Acasă Blog Pagina 2440

Ziua Armatei Române, sărbătorită la Sibiu. Rectorul ULBS: „Aducem un pios omagiu celor care au murit pentru ca noi să trăim într-o Românie modernă”

0

25 octombrie înseamnă Ziua Armatei Române, fiind legată de o victorie comună cu armata sovietică. Această zi reprezintă un simbol al eliberării și reîntregirii teritoriului național în Al Doilea Război Mondial.

Astăzi, cu ocazia Zilei Armatei Române, Sorin Radu, rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu a transmis un mesaj: „În 25 octombrie se împlinesc 78 de ani de la una din cele mai importante momente din istoria modernă a României. În această zi, zeci de mii de soldați români au plătit prețul suprem pentru eliberarea Transilvaniei de Nord de sub ocupația străină. 25 octombrie este ziua fără de care, probabil că România nu ar fi cea pe care o cunoaștem noi astăzi. Gloria și onoarea militarilor români nu va fi uitată niciodată, iar noi, urmașii lor avem obligația de a le cinsti memoria și să le mulțumim pentru că ne-au oferit șansa de a trăi într-o țară liberă și independentă. Nu întâmplător, Armata Română este, în mod constant, instituția în care românii au cea mai mare încredere. Este o dovadă a faptului că poprul român își prețuiește eroii care au slujit cu credință Tricolorul și le poartă o deosibită considerație celor care, chiar astăzi, își riscă viețile în misiuni, pentru ca noi să trăim într-o lume mai sigură. Cu acest prilej, aducem un pios omagiu celor care au murit pentru ca noi să trăim într-o Românie modernă. Un gând bun și de apreciere a valorii lor academice și militare se îndreptă către colegii și studenții Academiei Forțelor Terestre din Sibiu, parteneri valoroși și constanți ai universității noastre. În numele Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, transmit cele mai bune gânduri tuturor veteranilor de război și bravilor ostași ai Armatei Române, care și astăzi ne reprezintă cu mândrie și onoare în teatrele de operațiuni din zonele de conflict! La Mulți Ani, bravei Armate Române!”.
La Sibiu, sărbătoarea a fost marcată printr-un ceremonial militar la care au luat parte și oficialități, printre care primarul Sibiului, Astrid Fodor, și Marcel Luca, vicepreședintele Consiliului Județean Sibiu. Evenimentul a avut loc la „Monumentul ostașului din toate timpurile” din fața Cercului Militar, unde au fost depuse coroane și jerbe de flori.
Cercul Militar găzduiește, până în 5 noiembrie, o expoziție fotodocumentară dedicată Zilei Armatei României.

FOTO: Daniela Oană

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Tarifele pentru noile locuri de parcare din oraş

Articol de Cosmin Pal

Consilierii locali vor dezbate, joi, în şedinţa Consiliului Local Sibiu, două proiecte de hotărâre privind situaţia parcărilor din municipiul Sibiu. Prima hotărâre are în vedere transmiterea în administrarea Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Sibiu din cadrul Primăriei Sibiu a unor bunuri terenuri, proprietate publică a Municipiului Sibiu cu destinaţia parcări şi amplasamente pentru montarea automatelor pentru parcări. Parcările stradale publice vor fi transmise Serviciului în vederea stabilirii acestora ca parcări cu plată. Este vorba despre terenurile situate în zona Str. B-dul Mihai Viteazu (tronson cuprins între str. Nicolae Iorga şi str. Rahovei) – 128 locuri, aprox. 1.600 mp, şi str. Calea Dumbrăvii (tronson cuprins între B-dul Mihai Viteazu i str. Siretului) – 120 locuri, aprox. 1.917 mp. Totodată, în şedinţă se va dezbate şi o hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a parcării publice supraetajate din Municipiul Sibiu, cartier Hipodrom III – zona B-dul Mihai Viteazu. Astfel, programul de funcţionare este de luni până duminică între orele 0:00 – 24:00.

Intrarea se realizează astfel: utilizatorii cu abonament, pe bază de carduri de acces, cu locuri rezervate vor parca la subsol, etajul 1, etajul 2 sau etajul 3; utilizatorii cu abonament, pe bază de carduri de acces, fără locuri rezervate, vor parca numai la parter sau pe terasa parcării, în limita locurilor disponibile; vizitatorii, pe baza de tichet cu cod de bare eliberat la bariera de intrare, vor parca numai la parter sau pe terasa parcării, în limita locurilor disponibile. Durata maximă de staţionare pentru autovehiculele parcate pe baza de tichet cu cod de bare eliberat la bariera de intrare este de maxim 24h. După expirarea acestei perioade, con ducătorul auto este obligat să părăsească parcarea. Totodată, parcarea gratuită a bicicletelor se va realiza la subsolul parcării în spaţiul special amenajat (capacitate 33 locuri), asigurând bicicleta prin dispozitive proprii la rastele.

Tarifele percepute în parcarea supraetajată Hipodrom

– Abonament loc parcare rezervat (Subsol. Etaj 1. 2. 3): AUTO (212 locuri) – persoane fizice 720 lei/ auto / an – persoane juridice 1440 lei / auto / an; MOTO (15 locuri) – persoane fizice/juridice 360 lei / moto / an

– Abonament fără loc de parcare rezervat (Parter. Terasă): AUTO (97 locuri) – persoane fizice/juridice 100 lei / auto / lună; MOTO ( 7 locuri) – persoane fizice/juridice 50 lei / moto / lună;

– Tarif parcare pentru vizitatori (Parter. Terasă) pe bază de tichet emis de către sistemul de intrare cu barieră: AUTO/MOTO – 1 leu / 1 h. Se acordă până la sfâşitul anului în curs, pentru luni calendaristice şi se achită semestrial în lunile ianuarie şi iulie, până în data de 15 a lunii sau de la luna acordării. Neplata duce implicit la anularea rezervării locului de parcare.

Contravaloarea tarifului pentru staţionarea autovehiculelor vizitatorilor în parcarea supraetajată Hipodrom III – zona B-dul Mihai Viteazu, se calculuează automat în funcţie de durata de staţionare, intervalul minim taxabil fiind de 1 oră, indivizibil. Încărcarea vehiculelor electrice la spaţiile special amenajate (capacitate 8 locuri) se va realiza contracost. Toate acestea vor intra în vigoare de la 1 decembrie 2022

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Octombrie – luna roz, de prevenire a cancerului mamar! Tu, cât ești de informată?

Articol de Cristina Voicu

”Cancerul nu doare.” Mi-a rămas în minte propoziția asta, cum mi-a rămas și continuarea ei: Când ajunge să doară, este foarte târziu. Eram la doctor, pentru o ecografie mamară, aveam temerile mele atunci când m-am dus pentru prima oară, cu ani de zile în urmă. Nu erau justificate. Dar mersul regulat la control, prevenirea sau un diagnostic timpuriu au devenit esențiale.

Luna octombrie a fiecărui an este ”luna roz”, luna dedicată conștientizării și prevenției cancerului la sân. Este important să înțelegem că această maladie a devenit o boală tratabilă și chiar curabilă, în condițiile în care este depistată la timp. Sunt esențiale informarea populației cu privire la primele semne și simptome și implementarea unor strategii naționale de examinare clinică.

Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății și ale Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului arătau că în 2020 cancerul la sân a devenit cea mai des întâlnită formă de cancer, aproximativ 2,26 milioane de femei fiind diagnosticate anual cu această boală, număr în creștere față de anii precedenți. Tot la nivel global, în jur de 685.000 de femei au murit în 2020 din cauza acestei afecțiuni.

