian Blaga” din Sibiu a organizat, în 7 decembrie 2022, evenimentul ”Întâlnirea Generațiilor”, pentru a sărbători 10 ani de la lansarea oficială a acestei asociații.

La eveniment au fost invitați reprezentanți ai Facultății de Științe Economice (din conducere și cadre didactice), reprezentanți ai centrului SMART HUB din cadrul Universității Lucian Blaga (coordonator al asociațiilor alumni la nivel de universitate) și absolvenți de studii superioare economice sibiene.

Bilanț la aproape trei decenii de activitate a Facultății sibiene de Științe Economice

Facultatea de Științe Economice a pregătit de-a lungul vremii 29 de generații de economiști, absolvenți de studii universitare de licență (învățământ cu frecvență și învățământ la distanță) și 20 de generații de absolvenți de studii de master (învățământ cu frecvență și cu frecvență redusă). Astfel, înființarea asociației ALUMNI a Facultății de Științe Economice a reprezentat o evoluție firească în continuarea colaborării dintre cadre didactice și absolvenți (foști studenți).

Scopul asociației este de a intensifica colaborarea absolvenților cu studenții și cadrele didactice ale Facultății de Științe Economice prin implementarea de proiecte educaționale de dezvoltare profesională și personală. De asemenea, asociația are în vedere dezvoltarea de proiecte educaționale și sociale pentru comunitatea locală și nu numai, în parteneriat cu alte asociații interesate.

10 ani de ALUMNI

În 10 ani, asociația a desfășurat 10 proiecte principale, precum: Bursa Alumni, Bursa pentru Educație Online, Târgul Carierelor Economice, 11Eleven Sibiu, Training Alumni, Time Management Program, Know My Company, Întâlnirea Festivă Alumni Master, Reuniunea SMART a absolvenților ULBS, Cupa de Sky de la Păltiniș.

“Asociația ALUMNI a Facultății de Științe Economice a organizat acest eveniment pentru a celebra 10 ani de implicare a absolvenților economiști în proiecte de dezvoltare profesională pentru studenți, profesori și absolvenți. Este un prilej de bucurie să revedem absolvenți din generații diferite, din 1996 până în 2022. Acestă întâlnire a creat emoție și deschiderere spre implicare. Ne dorim ca acest eveniment să se desfășoare anual. Cred că ceea ce ne unește în ALUMNI Facultatea de Științe Economice este sentimentul de prietenie sinceră, de atitudine proactivă, de responsabilitate și empatie, și de conștientizare a faptului că putem susține educația în diverse forme și contexte. La mulți ani, ALUMNI Facultatea de Științe Economice”, a precizat președintele asociației, lect. univ. dr. Renate Bratu.

Pentru perioada următoare, membrii ALUMNI Facultatea de Științe Economice își doresc să pună bazele unei platforme comune de susținere profesională reciprocă, să intensifice colaborarea profesională cu Facultatea de Științe Economice, să creeze un spațiu dedicat asociației în cadrul facultății, dar și implementarea altor proiecte educaționale.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Majoritatea românilor preferă să-și petreacă vacanțele în țară

Aproape două treimi dintre români (65%) aleg să-şi petreacă vacanţele în România, în detrimentul călătoriilor în străinătate (29%), arată cel mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, publicat joi.

Potrivit cercetării, realizată la solicitarea Nordis Group, dintre cei care spun că preferă vacanţele în România, 34% optează pentru sejururi la mare, iar 31% pentru cele petrecute la munte. De asemenea, 4% dintre respondenţi aleg staţiunile balneare, în timp ce 2% ar merge în Delta Dunării.

Vacanţele la mare sunt preferate, în mai mare măsură, de tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 ani (42%), iar vacanţele la munte se află în topul preferinţelor persoanelor mature, de peste 45 ani (41%).

În cazul vacanţelor în străinătate, respondenţii preferă mai degrabă destinaţii europene, în special Grecia, Spania şi Italia, iar peste trei sferturi dintre cei chestionaţi menţionează staţiunile maritime.

Rezultatele studiului de specialitate relevă faptul că, dacă ar dispune de 100.000 de euro, cei mai mulţi dintre români (46%) ar prefera să-i investească într-un apartament de vacanţă în România, într-o măsură semnificativ mai mare persoanele mature, cu vârsta cuprinsă între 35 şi 44 ani (53%).

În topul preferinţelor, investiţia într-un business ocupă locul secund (40%), iar călătoriile se poziţionează pe locul al treilea (24%), acestea fiind preferate într-o măsură semnificativ mai mare de femei, comparativ cu bărbaţii (29% vs. 20%).

