Consiliul Județean Sibiu și Muzeul Astra pregătesc un nou proiect, unul destul de ambițioas, care va schimba semnificativ rolul muzeului în aer liber din Pădurea Bumbrava. Este vorba despre un amfiteatru și o scenă plutitoare de mari dimensiuni, acoperite, care ar putea găzdui spectacole importante pe timpul verii.
Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean, și Ciprian Ștefan, directorul Muzeului Astra, i-au prezentat ministrului Dezvoltării, Attila Cseke, cel mai nou proiect pe care îl au pe masă, unul care are necoie de finanțarea guvernului. Este vorba despre transformarea amfiteatrului din muzeul în aer liber într-unul mult mai mare, cu o scenă plutitoare, de mari dimensiuni, ambele urmând să fie acoperite, ceea ce va permite acestui spațiu cultural să nu mai depindă de capriciile vremii.
Potrivit primelor informații, amfiteatrul ar urma să aibă peste 2.500 de locuri, pe o suprafață largă, care va perimite desfășurarea de evenimente „chiar și în condiții sanitare speciale”. Scena va avea peste 300 de metri pătrați și va fi amplasată pe 44 de pontoane plutitoare. Amfiteatrul va avea peste 3.000 de metri pătrați, ambele urmând să fie acoperite cu o membrană mobilă, care va putea fi deschisă și strânsă, ce va fi montată pe un sistem de grinzi mobile. Va mai fi construit și u n spațiu tehnic parțial îngropat, amplasat ori între scenă și amfiteatru, ori la liziera pădurii.
Autorii proiectului susțin că lucrările vor ține cont de specificul muzeului, astfel că nu vor afecta peisajul specific acestui spațiu.
“Memoria tuturor momentelor care ne-au adus împreună la scena de pe lac ne obligă la realizarea acestui nou spațiu, unul în care să redescoperim folclorul și nu numai. Cred în viziunea îndrăzneață a echipei lui Ciprian Stefan și sunt convinsă că Muzeul în Aer Liber și noua sa scenă vor putea, în armonie, să găzduiască toate tipurile de evenimente pe care publicul sibian le cere și le merită, la cele mai bune standarde”, a transmis Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Judetean Sibiu, după ce i-a prezentat proiectul ministrului Cseke.
Echipa feminină a Gazului Metan va participa în perioada 3-6 iulie la turneul final al Campionatul Național de Junioare U15.
Jucătoarele pregătite de antrenorul Costel Hanc vor lupta pentru trofeu la Odorheiu Secuiesc. Cele opt echipe calificate în faza finală a competiției au fost împărțite în două grupe.
Astfel, Gaz Metan a fost repartizată în aceeași grupă cu FCSB, FK Csiksereda și Universitatea Olimpia Cluj. Medieșencele vor întâlni sâmbătă FCSB, duminică vor juca cu FK Csiksereda, iar luni cu Universitatea Olimpia Cluj. Celelalte patru combatante sunt Vasas Femina Odorheiu Secuiesc, Orizontul Tifești, Campionii FC Argeș și Vulpițele Galbene Roman. Primele clasate în cele două grupe vor disputa finala în data de 6 iulie.
Prezenţa la Mediaş a voievodului Iancu Corvin de Hunedoara va fi pusă în scenă în cadrul ediţiei din acest an a Festivalului MediaŞ Cetate Medievală.
Municipiul Mediaș prin Direcția Cultură, Învățământ, Sănătate, Tineret, Sport, Turism, Relații Publice și Relația cu ONG organizează, între 9 şi 11 iulie, Festivalul „Mediaș – cetate medievală. Târg de meșteșuguri vii“ ediția a XVII – a, la Hanul Greweln. În cadrul evenimentului, binecunoscutele asociații de cavaleri ne vor pregăti concerte de muzică medievală, dansuri și teatru medieval, spectacole pirotehnice. De asemenea, vor fi prezenți meșteșugari cu produse autentice, se vor desfășura prezentări de arme, jocuri specifice cavalerilor, paradă cu cai, demonstrații ecvestre și diferite ateliere.