Nu avem deocamdată screening în România

Despre situația actuală din România și ce putem face pentru a depista precoce cancerul la sân am vorbit cu doctor Mihaela Racheriu, medic primar radiologie imagistică, doctor în științe medicale, șef lucrări la Facultatea de Medicină Victor Papilian.

Bună ziua, doamnă doctor! Sunteți specialist în senologie, vă confruntați zilnic cu cancerul la sân, în diferite stadii sau doar cu frica de această maladie. Potrivit unor statistici, la nivel global, în fiecare 3 minute o femeie este diagnosticată cu cancer la sân. Cum vedeți situația în România în acest moment?

Zilnic mă confrunt și cu frica și cu cancerul la sân în diferite stadii. La noi, cum lumea nu prea se caută, de obicei la persoanele din mediul rural și mai vârstnice le găsești în stadii avansate. Tineretul, slavă Domnului, și femeile din mediul urban se cam caută. Nu aș putea să vă spun statistic câte cazuri avem. Probabil voi avea mai multe date la jumătatea lunii noiembrie, când este Conferința Națională de Senologie, care se ține de peste 15 ani în Sibiu. La ea participă specialiști din toată țara: oncologi, radiologi, chirurgi, anatomo-patologi, tineri medici care vor să intre pe ramura aceasta. Este organizată de centrele din București și din Cluj, care sunt foarte avansate pe patologie mamară.

Din punct de vedere al prevenției și al diagnosticării timpurii în ce punct ne situăm? Există strategii naționale de screening al populației feminine?

Organizatorii Conferinței Naționale de Senologie au încercat să obțină fonduri de la minister pentru programe de screening. S-ar putea ca datorită lor să avem în prezent accesibilitate din partea Casei de Asigurări și dacă vine pacienta cu trimitere de la medicul de familie, pentru mamografie sau pentru ecografie mamară, Casa de Asigurări din România suportă cheltuielile.

Nu avem deocamdată screening în România. Screening înseamnă doi medici independenți care să interpreteze examinarea. Apoi se compară și dacă este diferență mare între ele, să fie și al treilea medic. Ar fi medici, nu în toate orașele, în Sibiu suntem mulți care avem competențe sau atestat în senologie, dar mamograf există doar în Spitalul Județean și mai este unul la Polisano. Ecografie se face în mai multe locuri.

Au existat ceva campanii la scară redusă, în mediul privat, s-a mers pe partea de ecografie

Cât sunt de informate femeile din România în ceea ce privește această boală?

Tinerele sunt. Persoanele care sunt trecute de 50 sau 60 de ani nu că nu sunt informate, dar le e frică. Chiar dacă au nodulul respectiv evită să investigheze, de frică. Când devine evident, se sparge, cum zic ele, deci iese prin piele, atunci vin. Sau atunci când apar durerile osoase, pe metastazele osoase. Atunci vin.

Ce putem face singure pentru depistarea precoce? Care este vârsta de la care femeile ar trebui să apeleze periodic la vizita la un specialist? Există factori de risc de care ar trebui să ținem seama?

Orice femeie se poate duce la medicul de familie și să ceară bilet pentru examen senologic, caz în care examinările sunt gratuite în spital. Până la 40 de ani, ecografie. Doar dacă are în familie multă patologie de sân și ovare se poate face și RM de sân, dar atunci cu consult de la oncolog și dacă există suspiciuni. La 40 de ani facem prima mamografie, se cheamă mamografie de referință, de la care știi pe ce mergi, dacă sânul este dens, glandular, rămânem pe ecografie anual. Dacă este după nașteri și alăptări, transformat deja spre grăsime, atunci putem face la doi ani mamografie, alternativ cu ecografia mamară, în fiecare an câte ceva.

Nu trebuie să sperie doza de radiații, este ca și o radiografie de deget. O dată pe an dacă îți faci mamografia nu faci cancer de sân din cauza mamografiei. Peste tot în lume se merge acum pe aparate cât mai puțin iradiante, altfel nu obțin autorizații de funcționare.

Atunci când fac mamografia sau ecografia am niște întrebări la care trebuie să răspundă pacienta. Contează primul ciclu menstrual, cu cât este la o vârstă mai mică, 9-10 ani. Fetițele din ziua de astăzi, cum au dat de fast-food, încep destul de repede cu pubertatea. Le afectează grăsimea, hormonii din alimentație, estrogenii, chiar și soia. Menopauza, dacă o duci până la 55-60 de ani, îți crește foarte mult riscul de cancer de sân. Dacă ai mai mult țesut adipos sunt mai mari șansele. Este important dacă bunica maternă și mama au avut cancer de sân, aproape 100% faci și tu. Un alt factor de risc este lipsa sarcinilor și a alăptării. Multe cancere se dezvoltă și pe bază de stres, pe emoții negative.

Există un caz,  sau mai multe, din experiența dumneavoastră, ce v-a sau v-au marcat?

Cazul ce m-a impresionat în mod negativ a fost o doamnă care, din motive să zicem justificate a venit foarte târziu, și-a îngrijit până la deces ambii părinți și efectiv nu s-a putut ocupa de ea. Când a venit, un sân era dispărut cu totul, era carne vie, îi vedeai coastele. Cancerul nu doare și atunci n-a durut. Nu știu care a fost deznodământul în cazul ei.

În mod pozitiv m-a impresionat cazul unei tinere, sub 25 de ani la diagnosticare, care a dezvoltat cancerul mamar în timpul sarcinii. A dus sarcina până la sfârșit, deși în medicină primează mama, deci dacă există ceva ce pune în pericol viața mamei preferi să tratezi mama, nu copilul, pentru că altfel pierzi, plus că rămâne familia respectivă fără un membru important. Ea a preferat să ducă sarcina până la sfârșit, după care a făcut mastectomie, tratament hormonal, chimioterapie, tot ce au recomandat oncologii. În prezent e bine, cu doi copii măricei. Asta dă speranță.

Care sunt opțiunile de diagnosticare și tratament de la Sibiu?

Sunt posibilități la ora actuală să iei măsuri în timp util. Din tot ce am învățat, șase luni, pentru un cancer de sân nu înseamnă nimic ca și stadializare, evoluție, deci ai timp să iei măsuri. Important este să nu renunți la luptă, întotdeauna există șansa găsirii unui nou tratament.

Opțiunile de tratament în România sunt foarte multe. Oncologii sunt foarte instruiți, cel puțin cei din Sibiu participă tot timpul la lucrări, congrese, sunt foarte legați de viața oncologică din Cluj unde sunt foarte avansați pe patologia sânului și atunci află despre tot ce este nou. Se lucrează, se colaborează foarte bine cu Clujul.

Diagnosticul imagistic în Spitalul Județean din Sibiu este foarte performant. Avem mamograful cu tomo-sinteză, e ca și cum ar fi o tomografie, se vizualizează felii prin sân. Atunci nu mai ești așa de legat de compoziția sânului. Am insistat și Consiliul Județean și conducerea spitalului au fost foarte deschiși și au luat modul de contrast. Contrast nu este peste tot în țară. Se pare că mamografia cu contrast va fi cea mai folosită metodă de diagnosticare. Este mai bună și decât RMN-ul, e mult mai accesibilă, nu e legată de o anumită perioadă a ciclului menstrual, cum se întâmplă în cazul rezonanței magnetice. Eu știu clar, după contrast, dacă este cancer sau nu.

După mamografie și ecografie mamară, avem posibilitatea de a face RMN cu antenă de sân. După aceea se poate face puncție, biopsie. Aici îl evidențiez pe doctorul Florin Grosu, șeful de secție, el se ocupă intervențional de puncție. Pune și material de marcaj, deci dacă scoți o formațiune tumorală sau nu se poate scoate pentru că este prea mare și se face tratament hormono-chimio, chirurgii și oncologii preferă să lași acolo material foarte dens, ca să găsești leziunea pentru că după tratamentul oncologilor se poate să dispară complet.