Pe acelaşi subiect, peste jumătate dintre români (54%) ar investi într-un apartament la malul mării, în timp ce 40% ar alege un apartament într-o staţiune montană. Tinerii de până în 34 de ani sunt mai atraşi de ideea cumpărării unui apartament de vacanţă la mare (61%), timp în care apartamentele de vacanţă la munte sunt preferate în special de segmentul celor de peste 45 de ani.

Conform Reveal Marketing Research, pentru cei care îşi planifică şi organizează cele mai multe dintre vacanţe, hotelul este în topul preferinţelor (51%), urmat de casă (29%) şi apartament (20%). În ceea ce priveşte staţiunilor montane, respondenţii ar prefera să se cazeze la casă (49%) sau la hotel (39%) şi cei mai puţini la apartament (12%).

Totodată, cazarea în apartamente reprezintă o opţiune din ce în ce mai populară în rândul românilor, în special pentru concediile în oraşele mari (34%), în oraşele istorice (23%) sau pentru cele la malul mării (20%).

În acest context, generaţia tânără (18-24 ani) este mai înclinată să aleagă experienţa de cazare la apartament, pentru fiecare dintre cele trei destinaţii menţionate anterior înregistrându-se diferenţe de peste zece puncte procentuale.

În plus, tinerii de până în 34 ani ar prefera, într-o măsură semnificativ mai mare, cazarea într-un apartament pe parcursul unei vacanţe la mare (29%) sau la munte (18%). (AGERPRES)

Urmărește Sibiu 100% în Google News

American Corner la Biblioteca ASTRA din Sibiu

Ambasada SUA a deschis în data de 7 decembrie, în incinta Bibliotecii Astra din Sibiu un nou American Corner.

Centrul deschis de Ambasada SUA promovează valorile culturale și democratice comune ale Statelor Unite ale Americii și României.

Acesta este al 10-lea centru din programul American Corners, care le include și pe cele din Bacău, Baia Mare, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Timișoara și Târgu Mureș.   

„Sunt încântat să fiu astăzi alături de voi toți, în această bibliotecă la standarde internaționale, pentru a deschide American Corner Sibiu. Cu peste 160 de ani de experiență și peste un milion de documente, Biblioteca Județeană Astra Sibiu este partenerul perfect pentru Ambasada noastră”, a declarat Timothy Gerhardson. El a adăugat că American Corner Sibiu a urmărit să consolideze prietenia și înțelegerea reciprocă.

 Începând cu anul 2011, în cadrul Bibliotecii Județene Astra Sibiu a funcționat un American Shelf (Raft American), care a oferit o colecție de volume, titluri de referinţă, literatură americană clasică şi contemporană, metodologie de predare a limbii engleze și resurse pentru învăţarea limbii engleze.

În 26 mai 2022, Ambasada SUA și Biblioteca Județeană Astra Sibiu au semnat un acord de parteneriat privind înființarea unui American Corner la Sibiu.   

Despre American Corner

Programul American Corners din România a început în anul 2005.

În prezent, există zece centre American Corner, care fac parte dintr-o rețea globală de peste 600 de centre, în peste 150 de țări.

Programul urmărește promovarea înțelegerii și a cooperării între Statele Unite ale Americii și România, furnizând informații precise și diverse despre Statele Unite, pe o serie de teme care vor contribui la dezvoltarea comunicării și a schimburilor culturale dintre cele două țări. Pe lângă faptul că oferă acces la informații de încredere și actualizate despre SUA, prin intermediul unor resurse tipărite și pe suport electronic, centrele American Corner organizează programe interactive culturale, educative și de învățare a limbii engleze.

 American Corners oferă un mediu primitor și plin de inspirație, personal instruit și tehnologiile moderne necesare pentru a crea legături cu românii, atât în persoană, cât și virtual, susținând politicile Guvernului SUA, pentru o mai bună înțelegere a istoriei și a valorilor culturale americane.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

„Florile dalbe”, concert de colinde în centrul istoric al Mediașului

0

„Florile dalbe” este titlul concertului de colinde organizat de către municipalitatea medieșeană în ziua de 17 decembrie, de la ora 15, în Piața Regele Ferdinand I.

Pe scena amplasată în centrul istoric al Mediașului vor urca nume cunoscute ale folclorului românesc, dar și artiști locali. Vor concerta pentru iubitorii de colinde Veta Biriș, Marius Ciprian Pop sau Ciprian și Mihaela Istrate.

De asemenea, vor fi alături de medieșeni și Emilia Muntean, Costel Popa, Diana și Bianca Crețu, Aurelian Suciu, Cosmina Fulea, Luminița Dejan, Aurica Bacea și Dan Filuț Tabără.

În același timp, va fi prezentă Corala Catedralei Ortodoxe din Mediaș, dar și Ansamblul Folcloric din Borșa-Maramureș, Ansamblul Datini și obiceiuri din Boroaia-Suceava și Grupul Instrumental Ceterașii de pe câmpie.

Urmărește Sibiu 100% în Google News