Elementul central al evenimentului, susținut către toți participanții, este punerea în scenă a episodului legendar care marchează prezența la Mediaș a voievodului Transilvaniei, Iancu Corvin de Hunedoara, în anul 1443. Bazat pe fapte și documente istorice se va încerca prezentarea pentru publicul prezent a vizitei voievodului în burgul de pe Târnava Mare, cu scopul de a cunoaște reprezentanții breslelor locale, de ajutorul cărora va avea nevoie pentru viitoarele campanii militare, dar și pentru susținerea economică.
Cu această ocazie, suita lui organizează un banchet la periferia Mediașului pentru prezentarea noii tehnici militare. La banchet sunt invitați conducătorii breslelor din cetate, comandantul garnizoanei, comandandul mercenarilor, starețul Mănăstirii Franciscane, notarul voievodal, dar și alți reprezentanți de seamă ai Transilvaniei. În cadrul acestui eveniment se vor prezenta noile care de lupta, se vor organiza întreceri cavalerești călare și pedestru și vor fi premiate cele mai de seama rețete culinare. Menestreii vor întreține atmosfera întregii scenete.
Fiecare zi începe cu o mică dilemă, atât pentru femei, cât și pentru bărbați: „Cu ce mă îmbrac?”. Ei bine, vestimentația poate fi iute aleasă, însă când vine vorba despre accesorizare indicat este să acorzi o mai mare atenție. Andrei Cristea și Tudor Ciambur, doi tineri ce se cunosc încă de pe băncile liceului, au pus bazele unui mic atelier ce produce curele inedite. Acum patru ani, aceștia au luat decizia să ofere sibienilor și nu numai o gamă largă de produse ce pot fi asortate cu ușurință oricărei ținute feminine ori masculine. Brandul pe care cei doi tineri vor să îl ducă în toată lumea se numește Belt și a pornit din dorința de a completa o piață mai puțin exploatată.
Povestea Belt am descoperit-o alături de Andreea Dobrotă, om de presă și ambasador al campaniei „Produs în Sibiu”.
Andrei este de profesie inginer, iar Tudor avocat. Au terminat acum mai bine de un deceniu liceul, dar prietenia lor a dăinuit, astfel că, acum patru ani, au decis să pornească o mică afacere ce se desfășoară într-un atelier din Șelimbăr.
„Povestea noastră a început în urmă patru ani de zile, împreună cu asociatul meu Tudor Ciambur. Suntem prieteni din liceu. Ideea de a construi Belt a pornit de la faptul de a crea un produs care, în primul rând, să ne reprezinte. Apoi, ne-am dorit să aducem un beneficiu suplimentar pe piața deja existentă în materie de fashion. Astfel, am decis să dezvoltăm curelele cu inserții de lemn. Am dezvoltat ideea produsului aproximativ un an, pentru că ne-am dorit să creăm un concept diferit și cu mai multe funcționalități”, povestește Andrei.
Curelele fabricate în atelierul lor sunt inedite prin faptul că cuprind inserții din lemn autohton sau chiar exotic. Cataramele sunt detașabile, astfel că clienții pot obține o varietate largă de combinații, un avantaj pe care Belt îl consideră important, pentru că, zi de zi, „trebuie să ne asortăm vestimentația cu accesoriile”.
„Avem șapte culori la cataramă, șapte culori ale chingii și șapte de lemn. Practic, avem o sumă de peste 340 de combinații posibile. În principiu, asta rezolvă o problemă cotidiană pe care majoritatea dintre noi o avem în momentul în care dorim să ne asortăm vestimentația”, explică Andrei.
Potrivit acestuia, cataramele sunt confecționate dintr-un aluminiu ușor și durabil, fiind, în primă fază, debitate cu laser și, ulterior, supuse unor procese de finisare a muchiilor, sablare a suprafeței și unui proces de anodizare, pentru obținerea culorilor. În ceea ce privește sistemul de prindere a curelelor, acesta are la bază un blocaj din material de plastic dur, creat prin injecție și ascuns în spatele cataramei.