Tot la noi se montează ”harpoane”. Sunt ca niște cârlige pe care le prinzi peste leziune și ancorezi în locul respectiv, firul se leagă la piele cu leucoplast, astfel încât chirurgul să știe exact unde să opereze.

Avem o colaborare foarte bună și cu anatomia patologică. Ei preiau probele și le interpretează. Se face și imuno-histo-chimia, pentru a ști exact ce fel de cancer este. Protocoalele oncologilor sunt foarte țintite pe tipul de cancer, pe ce tip de celule are tumoarea respectivă.

Ca și încheiere, ce le-ați spune sibiencelor și femeilor din România legat de această boală?

Procentul de supraviețuire este în creștere în prezent pentru că ai acces la tot felul de opțiuni de tratament. Dacă îl prinzi din timp, ești conștiincioasă și îl urmărești, se rezolvă, se tratează cu succes. Este necesar să rămânem optimiste, suntem pioni importanți în familie și în societate și nu renunțăm.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

O nouă specializare la Facultatea de Medicină din Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

3

Din acest an, profesia de fizioterapeut se poate învăța la Facultatea de Medicină din cadrul ULBS.

În urma cererii tot mai mare pe piața forței de muncă pentru această profesie, Facultatea de Medicină din Sibiu a introdus noua specializare dedicată fizioterapeuților.

„Este o specializare de care ai nevoie în mai multe discipline, adică nu ţine doar de recuperare, ţine de ortopedie, ţine de neurologie, ţine de cardiologie, ţine de chirurgie. Mai mult decât atât, faptul că am făcut-o la Facultatea de Medicină şi urmează să se realizeze un master la Facultatea de Ştiinţe le permite studenţilor noştri ca după cei trei ani să mai facă încă un an în Universitatea «Lucian Blaga» din Sibiu şi au toate specializările care pot să ţină de kinetoterapie”, a explicat Radu Fleacă, decan al Facultăţii de Medicină şi medic chirurg ortoped la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) şi la o clinică privată din Sibiu.

Urmează înfiinţarea unui curs de master în care fizioterapeuţii să îşi completeze cunoştinţele la Facultatea de Ştiinţe, în aşa fel încât să poată profesa atât în spitalele de stat sau private, dar şi în centrele dedicate sportivilor, informează Agerpres.

„La noi în ţară şi în general în Europa, activitatea fiziokinetoterapeuţilor depinde de medicii de recuperare şi de reabilitare şi cumva este normal, dar au şi ei, fiziokinetoterapeuţii, o parte practică pe care o fac ei şi o fac la îndrumarea medicului de reabilitare, a chirurgului, a medicului specialist. Aşa cum s-au specializat tehnicile operatorii pentru anumite proceduri, cam la modul acesta începe să se supraspecializeze şi procesul de reabilitare medicală. Trebuie să înţelegi foarte bine ce are pacientul din faţa ta, ce tehnică operatorie s-a făcut, ca să ştii ce să faci să îl ajuţi”, a adăugat Radu Fleacă.

Colegiul Fizioterapeuţilor

În timp ce la Sibiu se poate învăţa din acest an şi această meserie, Colegiul Fizioterapeuţilor din municipiu a reuşit să fie primul din ţară care să aibă un sediu propriu şi să îşi mărească la o mie numărul de membri, provenind din şase judeţe – Sibiu, Mureş, Alba, Braşov, Covasna, Harghita.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Probleme de funcționare pentru WhatsApp

0

Utilizatorii whatsapp din mai multe țări au reclamat, marți dimineața, că nu sunt trimise mesajele pe grupuri.

Problemele sunt raportate pe siteul https://downdetector.com. Utilizatorii din multe țări raportează că nu pot trimite mesaje pe grupuri, iar în conversațiile private, nu funcționează opțiunea care indică atunci când un mesaj este trimis și citit, anunță Biziday. Primele probleme au fost raportate în jurul orei 10 (ora României) și vizează atât aplicația de pe telefoane, cât și varianta pentru Windows.

În România erau peste 1.800 de rapoarte ale utilizatorilor, cea mai mare parte privind transmiterea mesajelor. Pentru SUA erau peste 6.800 de rapoarte, pentru Italia peste 17.000, pentru Marea Britanie peste 43.000 iar pentru Franța peste 4.200, a anunțat Digi 24.

UPDATE: WhatsApp funcționează din nou în România de la ora 12.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

După 12 ani în multinaționale, un tânăr și-a deschis la Săliște o berărie artizanală: “Scopul nostru în viață este să facem lucruri frumoase!”

Cosmin Șoaită este un mărginean pe care iubitorii de festivaluri din județul Sibiu l-au întâlnit de nenumărate ori în cadrul evenimentelor. Este de părere că berea artizanală ne amintește de vremuri în care lucrurile se făceau cu grijă și meșteșug pentru gusturile simple, iar după această premiză a ales, după 12 ani petrecuți în multinaționale în București și Paris, să revină pe plaiurile natale și să pună pe picioare o afacere care să îl împlinească. Astfel, a luat naștere berea SB, bere artizanală din Sibiu, în Mărginimea Sibiului, la Săliște, acolo unde are loc tot procesul de producție.

Pe Cosmin Șoaită l-am cunoscut mai bine odată cu campania „Produs în Sibiu”, în cadrul căreia am poposit, alături de Simona Maxim, directorul Sibiu Jazz Festival, în atelierul său din Săliște.

Cosmin spune că a ales orașul din Mărginimea Sibiului pentru că este definitoriu pentru Sibiu, păstrează  cu sfințenie tradițiile lăsate din moși-strămoși, iar turismul cunoaște anual o evoluție înfloritoare. Fondatorul berăriei nu a vrut să își cumpere vreun teren pe care să construiască atelierul, pentru că, spune el, și-a dorit să lase ceva mai bun în urmă.

„A renova ceva existent și vechi e mai complicat și mai costisitor, mai ales că ne aflăm într-o zonă protejată. Vedeți că eu la geamuri am doar tâmplărie de lemn… Scopul nostru în viață este să facem lucruri frumoase. Banii în sine nu sunt un scop. Trebuie să rămână ceva după noi, iar faptul că am posibilitatea ca aici la Săliște, aproape de unde e familia mea, să fac ceva care să rămână e pentru mine foarte important”, spune Cosmin.

De la brutărie și remiză de pompieri, la berărie

Clădirea în care funcționează berăria a găzduit, de-a lungul timpului, un centru de colectare a laptelui, o brutărie și o remiză de pompieri. Din 2018, a devenit, datorită lui Cosmin, o berărie.

De ce a ales tânărul să producă bere? „E un produs la care eu țin și pentru că putem să facem produse de calitate… Eu asta mi-am dorit, să asociem Mărginimea Sibiului și cu altceva. Un pahar de bere merge foarte bine lângă o bucată de brânză”, a spus Cosmin.

Berăria sa este foarte personalizată. Pe pereții magazinului din Săliște, sunt fotografii din arhiva personală. Acestea îi înfățișează pe bunicii săi, în mare parte, îmbrăcați în straie populare. De altfel, a ales ca sigla berii sale să aducă aminte de identitatea naținală. „Dacă vă uitați atent, nu e un cod QR, ci punctul de cusătură de pe ie”, explică Cosmin.

Berea sa este un produs 100% natural, nefiltrat, nepasteurizat. „Dacă vorbim despre un produs natural, beneficiile sunt legate de capacitatea organismelor vii care se numesc drojdii, ne influențează în bine organismul. Asta în condițiile în care nu consumăm în exces!”, spune Cosmin.

Cum și-a denumit “mândrele” beri

Invitația berăriei de a gusta din produsele sale sună astfel: „Pragul cin’ ni-l trece, gust-o bere rece, fie blondă ori roșcată, brunetă sau platinată, cu aromă locală și tradițională!”. Da, Cosmin și-a numit sortimentele de bere astfel încât să le asociezi, cumva, cu femeile.

„Colegii mei de breaslă pun stilul berii pe bere, de obicei. Eu am rețetă originală și atunci nu mi s-a părut normal să mă încadrez într-un anumit stil. De exemplu, berea blondă are patru tipuri de hamei, fermentație înaltă… E ceea ce mi-a plăcut mie, nu e un stil. Am vrut o bere locală bine făcută, simbol al calității, fără fițe. Eu am încercat să fac un produs tradițional care se numește, simplu, bere”, spune Cosmin.

Berea lui Cosmin, aleasă pentru parteneriatul României cu Germania

Cosmin are diferite colaborări cu numeroase restaurante din Sibiu și printre realizările de marcă ale afacerii sale se numără faptul că berea sa a fost aleasă pentru a marca cei 30 de ani de parteneriat între România și Germania. „Ambasada Germaniei a ales pentru 30 de ani de parteneriat cu România să pună la dispoziție o bere, iar acea bere este făcută de mine!”, a explicat Cosmin.

În afară de magazinul din centrul orașului Săliște, berea lui Cosmin se mai găsește în toate magazinele din rețeaua Simpa, dar și în magazinul din Sibiu, de pe strada Negoveanu colț cu Ștefan cel Mare, la Sibiu FoodHub, Casa Berarilor Artizani și în multe restaurante din oraș.

Cei care vor să cunoască mai bine produsele lui Cosmin pot accesa pagina oficială de Facebook SB bere artizanală din Sibiu ori pe site-ul www.beresibiu.ro.

Recomandări

SB Bere artizanală Sibiu
Nembeer
Bere Sadu
Urban Brewery
Bere Augusta

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Transportatorii de mărfuri spun că au pierderi de 20% din cifra de afaceri din cauza neintegrării în Schengen

0

Una dintre cele mai mari organizaţii ale transportatorilor de mărfuri din România, cu sediul în Arad, cere Guvernului un „lobby neîntrerupt” pentru integrarea în Spaţiul Schengen, arătând că pierderile companiilor din domeniu sunt cuprinse între 18 şi 22% din cifra de afaceri din cauza blocajelor de la frontiera cu Ungaria, în timp ce şoferii preferă să se angajeze la companii din Ungaria pentru a evita să stea chiar şi 10 ore la graniţă.

Preşedintele Asociaţiei Patronale a Transportatorilor „Europa 2002” (APTE 2002), Adrian Pop, a declarat luni, pentru Agerpres, că firmele româneşti din domeniu sunt nevoite să suporte cheltuieli suplimentare faţă de companiile concurente din Europa, din cauza curselor externe încetinite de controalele de la frontiera Schengen.

APTE 2002 este cea mai mare organizaţie a transportatorilor de mărfuri din vestul ţării, reprezentând circa 2.200 de companii din domeniu care au peste 15.000 de camioane.

„În toţi aceşti ani în care aderarea României la Schengen a fost amânată, firmele de transport mărfuri au pierdut între 18 – 22% din cifra de afaceri. La frontiera cu Ungaria se aşteaptă uneori 10 – 12 ore în coloană, iar asta înseamnă un program de condus pierdut, care are 9 ore. Dacă un camion stă blocat la graniţă un program de condus, acesta nu produce bani, produce doar pierderi. În România, peste 66.000 de camioane au curse în Comunitatea Europeană, deci ne putem imagina pierderile semnificative adunate de companiile de transport”, a spus Adrian Pop.

El consideră că trebuie să continue eforturile României de a convinge şi Olanda să accepte integrarea României în Schengen.

„Nu vreau să comentez politica externă, dar nu trebuie să se renunţe nicio clipă la lobby pentru a se elimina ultimele rezerve din partea unor ţări precum Olanda”, a spus Adrian Pop.

El a mai afirmat că Ungaria este responsabilă de „crize” create „în mod artificial” la frontiera cu România.

„Ungaria, în mod artificial, creează crize la intrarea în ţară dinspre România pentru că nu alocă suficient personal pentru control la frontieră. De aici rezultă cozile de camioane care se formează zilnic”, a spus Adrian Pop.

La rândul său, patronul unei firme de transport mărfuri din Arad, Dorin Pop, a declarat, pentru Agerpres, că în unii ani a avut pierderi şi de 30% din cifra de afaceri din cauza blocajelor de la graniţă, iar pe de altă parte are dificultăţi în a angaja şoferi, care refuză cursele externe tocmai din cauza timpilor mari de aşteptare la frontiera Schengen.

„Am făcut o analiză legată de efectele blocajelor de la graniţă şi vă pot spune că am avut ani cu pierderi de până la 30% din cifra de afaceri. Un camion blocat 9 ore nu mai parcurge un traseu de 600 de kilometri în acest timp. Marfa ajunge cu întârziere, iar asta atrage penalităţi mari şi riscul de a pierde contracte.

Şoferi găsim foarte greu pentru cursele externe, ei preferă se se angajeze în Ungaria pentru a evita cozile de la graniţă. Dacă ei stau blocaţi la graniţă un program de condus, nu pot câştiga bani la fel de mulţi bani ca într-o ţară Schengen”, a spus Dorin Pop.

Patronul consideră că eventuala integrare a României de anul viitor „ar duce automat la dezvoltarea companiilor de transport din România”. (AGERPRES)

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Festivalul Egalității de Gen la Sibiu

A XVII-a ediție a Festivalului Egalității de Gen provoacă la conversații despre ce înseamnă o viață pașnică și cum ne-o construim. Asaltați de realități noi marcate de război și toate consecințele lui, cum facem să rezistăm tentației egoismului și să rămânem umani?

Festivalul Egalității de Gen este o campanie de conștientizare adresată în primul rând tinerilor pentru a-i ajuta să se împrietenească cu concepte precum drepturile omului și drepturile femeilor și să vadă dincolo de stereotipuri și prejudecăți. Gândit cu și pentru tineri, festivalul din acest an va aborda teme precum refugiați și migrație – cum ne-am dori să fim tratați când trăim departe de casă – și va analiza ce inegalități se adâncesc în umbra războiului și cum le putem contracara.

Peste vară, echipa Asociației pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G. a pregătit 20 de voluntari pe tema drepturilor egale și non-violenței. Într-un schimb de experiență cu tineri ucraineni, voluntarii au creat un scenariu pentru o piesă de teatru cu titlul “Războiul schimbă vieți”, pe care o vor pune în scenă la Teatrul Gong, în cadrul unui eveniment de teatru forum, la care publicul se poate implica în schimbarea deznodământului. Evenimentul va fi un prilej de interacțiune cu comunitatea ucraineană din Sibiu și totodată o ocazie de a înțelege mai bine presiunile sub care oamenii iau decizii în situații de criză.

”Tot pe tema speranței în vremuri tulburi vom scrie mesaje împreună cu tinerii la Ziarul Orizontal, cu susținerea artistului Dan Perjovski, vom dezbate cum arată inegalitățile pentru Generația Z, vom vorbi despre oportunități de finanțare europeană oferite de programul Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori 2021 – 2027, dar și despre cum putem contribui noi la o lume mai pașnică”, promit organizatorii.