Un alt aspect inedit la curelele Belt este faptul că doritorii își pot personaliza curelele. Cei doi fondatori spun că printre cererile inedite s-au numărat mesajele de dragoste, citate sau chiar replici celebre din filme.
Lemn autohton din Sibiu și exotic din Germania
Belt colaborează cu furnizori de materie primă îndeosebi din Sibiu, dar și din Germania.
„Colaborăm cu furnizori din piața locală atât din punctul de vedere al materiei prime, cât și pentru partea de procese de care avem nevoie pentru a produce aceste curele. De exemplu, pentru partea de lemn exotic avem furnuzori din Germania, dar pentru lemnele autohtone colaborăm cu furnizori din Sibiu. De asemenea, facem și anumite operații de prelucrare tot în Sibiu”, adaugă Andrei.
2020 pentru Belt: „E bine că suntem aici!„
2020 a fost un an dificil pentru toate domeniile de activitate. Nici atelierul lui Tudor și Andrei nu a „scăpat” ieftin, însă cei doi tineri au decis să se axeze, în cel mai greu an al afacerii lor, pe dezvoltarea brandului.
„2020… E bine că suntem aici! În principiu, a fost un an greu, în sensul în care noi, fiind noi pe piață, încercăm să dezvoltăm un brand. 2020 a fost un an în care, practic, am sărit un an de dezvoltare, dar am profitat cumva și de acest aspect și ne-am focalizat pe partea de marketing. Avem un site nou dezvoltat anul trecut. Acum începem să rulăm toată munca depusă anul trecut”, a explicat Andrei.
Cei care vor să vadă și să cumpere curelele produse în Sibiu pot accesa site-ul oficial www.belt-concept.com, pagina de facebook Belt sau merge în magazinele partenere care găzduiesc produsele celor doi tineri. Printre altele, este vorba despre librăriile Cărturești și Diverta. Curelele fabricate în Sibiu se găsesc și în trei locații din Barcelona, precum și în complexul Messezentrum din Germania.
O cercetare de piață realizată de D&D Research cu privire la costul vieții în orașele din România circulă zilele acesta prin presa din România, răvășind mintea românilor. Titlurile se referă la „orașele din România în care nu merită să trăiești” sau „Topul orașelor de evitat”. În spatele lor, se află, de fapt, altceva.
Agenția D&D Research a realizat un studiu de piață, împreună cu un site de anunțuri, pe tema „celui mai avantajos cost al vieții din România”. De fapt, obiectul cercetării era percepția pe care românii o au asupra costului vieții perceput din orașul și cartierul în care locuiesc, raportat la veniturile pe care le obțin. Sibiul a fost parte din acest studiu și a reușit să se claseze pe locul al patrulea, în topul celor mai avantajoase orașe, după Brașoc, Cluj-Napoca și Oradea. Repetăm, studiul nu a avut la bază prețuri și tarife, ci percepția oamenilor față de acestea.
Participanții la studiu au fost invitați să evalueze orașele și cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieții, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este „foarte rău”, iar 5 este „foarte bine”. În urma centralizării rezultatelor, au fost realizate clasamente ale cartierelor din fiecare oraș. În Sibiu, cele mai avantajoase cartiere, potrivit răspunsurilor sibienilor, au fost Ștrand, cu 64,26 puncte, Valea Aurie, 62,64, Hipodrom 3, 61,56, Calea Dumbrăvii, 61,30, și Terezian, 59,65. Cu scorurile pe care le-au acumulat, două cartiere din Sibiu se află în Top 20 al celor mai bune cartiere din România: Ștrand, pe locul 7, și Valea Aurie, pe locul 16.
SURSA: STORIA:RO/ D&D REASERCH
Ce înseamnă aceste puncte? Aproape nimic, ci doar faptul că locuitorii din aceste cartiere sunt cei mai mulțumiți de locul în care stau și de costurile pe care le plătesc. Problema cea mai mare a acestui sondaj este că a fost făcut acum 5 ani. Multe lucruri s-au schimbat de atunci, printre altele și o mulțime de prețuri: ale caselor, ale impozitelor, ale materialelor de cosntrucții. Străzi s-au asfaltat, magazine s-au construit, iar oamenii și-au schimbat cu siguranță percepțiile. Studiul a fost actualizat în 2020, dar nu cu date noi, ci doar cu interpretări noi.
Potrivit studiului, topul orașelor cu cel mai avantajos cost al vieții este condus de Brașov, urmând în clasament: Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Pitești, Timișoara, Târgu Mureș, Craiova, București și Iași. La polul opus, orașele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieții sunt Resita, Alexandria, Vaslui, Focsani, Piatra-Neamt, Satu-Mare, Tulcea, Calarasi, Botoșani și Brăila. Menționăm că Brașovul a obținut un punctaj de 59.90 din maxim 100, Clujul are nota 59,35 (6551 respondenți), iar Capitala, de pe locul 9, a obținut un scor de 55,88.
SURSA: STORIA:RO/D&D Reaserch
Cum explicau cei de la D&D aceste rezultate?
„Costul general al vieții reprezintă percepția pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viața în orașul în care locuiesc. El înglobeaza de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coșul de alimente, utilitățile, plata pentru bunurile și serviciile necesare traiului obișnuit. Pe de alta parte, percepția despre costul general al vieții este influențată și de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraș. Spre exemplu, un cost al vieții care pare la prima vedere mai neavantajos poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în conditiile în care aceștia simt că au parte de alte beneficii arondate calității vieții. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi în același timp și mai sigură, modernă sau mai verde”,
Vlad Tureanu, Partener și Quantitative Research Director in cadrul D&D Research.
Transilvania, pe primul loc
La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieții, fiind urmată de București și Ilfov, Oltenia și Banat. Moldova, Dobrogea și Muntenia au obținut cel mai mic scor.
În topul celor mai avantajoase cartiere din țară din punctul de vedere al costului vieții se află un cartier din Cluj: Grigorescu, cel care, de altfel, ocupa primul loc și în clasamentul privind siguranța. Urmează Titan din București și Gavana 3 din Pitești.
Care sunt orașele din România în care „nu merită să trăiești” și care „au un cost al vieții prea mare”?
Nu există date în acest sens, iar cercetarea D&D nu asta stabilește, ci felul în care văd locuitorii acest lucru. Cartierele Bereasca, din Ploiești, Periferie, din Botoșani, Calea Caransebeșului din Reșița, Ferneziu, din Baia Mare, sunt la cele mai scăzute niveluri în percepția celor care stau acolo. Reșița, Alexandria, Vaslui, Focșani și Piatra Neamț erau orașele cu cele mai proaste aprecieri ale locuitorilor, în cadrul sondajului. Din punct de vedere al regiunilor, Moldova și Dobrogea se află pe ultimul loc. Dar toate acestea sunt detalii ale unui studiu realizat în 2016 – 2017, care astăzi ar putea fi fără relevanță.
O vizită de lucru a ministrului Attila Zoltan Cseke în județul Sibiu a readus în prim plan investițiile pe care CJ le derulează sau vrea să le demareze, cu ajutorul fondurilor guvernamentale. Dintre toate, s-a remarcat proiectul extinderii Sălii Transilvania.
Ministrul Attila Cseke a fost prin Sibiu, în vizită la câteva obiective de investiții care sunt finanțate prin PNDL sau prin alte instrumente ale executivului. A fost o vizită protocolară, înainte de a fi una practică, însă Daniela Cîmpean, președinta CJ, i-a prezentat ministrului cel mai nou proiect al Consiliului Județean: extinderea Sălii Transilvania la 5.000 de locuri, un proiect controversat din cauza spațiului limitat care a rămas în zona respectivă, unde se ridică în acest moment și noul Stadion Municipal. Proiectul este unul îndrăzneț, am putea spune, pentru că terenul pe care îl are la dispoziție cunoscuta sală de sport este mai mult decât limitat. Pentru a-i putea face loc, Daniela Cîmpean spune că a fost gândită o parcare subterană, care se va lega chiar cu parcarea subterană de la stadion. „Proiectul pe care îl gândim împreună cu Primăria Sibiu are în vedere o parcare subterană, atât sub Sala Transilvania, cât și sub Stadionul Municipal, cu posibilitatea de conectare”, spune Daniela Cîmpean. Între cele două structuri sportive este propus un spațiu pietonal, iar circulația pe str. O Goga să fie mutată în subteran.