Programul festivalului

Ziua 1 | 27 oct | Joi 15:00 – 17:00 | Cum arată (in)egalitatatile pentru GenZ? | Biblioteca Județeană ASTRA 17:30 – 18:00 | Ziarul Orizontal | Dan Perjovschi 18:30 – 20:00 | The challenge of living peacefully| Facebook LIVE (EN)

Ziua 2 | 28 oct | Vineri 18:00 -19:30 | Teatru Forum: Războiul schimbă vieți | Teatrul pentru copii și Tineret Gong (traducere RO-UA) 19:30 Iron Kids & Baby Bones, sub coordonarea lui Alexandru Svaricek | Teatrul pentru copii și tineret Gong

Ziua 3 | 29 oct | Sâmbătă 11:00 – 13:00 | Biblioteca vie | cafeneaua FLOW Refugiu urban 14:00 – 15:00 | Accesarea de fonduri europene (CEDV) | Biblioteca Județeană ASTRA 14:00 – 16:00 | Relații sănătoase |ONLINE în parteneriat cu In a Relationship, ONLINE 16:00 – 18:00 | Migranți și refugiați. Traume și drepturi | Biblioteca Județeană ASTRA (traducere RO-UA) 19:00 | Concert | cafeneaua FLOW Refugiu urban

Festivalul Egalității de Gen® este o campanie anuală care aduce mai aproape de comunitate o alternativă pozitivă la relațiile inegale de putere care produc nedreptate, abuz și discriminare, organizată de către Asociația A.L.E.G. (www.aleg-romania.eu). Ediția de anul acesta este susținută de către Global Fund for Children și Fondation de France.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Un nou cutremur s-a produs în România, marți dimineața

Un cutremur slab, cu magnitudinea 3,3 grade pe Richter, s-a produs, marţi dimineaţa, la ora locală 3:13, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, conform informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Seismul s-a înregistrat la o adâncime de 117 kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 66 km est de Braşov, 78 km nord-est de Ploieşti, 114 km sud de Bacău, 124 km vest de Brăila, 125 km vest de Galaţi, 131 km nord de Bucureşti, 149 km nord-est de Piteşti, 181 km est de Sibiu, 196 km nord de Ruse şi 196 km sud-vest de Iaşi.

În luna octombrie a acestui an, în România au avut loc 25 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4 grade pe Richter.

Cel mai mare seism din acest an s-a produs în data de 16 ianuarie 2022 şi a avut magnitudinea de 4,4, în timp ce anul trecut a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7 pe Richter. 

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Două localități din Sibiu au primit finanțare în cadrul Programului „România atractivă”

0

Contracte de finanţare în valoare de peste 20 de milioane de euro, pentru alte 4 rute turistice şi culturale din Programul „România atractivă”, au fost semnate luni, la sediul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Documentele au fost semnate de ministrul de resort, Marcel Boloş, şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din unităţile administrativ – teritoriale în care sunt situate obiectivele finanţate.

Cele patru rute turistice şi culturale sunt ruta culelor, ruta curiilor, ruta satelor tradiţionale şi ruta Delta Dunării acestea urmând să fie finanţate prin componenta 11 – Turism şi cultură a Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„Investiţiile în patrimoniul cultural naţional prind contur şi coerenţă prin includerea rutelor turistice şi culturale în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Contractele semnate astăzi (luni, n.r.) se adaugă celor deja încheiate în cursul săptămânii trecute pentru a ne apropia de finalizarea acestei etape din cadrul Programului „România atractivă”. Restaurarea şi promovarea culelor şi curiilor, bijuterii ale arhitecturii româneşti, odată cu restaurarea gospodăriilor cu arhitectură tradiţională, sunt parte a viziunii unei Românii care investeşte în valorile ei culturale ca parte a patrimoniului european”, a precizat ministrul Marcel Boloş, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Ruta satelor cu arhitectură tradiţională va primi o finanţare în valoare de 9,78 milioane euro. Potrivit MIPE, în mediul rural românesc, imaginea care, în mod tradiţional, conferă valoare culturală localităţilor, garantează calitatea vieţii în comunitate şi prezintă atractivitate pentru vizitatori a avut de suferit mult în ultimii ani. Câteva exemple de comunităţi care vor fi sprijinite sunt comuna Saschiz din judeţul Mureş, comuna Biertan din judeţul Sibiu, comuna Arpaşu de Jos în judeţul Sibiu, comuna Ciucsângeorgiu din judeţul Harghita şi comuna Roşia Montană din judeţul Alba.

Ruta curiilor va beneficia de 7,88 milioane euro. Curia reprezintă ansamblul unei curţi senioriale sau nobiliare, ce combină caracteristicile stilului Renaşterii, Barocului şi Neoclasicismului cu particularităţile arhitecturii populare. Cele mai multe dintre curii au fost construite între secolele al XVII-lea şi al XIX-lea. Ruta va cuprinde cele mai reprezentative curii din Transilvania, inclusiv restaurarea unui număr de cinci curii din judeţele Covasna, Harghita, Satu Mare, Bihor şi Cluj.

Ruta culelor va beneficia de o investiţie de 2,48 milioane euro. Culele erau locuinţele boierilor, construite în vederea apărării avutului şi vieţii membrilor familiilor acestora împotriva invaziilor, fiind construcţii semifortificate specifice secolelor XVIII şi XIX, răspândite în spaţiul balcanic. În România, culele se întâlnesc preponderent în regiunea deluroasă a Olteniei, dar se mai găsesc şi în zona de câmpie a Munteniei, în Bucureşti şi în judeţele Argeş şi Teleorman. Contractele de finanţare pentru restaurarea a două cule care vor fi incluse în ruta dedicată: Cula Tudor Vladimirescu (judeţul Mehedinţi) şi Cula Glogovenilor (judeţul Gorj) au fost semnate luni.

Ruta Delta Dunării primeşte o finanţare de 570.000 de euro urmând să fie restaurate 30 obiective de peisaj cultural, care vor fi incluse într-un traseu turistic.

„În Delta Dunării, relaţia dintre resursele naturale şi comunitatea de pescari a creat un spaţiu şi un peisaj cultural unic ce se doreşte sa fie protejat ca patrimoniu cultural şi natural şi valorificat prin turism cultural. Proiectul propune o abordare inovativă în care patrimoniul local devine factor principal de dezvoltare durabilă într-o arie protejată naturală. Se vor restaura 30 obiective de peisaj cultural, care vor fi incluse într-un traseu turistic, iar astăzi a fost semnat contractul de finanţare pentru obiectivele din localităţile Chilia Veche şi Periprava”, precizează MIPE.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

Ministerul Justiției face (fărăde)legea la Palatul din Sibiu

Articol de Cosmin Pal

Astăzi, 25 octombrie, se sărbătoreşte Ziua Europeană a Justiţiei. Din păcate pentru Sibiu ˗ socotit de multă vreme un oraş european ˗ şi pentru justiţia locală, nu este mai nimic de sărbătorit în această zi în ton cu Uniunea Europeană, ci poate doar de apreciat munca celor din justiţia sibiană, care îşi desfăşoară activitatea cu resurse limitate şi precare, în condiţiile în care Palatul de Justiţie Sibiu, ce ar trebui să adăpostească Tribunalul şi Judecătoria, continuă să fie o pată de ruşine pe obrazul oraşului de pe Cibin.