Ce a declarat ministrul Cseke: că a discutat despre reabilitarea clădirii Prefecturii, s-a întâlnit și a discutat cu primarul Astrid Fodor despre finanțarea construcției de creșe, a vizitat sala de sport din municipiul Sibiu și așteaptă documentația pentru promovarea finanțării, s-a întâlnit cu primarii din județul Sibiu, unde s-au pus întrebări.
„Trei chestiuni” a mai ținut ministrul Cseke să spună: despre programul de construcții de creșe, despre OUG care reglementează problema arhitecților șefi și despre HG aflată în dezbatere publică referitor la redevențele de la exploatările de suprafață. A mai fost și a patra chestiune, totuși: despre proiectul de lege a descentralizării, care prevede, pentru județul Sibiu și infrastructura, și personalul, și finanțările, pentru că vor fi transferate la județ 6 tabere școlare, sediul Direcției Județene de Tineret și Sport și un ștrand municipal.
Ministrul a dat și câteva cifre despre investițiile pe care le derulează prin Compania Națională de Investiții în Sibiu. Sunt șapte obiective, în total, cu o valoare de 42,4 milioane de lei, între care un bazin de înot didactic, la Mediaș, 11 milioane lei, o sală sport la Tălmaciu, 7 milioane de lei, un centru cultural Șura Mare, 7 milioane de lei, la Șelimbăr, o bază sportivă, de 7 milioane de lei. De asemenea, sunt în pregătire alte 5 obiective, în valoare de 24,5 milioane de lei.
România a raportat astăzi mai puțin de 40 de cazuri noi, iar în spitale mai sunt puțin peste 400 de pacienți COVID. Situația pare tot mai bună, fără să fie afectată de o eventuală explozie a cazurilor cu varianta Delta a coronavirusului. În Sibiu, lucrurile stau și mai bine, pentru că am avut o nouă zi fără teste pozitive noi și fără niciun deces.
Potrivit datelor de la Prefectură, în ultimele 24 de ore nu au fost înregistrate teste pozitive COVID, nici PCR, nici rapide, dintr-un total de 458 de teste efectuate, iar unitățile spitalicești nu au raportat niciun deces al persoanelor bolnave. De altfel, în aceasăt dimineață nu mai erau internate decât 8 persoane diagnosticate cu COVID-19, din care 3 se află în secții ATI, în stare gravă.
La nivel național, în urma testelor efectuate în ultima zi, au fost înregistrate 37 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-COV-2 (COVID-19). Este vorba despre 17 județe plus București, în care au fost depistate persoane infectate, cele mai multe fiind în Cluj, șase cazuri. Tot astăzi a fost raportat un număr de 37 de decese ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, însă 36 dintre acestea s-au produs în lunile anterioare și au fost raportate abia acum.
În spitalele de specialitate, numărul persoanelor internate cu COVID-19 este de 418, dintre acestea 67 fiind internate la ATI.
În ultimele 24 de ore au fost efectuate 14.119 teste RT-PCR, din care 7.160 la cerere, și 11.080 teste rapide antigenice.
Pe teritoriul României, mai sunt 1.788 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus, în izolare la domiciliu, iar 733 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 18.646 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 34 de persoane.
Un autoturism a intrat într-un cap de pod, iar un bărbat de 61 de ani a fost rănit. Accidentul rutier a avut loc pe Drumul Naţional 7, în zona unei întreprinderi.
După primele cercetări efectuate la faţa locului, poliţiştii rutieri au stabilit faptul că un șofer în vârsta de 36 de ani, din Turnu Măgurele, pentru a evita impactul cu un autoturism care a ieșit din parcarea întreprinderii în Drumul Naţional 7 fără să îi acorde prioritate, a virat brusc de volan, a ieșit în afara şoselei și a intrat într-un cap de pod.