Foto: Sibiu 100%

Peste un deceniu de nepăsare

Cândva mândria unei comunităţi, acum sediul Palatului de Justiţie a devenit o ruşine pentru comunitatea locală, care se chinuie de mai bine de un deceniu să reabiliteze imobilul. De 11 ani, sediul Palatului de Justiţie se află în paragină, degradându-se fizic de la un an la altul, iar personalul din justiţie a fost nevoit să se mute dintr-o clădire în alta în Sibiu, în ultimul deceniu, ajungând, în final, să-şi desfăşoare activitatea într-un imobil închiriat pe strada Ocnei, de la societatea Casa Albă Independenţa. Lipsa de viziune a politicienilor sibieni, cei care au un rol hotărâtor în deblocarea situaţiei, alături de Ministerul Justiţiei şi Guvern, indiferent că este vorba despre parlamentarii de Sibiu sau de cei care au deţinut funcţii în ministerele şi guvernele de după 2011, a făcut ca lucrurile să bată pasul de loc de atâţia ani, iar Tribunalul şi Judecătoria Sibiu au trebuit să-şi schimbe casa mai mereu, de vreo 3 ori, în speranţa că odată şi odată vor fi demarate lucrările de renovare şi modernizare la sediul instituţiilor de pe B-dul Victoriei. La această stare de fapt, se adaugă incapacitatea liderilor politici locali, în fapt preşedinţii locali ai PNL, PSD şi USR, care au promis lobby pe lângă Ministerul Justiţiei şi guverne, termene şi finanţări, pentru ca în cele din urmă să tacă mormânt în ultimii 2 ani. Influenţa lor pe lângă Ministerul Justiţiei, cel care trebuie să asigure finanţarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a Palatului de Justiţie din Sibiu, a fost egală cu zero, mai ales că în acest moment la Palat au loc doar lucrări de conservare. Fără acestea, cine ştie, în 2-3 ani Palatul de Justiţie riscă să cadă la pământ, chiar dacă este un monument istoric.

Foto: Sibiu 100%

Palatul de Justiţie arată deplorabil

Starea fizică a palatului de Justiţie din Sibiu este una deplorabilă, chiar dacă în ultimul timp s-au făcut lucrări de conservare. Ziduri plouate şi cu igrasie pe alocuri, ferestre distruse, pereţi scorojiţi, elementele istorice ale clădirii în pericol să cadă dau imaginea unui imobil părăsit în totalitate. Din fericir,e pentru sibieni, Palatul se încăpăţânează să reziste şi să nu cadă la pământ. „Mă uit și eu la această clădire a Tribunalului de ani de zile. Așa cum o vedem cu toții: fără geamuri, cum intră porumbeii și ploaia și toate chestiile acestea și mi se rupe sufletul de o asemenea clădire. O clădire care are variații de temperatură mari și care mai are și niște burlane pe care curg apele direct pe tencuială și pe zidărie și vine frigul și îngheață și se dezgheață este supusă degradării. Este o pagubă pentru noi toți că se degradează această clădire atât de mult. La momentul la care s-a pornit lucrarea, cu siguranță a existat o autorizație de construcție, o expertiză tehnică făcută pentru clădire, un proiect de reabilitare, care nu s-a dus până la capăt. S-au făcut niște lucrări și a rămas așa. Eu cred că dacă știi ce ai de făcut și ai un contract încheiat cu un atreprenor serios și ai finanțare, într-un an de zile o pui la punct și o redai circuitului. Se fac stadioane în 2 ani. O clădire de genul acesta o faci într-un an de zile. La un monument istoric nu atât lucrările ar fi cu mult mai complicate, dar aici sunt niște exigențe ceva mai serioase în a păstra specificul și a nu interveni la aspect și la materialele care se folosesc la tâmplării, la ferestre, la țiglă, la jgheaburi, să se păstreze caracterul autentic al clădirii. Oricum, e de plâns. Dacă nu se găsesc soluții, nu trebuia să te apuci de ea”, ne-a declarat Simion Popoviciu, inginer proiectant, expert acreditat în construcții.

Foto: Sibiu 100%

Ministerul Culturii a trecut, legal, peste Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu

Palatul de Justiţie din Sibiu este clasat ca monument istoric în Clasa A şi a apărut pe Lista Monumentelor istorice în 2010. Trebuie menţionat că trecerea Palatului de Justiţie în clasa monumentelor istorice A a fost făcută direct de către Ministerul Culturii, aşa cum prevede legea. De toată procedura de avizare ca monument istoric s-a ocupat Ministerul Culturii, Direcţiei Judeţene pentru Cultură revenindu-i doar câteva atribuţiuni procedurale la avizare. Practic, documentaţia s-a plimbat între Ministerul Justiţiei şi Ministerul Culturii. Trebuie menţionat că Palatul de Justiţie, ca monument istoric, nu a influenţat deloc mersul lucrărilor de reabilitate, problemele cele mai mari aparând între Minister Justiţiei şi proiectant, care ulterior au dus la întreruperea lucrărilor de reabilitare.

Vechiul Palat al Justiției, în vremurile sale bune. Foto: Răzvan Pop

Poziţia Tribunalului Sibiu

Săptămânalul Sibiu 100% a solicitat un punct de vedere Tribunalului Sibiu despre situaţia actuală a Palatului de Justiţie. „În ce priveşte stadiul lucrărilor la Palatul de Justiţie, efectuate de către Ministerul Justiţiei, vă facem cunoscut că din expertiza tehnică realizată în anul 2021 reiese că au fost efectuate doar lucrări de consolidare, astfel: lucrările de consolidare ale corpului principal de clădire sunt finalizate, iar pentru corpurile B şi C sunt executate lucrările de infrastructură / rezistenţă în proporţie de 71 la sută. La data de 9.09. 2021, Tribunalul Sibiu a contractat studiul de fezabilitate în vederea actualizării indicatorilor tehnico-economici, în urma procedurii de achiziţie lansate. Studiul de fezabilitate a fost depus la Tribunalul Sibiu în data de 4.08.2022. La data de 5.08.2022, întreaga documentaţie a fost înaintată Curţii de Apel Alba Iulia, în vederea verificării şi avizării de către inginerul constructor care funcţionează în cadrul acesteia. După verificare, SF-ul va fi transmis către Ministerul Justiţiei în vederea avizării de către Comisia Tehnico-Economică. După avizarea studiului de fezabilitate de către Comisia Tehnico-Economică din cadrul Ministerului Justiţiei, se vor supune aprobării, prin Hotărâre de Guvern, noii indicatori tehnico-economici rezultaţi în urma studiului de fezabilitate. Ulterior, se va demara procedura de licitaţie în vederea atribuirii contractelor necesare pentru continuarea şi finalizarea lucrărilor”, susţine Tribunalul Sibiu. Potrivit informaţiilor transmise, valoarea contractată pentru SF este de 85.000 lei fără TVA, adică 101.150 lei valoarea totală cu TVA.

Politicienii sibieni fac ce știu ei mai bină să facă, adică… nimic

Dan Barna, deputat USR Sibiu şi fost vicepremier în Guvernul Câţu, Raluca Turcan, liderul PNL Sibiu, actual deputat şi fost vicepremier în guvernele Orban şi Câţu, au promis sprijin în perioada în care au fost vicepremieri, că vor convinge Ministerul Justiţiei şi guvernele să aloce banii necesari, dar în cele din urmă nu au realizat nimic. Doar jocuri de imagine politică, în ciuda faptului că Palatul de Justiţie din Sibiu continuă să se degradeze de la un la altul. Bineînţeles, totul depinde de Ministerul Justiţiei, iar ei vor face, potrivit logicii lor, tot ce le stă în putinţă pentru deblocarea finanţării. La rândul său, liderul PSD Sibiu, Bogdan Trif, actual deputat şi fost ministru al Turismului în Guvernul Dăncilă, a adoptat principiul ”tăcerii de aur”. Practic, nu a ieşit în public să discute clar despre situaţia Palatului de Justiţiei din Sibiu, de parcă el reprezintă alt judeţ şi nu Sibiul în parlament sau guvern. Toate aceste eşecuri politice recente continuă tradiţia conform căreia Sibiul nu are prea mare influenţă pe lângă Guvern, atunci când vine vorba despre justiţie, în condiţiile în care şi alţi foşti lideri politici locali, cum ar fi Ioan Cindrea (PSD), Cornel Ştirbeţ (PNL) sau Nicolae Nan au clacat lamentabil. Şi exemplul cel mai bun este stabilirea sediului Curţii de Apel la Alba Iulia, la finalul anilor 90 şi începutul anilor 2000, unde poziţia liderilor politici locali nu a făcut nici cât o ceapă degerată. Vedem acum, peste ani, cât de mult contează dacă Sibiul ar fi fost casă şi pentru Curtea de Apel. Dar ne-am obişnuit, după 1990, ca cele mai importante instituţii regionale să fie Braşov şi Alba Iulia, în timp ce Sibiul a primit instituţii regionale de mai mică importanţă, la compensare.

Eu sunt mic, nu fac nimic! Barna uită că a avut pâinea şi cuţitul la îndemână

Fostul vicepremier Dan Barna a avut în mână toate atuurile pentru a debloca lucrările la Palatul de Justiţie, dar nu a făcut mare lucru. Acum, când privirile mâhnite ale sibienilor se îndreaptă spre el, spune că nu are nicio vină şi aruncă toate acuzele în curtea Tribunalului Sibiu. „Povestea Palatului de Justiție este o dovadă a risipei banului public. Lucrurile se mișcă spre deloc în acest moment. În cele 8 luni în care USR a fost la guvernare am reușit să accelerăm demersurile, ținând legătura între Ministerul Justiției și Tribunalul Sibiu, s-a grăbit semnarea contractului pentru o nouă expertiză tehnică – la finalizarea căreia trebuia să înceapă studiul de fezabilitate -, a început expertiza pentru lucrarea abandonată tocmai pentru a vedea exact stadiul proiectului și de ce este nevoie pentru reluarea lucrărilor. Această expertiză trebuia să stea la baza noii licitații, la evaluarea costurilor și să contribuie la întocmirea caietului de sarcini. Expertiza a început în luna mai 2021 și după finalizare au fost cerute clarificări de către ordonatorul de credite, iar deadline pentru acestea era octombrie 2021, o lună după ce noi am ieșit de la guvernare. De atunci, pauză. De aceea spun că proiectul Palatului de Justiție este dovadă de risipă a banului public: au fost mereu bani alocați pentru finanțare, și când era în gestionare la Ministerul Justiției și după ce clădirea a trecut la Tribunalul Sibiu. Eu, în calitate de deputat, am depus în ultimii 4 ani amendamente la Bugetul de Stat pentru reabilitarea Palatului, existând mereu buget. Acești bani s-au risipit, nefiind utilizați din cauza proastei gestionări a proiectului de reabilitare. Este cel puțin bizar acest imobilism îndărătnic al Tribunalului Sibiu în blocarea oricărei evoluții a proiectului ca și cum ar exista mai degrabă preocuparea de a NU se reveni în clădirea ce le aparține și a continua să plătească chirii”, ne-a declarat Dan Barna, deputat USR. 

Porţi deschise la un Tribunal aflat în chirie într-o fostă fabrică, în timp ce vechiul sediu stă să pice

În loc să vizităm o instituţie modernă şi europeană, cum ar trebui să fie Palatul de Justiţie de pe b-dul Victorie, azi, de Ziua Europeană a Justiţiei, mergem într-un sediu al Tribunalului, provizoriu, în cadrul unei foste fabrici sibiene.  „Cu ocazia Zilei Porților Deschise – eveniment prilejuit de Ziua Europeană a Justiției – care se sărbătorește în fiecare an în data de 25 octombrie, Tribunalul Sibiu și Judecătoria Sibiu invită persoanele interesate să viziteze cele două instanțe în cadrul programului de lucru, între orele 09.00 -13.00, la sediul situat în municipiul Sibiu, str. Ocnei, nr. 33. Agenda evenimentului cuprinde în principal vizitarea sălilor de judecată, a compartimentelor auxiliare, informarea celor interesați cu privire la circuitul dosarelor, accesarea dosarului electronic, modalitatea de lucru a personalului instanței, accesarea portalului Tribunalului Sibiu și Judecătoriei Sibiu de la  infokiosc-urile puse la dispoziția publicului. Accesul în sediul celor două instanțe va fi permis oricărei persoane pe baza unui document propriu de identitate. Potrivit inițiativei comune a Consiliului Europei și a Comisiei Europene,  scopul celebrării acestei zile este acela de a apropia justiția de cetățeni, de a-i ajuta să fie mai bine informați despre drepturile lor și modalitatea de funcționare a justiției de zi cu zi, precum și înțelegerea mecanismelor înfăptuirii actului de justiție”, se arată în comunicatul Tribunalului Sibiu.  

Istoricul pribegiei pentru Palatul de Justiţie

Lucrările de consolidare, renovare şi modernizare a Palatului de Justiţie au început în data în noiembrie 2011, termenul inițial de finalizare fiind mai 2014. Odată cu decopertările executate, constructorii au descoperit probleme de rezistență a clădirii care nu fuseseră luate în calcul la data întocmirii expertizei tehnice. În plus, clădirea a fost ulterior încadrată ca monument istoric, aspect neluat în seamă la executarea studiului de fezabilitate, în anul 2007.
Prin urmare, s-a decis ca lucrările de consolidare a clădirii să fie executate pe contractul semnat inițial, iar celelelalte lucrări, cuprinse într-un nou proiect tehnic, să fie contractate printr-o nouă procedură de achiziție. Astfel, stadiul lucrărilor în 2017 erau: 85% pentru lucrările integrale de consolidare și de numai 55% față de lucrările complete, prevăzute în noul proiect tehnic. De atunci, clădirea emblematică a Sibiului zace în paragină, chiar dacă instituţiile statului înceracă să ne spună că lucrările vor fi reluate. Tribunalul şi Judecătoria Sibiu au schimbat 3 locaţii din momentul în care s-a decis reabilitarea clădirii de pe B-dul Victoriei. Prima a fost în sediul fostei fabrici a Societății Retezat, apoi pe Calea Dumbrăvii, iar de aproape 2 ani, în Casa Albă Independenţa, de pe strada Ocnei. Ministerul Apărării Naţionale nu și-a dat acordul pentru prelungirea termenului de închiriere a imobilului de pe Calea Dumbrăvii, astfel că s-a ales varinata str. Ocnei. La data de 08.02.2019, Ministerul Apărării Naţionale a comunicat Ministerului Justiţiei faptul că nu poate da curs solicitări de prelungire a închierii spaţiului de pe Calea Dumbrăvii, deoarece, în contextul punerii în aplicare a Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privitoare la înfiinţarea Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud Est – garnizoana Sibiu, amplasamentul pe care este situat imobilul în care îşi desfăşoară activitatea Tribunalul Sibiu şi Judecătoria Sibiu va face obiectul unor lucrări de reabilitare.
”Pentru rezolvarea situaţiei imobiliare a celor două instanţe, având în vedere răspunsul comunicat de Ministerul Apărării Naţionale, Tribunalul Sibiu, cu acordul Ministerului Justiţiei, urmează să iniţieze procedura de licitaţie publică prin care să fie desemnat noul spaţiu în care să îşi desfăşoare activitatea Tribunalul Sibiu şi Judecătoria Sibiu”, se arata atunci într-un comunicat al Tribunalului Sibiu.
Tribunalul Sibiu s-a mutat apoi într-un nou sediu, în fosta clădire ce a aparținut fabricii Independența, din centrul orașului Sibiu. Proprietarii au reușit să satisfacă cerințele impuse de Tribunal în ultima licitație lansată. „La data de 25.09.2019, Tribunalul Sibiu a demarat o nouă procedură de licitație în vederea închirierii  unui imobil cu destinația de sediu administrativ pentru desfășurarea activității Tribunalului Sibiu și Judecătoriei Sibiu. A fost depusă o singură candidatură, de către SC Casa Albă Independența SA. La data de 22.10.2019, Comisia de evaluare a procedat la deschiderea ofertei tehnice și financiare, depusă de SC Casa Albă Independența SA. În urma examinării ofertei, Comisia de evaluare a stabilit că oferta SC Casa Albă Independența SA respectă documentația de atribuire și caietul de sarcini și a fost declarată câștigătoare”, se arata, ulterior, în comunicatul Tribunalului Sibiu.
Prețul oferit de instituție pentru închiere la ultima licitație a fost de 65 de lei pe metru pătrat, la care se adaugă TVA, el fiind ajustat cu prețurile pieței din acel moment. Oferta făcută de proprietar s-a suprapus peste limita de buget prevăzută de Tribunal, astfel că prețul exact al chiriei ce va fi plătită de Tribunalul Sibiu pentru sediul Casa Albă Independența va fi de 321.750 lei plus TVA. Ministerul Justiţiei a aprobat închirierea unui imobil pentru o perioadă de 5 ani. În cursul anului 2019, Tribunalul Sibiu a desfăşurat trei proceduri de licitaţie, ultima procedură finalizându-se cu încheierea, în data de 28 octombrie 2019, a contractului de închiriere a clădirii situate în Sibiu, str. Ocnei, nr. 33.