În urma coliziunii cu capul de pod, pasagerul din autoturism, un bărbat în vârstă de 61 de ani, din Lunca Teleorman, aflat pe locul din dreapta-faţă, a fost rănit. Un echipaj de la Ambulanţa Sibiu a ajuns la locul producerii accidentului rutier şi i-a acordat primele îngrijiri medicale bărbatului. Acesta a suferit un traumatism de coloană şi un traumatism cranian, fiind transportat la Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Clinic Judeţean Sibiu.
Poliţiştii sibieni continuă cercetările în acest caz.
La această oră este în vigoare un Cod Portocaliu și unul Galben de furtuni și ploi torențiale, valabil până în această seară la ora 23, în aproape toată țara. Izolat, cantitățile de apă vor ajunge și la 60 – 70 l/mp.
Codul Portocaliu de furtună este valabilă până la ora 23, pentru județele din nord-vestul, centrul și sud-estul țării, conform hărții. Meteorologii prognozează averse torențiale, descărcări electrice și, pe alocuri, grindină și vijelie. Cantitățile de apă vor fi de 35-50 de litri pe metru pătrat, dar izolat vor ajunge și la 70 de litri pe metru pătrat, anunţă Biziday.
O altă avertizare, de Cod Galben de instabilitate atmosferică este în vigoare pentru 12 județe și București, tot până la ora 23. Se vor înregistra averse (ce pot avea și caracter torențial), descărcări electrice, intensificări ale vântului și (izolat) grindină. Cantitățile de apă acumulate vor fi de 25-35 de litri pe metru pătart.
Ploi abundente se vor înregistrat în toată Muntenia și Moldova, dar pe arii restrânse, iar fenomene ale instabilității atmosferice se vor semnala în mai toată țara, pe alocuri.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat joi seara, la Digi 24, că îşi doreşte ca anul viitor la evaluările la clasa a II-a, a IV-a, a VI-a şi la Evaluarea Naţională să se aplice corectarea informatizată la nivel de item, urmând ca profesorii corectori să evalueze on-line.
„Dacă tot am introdus acest sistem apropiat de Bologna, cu acest barem fragmentat în care se punctează fiecare răspuns bun sau greşit din partea elevilor, următorul pas ar fi corectarea informatizată la nivel de item”, a declarat Sorin Cîmpeanu.
Ministrul a afirmat că îşi doreşte „insistent” acest lucru.
„Există deja un pilot, sunt colegi cu iniţiativă, nu e o iniţiativă instituţionalizată a ministerului, ci o serie de colegi au demarat la nivelul evaluării în clasa a VI-a acest proiect pilot, evaluări la matematică – ştiinţe, cărora să le fie alocat câte un cod pe fiecare item şi să fie culese rezultatele pe fiecare item, în aşa fel încât am o imagine mult mai clară asupra a ce nu a mers şi ce a mers bine, pentru a putea vedea ce trebuie să faci pe viitor. Itemii au competenţe corespondente. În momentul în care analizăm pe fiecare item în parte, vezi că elevii sunt deficitari pe acele competenţe, ştii că trebuie să te concentrezi mai departe în procesul de îmbunătăţire a predării tocmai pe acele competenţe”, a explicat ministrul.
Sorin Cîmpeanu a adăugat că îşi doreşte ca la anul să se implementeze acest sistem la clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a şi la Evaluarea Naţională.
„Dacă tot vorbim de digitalizare la modul general şi ne pricepem toţi la digitalizare, eu am zis un lucru mărunt. Dacă pot să fac, tot e bine într-un an şi să pilotăm, nu am pretenţia să aplicăm şi la nivel de Bacalaureat. Şi în acel moment, chiar vom şti pe fiecare competenţă ce nu merge şi pe ce trebuie să insistăm”, a spus ministrul Educaţiei.
Fiecare dintre subiecte va avea propriul cod, iar lucrările vor fi scanate în faţa elevilor.