Foto: Răzvan POp

Palatul de Justiţie a fost construit în 1908

Istoria Palatului de Justiţie este una emblematică pentru Sibiu. Este o clădire care poate face cinste oraşului oricând. Pe B-dul Victoriei există nenumărate monumente. Este drept, vechimea lor nu rivalizează cu cele din aria medievală, dar sunt la fel de valoroase. Sunt parte a istoriei Sibiului și sunt excelente urme ale culturii locale. “O astfel de clădire este Palatul de Justiţie. Clădirea a fost construită în cartierul Josefin. Cartierul a luat naştere odată cu amenajarea parcelelor din fosta citadelă a oraşului. Citadela este mult spus, deoarece a fost doar proiectată, unicele lucrări începute fiind acelea de amenajare a spaţiului necesar fortificaţiei (imaginaţi-vă o fortificaţie de genul celei din Alba Iulia). Pe acest platou au fost amenajate străzi, una luând naştere din dorinţa armatei imperiale de a-şi organiza un spaţiu militar in interiorul oraşului. Astfel, a apărut strada denumită astăzi a Victoriei. Pe această stradă s-a construit în 1908 sediul Judecatoriei Sibiului. Clădirea este tipică eclecticului începutului de secol XX. Are nu mai puţin de şase corpuri unite între ele, care formează şi două curţi interioare. Faţada principală este formată din 19 travee, vizibile prin desfăşurarea ferestrelor de la parterul imobilului. Ferestrele sunt organizate în registre decorative diferite. Frontonul este unul special prin falsa structură de balcon ce o dezvoltă. Intrarea propriu-zisă este flancată de două coloane angajate, circulare, cu un soclu simplu şi înalt, decorate fiind prin linii incizate şi orizontale. Capitelul este unul elaborat, continuându-se la primul etaj. Pe cheia de arc a frontonului este aplicat un ecuson. Accesul se face printr-o uşă de lemn realizată în două canaturi şi o supralumină, semicilindrică în partea superioară. Interiorul este unul monumental cu o scară de piatră, la fel ca şi balustrada. Imediat dupa finalul Primului Război Mondial şi după prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar, în această clădire a activat o parte dintre resorturile Consiliului Dirigent al Transilvaniei. Acest organism este forul politic care a decis dezlipirea Transilvaniei de Ungaria si Unirea cu România. Resortul de Justiție, condus de Aurel Lazăr, funcționa pe bulevardul Victoriei, în Palatul de Justiție de astăzi. În aceeași clădire a funcționat şi Resortul de Alimentație și Comunicație, condus de Romul Boilă și Resortul Codificării, condus de Emil Hațieganu”, susţine istoricul Răzvan Pop. Practic, clădirea Palatului de Justiţie de pe B-dul Victoriei împlineşte în acest an 114 ani de existenţă.

Urmărește Sibiu 100% în Google News

A fost încărcată a treia tranșă a voucherelor sociale

0

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a încărcat a treia tranşă pe cardurile sociale oferite prin programul „Sprijin pentru România”, valoarea totală a acesteia fiind de peste 590 de milioane de lei. Banii au ajuns la aproximativ 2,4 milioane de români.

„Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a efectuat plăţile pentru încărcarea voucherelor sociale oferite prin programul „Sprijin pentru România” cu o nouă tranşă de 250 de lei, cea de-a treia, pentru un număr de 2.358.359 de români. Reamintim că sunt IV tranşe, în valoare totală de 1.000 de lei, oferite o dată la două luni, până la finalul acestui an.

Astfel, până miercuri, toţi beneficiarii vor avea cardurile încărcate, pentru a putea achiziţiona alimente şi mese calde. Valoarea totală a sumei transmise de MIPE, din fonduri europene nerambursabile, se ridică la 590.384.250 lei”, se arată în documentul citat.

În cursul zilei de luni, s-a efectuat încărcarea pentru beneficiarii care au intrat deja în posesia cardurilor. În continuare, până la jumătatea lunii noiembrie se vor emite şi distribui cardurile pentru categoriile de beneficiari care au devenit eligibili după momentul acordării celei de-a doua tranşe, sau care au fost omişi din aceasta, însumând aproximativ 33.000 de persoane. Pentru aceştia, încărcarea se va face pe parcursul lunii noiembrie.

O posibilă excepţie ar putea surveni în cazul persoanelor care nu au fost găsite la domiciliu pentru a li se înmâna cardul sau care nu au răspuns avizării reprezentanţilor Companiei Naţionale Poşta Română, însă nu există riscul ca vreunul dintre beneficiarii eligibili să nu primească acest sprijin, subliniază sursa.

„Mă bucur că reuşim să respectăm calendarul asumat şi vă pot anunţa că astăzi am efectuat plăţile pentru încărcarea tranşei a III-a de 250 de lei, pe care Guvernul îi oferă persoanelor vulnerabile prin programul Sprijin pentru România. Este un ajutor atât de necesar în această perioadă, din care românii pot să îşi cumpere alimente şi mese calde.

Separat, în luna noiembrie vom distribui o nouă tranşă de pachete cu ajutoare alimentare, ce conţin 12 tipuri de produse de bază pentru consum, prin intermediul programului pe care l-am lansat încă din ianuarie 2020. Aşadar, vor fi români care vor primi în această perioadă atât cei 250 de lei, cât şi un pachet de peste 24 de kilograme de alimente.

De asemenea, o altă veste bună pe care vreau să o anunţ este că vom urgenta procesul pentru încărcarea tranşei IV de 250 de lei pe carduri, pentru a ajunge la beneficiari înainte de sărbătorile de iarnă”, a precizat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

Voucherele în valoare de 250 de lei se încarcă o dată la două luni, până la finalul anului, iar aceste sume sunt valabile 12 luni de la data încărcării lor. Astfel, dacă tranşa IV este încărcată în decembrie 2022, ea poate fi utilizată până în decembrie 2023. Atunci când sunt distribuite, cardurile sunt însoţite de scrisori care conţin instrucţiuni de utilizare (inclusiv codul PIN), detalii despre magazinele unde se pot utiliza cardurile şi un număr de telefon pentru cazurile în sunt probleme.

Cardurile pot fi folosite doar de către beneficiari. În cazuri excepţionale, în care beneficiarul nu se poate deplasa la operatorii economici pentru a utiliza ajutorul, atunci poate încredinţa tichetele unei persoane apropiate, dar doar împreună cu actul de identitate.

Urmărește Sibiu 100% în Google News