„Profesorii corectori vor putea să corecteze on-line, fără să se mai cunoască între ei. Deci elimini de tot subiectivismul. În momentul în care ai diferenţe mai mari de o jumătate de punct, e foarte simplu: softul semnalează că trebuie să intervină alţi doi corectori, pentru că între primul şi al doilea au fost diferenţe mai mari de o jumătate de punct. Dar e greu să ai diferenţe mai mari de o jumătate de punct dacă faci digital toată …”, a argumentat Sorin Cîmpeanu.
Ministrul a arătat că nu sunt atât de mari costurile legate de scanere, undeva la un milion de euro, în condiţiile în care în PNRR sunt disponibili, la capitolul Digitalizare, circa 1.130.000.000 de euro.
„Nu scanerul mă îngrijorează pe mine. (…). Sunt 7.000 de săli în 3.850 de centre de examen, cu 150 de euro, nu ştiu, un scaner, asta înseamnă un milion de euro. În PNRR avem pentru digitalizare 1.130.000.000. Vorbim că e mult un milion de euro? (…). Problema este să existe în fiecare şcoală un profesor competent care să poată să atribuie acel cod lucrării şi mai departe să ştie să scaneze”, a susţinut Cîmpeanu.
În opinia ministrului Educaţiei, principala problemă ar fi cea umană.
„Asta este principala problemă. Văzând modul în care au decurs lucrurile în fiecare zi de examen şi erorile, nu incidente majore, dar erori la care nici măcar nu m-aş fi putut gândi că s-ar putea întâmpla ca un coleg profesor să gândească în acel fel. (…). Am ajuns la concluzia că nu în toate şcolile există personal calificat să îţi facă aceste lucruri simple, să scaneze şi să atribuie un cod. (…). Realitatea ne-a arătat, prin incidentele semnalate, (…), că nu în toate şcolile există un profesor desemnat care să aibă competenţe digitale de nivel…”, a mai declarat ministrul Sorin Cîmpeanu. (AGERPRES)
Un număr de 237.600 doze de vaccin Janssen, realizat de compania farmaceutică Johnson&Johnson, ajung vineri la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, transmite Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.
Transportul este asigurat de firma producătoare, iar dozele de vaccin vor fi aduse în Bucureşti pe cale terestră.
Ulterior, dozele de vaccin vor fi distribuite după cum urmează:
– Centrul Regional de Depozitare Braşov: 70.000 doze;
– Centrul Regional de Depozitare Cluj: 40.000 doze;
– Centrul Regional de Depozitare Craiova: 50.000 doze;
– Centrul Regional de Depozitare Iaşi: 77.600 doze.
Până la acest moment, ţara noastră a recepţionat 685.300 doze de vaccin produse de compania Johnson&Johnson, iar 297.537 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.
CNCAV menţionează că în România alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare, sens în care, periodic, ţara noastră primeşte tranşele de vaccin necesare imunizării populaţiei. (AGERPRES)
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a actualizat, joi, lista ţărilor sau zonelor cu risc epidemiologic ridicat.
„Se aprobă lista şi clasificarea ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic în vederea stabilirii persoanelor asupra cărora se instituie măsura carantinei de 14 zile cu privire la cei care sosesc în România din acestea, prevăzută în anexă la prezenta hotărâre. Criteriul pe baza căruia se stabileşte încadrarea ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, este reprezentat de rata cumulată de incidenţă a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 1.000 de locuitori”, se arată în Hotărârea nr. 43 a CNSU.
Astfel, în zona roşie se regăsesc: * Seychelles * Mongolia * Namibia * Uruguay * Columbia * Argentina * Oman * Maldive * Kuweit * Brazilia * Suriname * Saint Kitts si Nevis * Costa Rica * Bahrain * Paraguay * Chile * Botswana * Tunisia * Africa de Sud * Panama * Marea Britanie * Nepal * India
În zona galbena se afla următoarele ţări: * Fiji * Emiratele Arabe Unite * Trinidad si Tobago * Georgia * Malaysia * Cuba * Bolivia * Sint Maarten * Zambia * Guyana * Cipru * Irak * Federaţia Rusa * Kârgâzstan * Portugalia * Insulele Virgine Britanice * Iran * Jersey
Restul ţărilor se află pe lista verde.
„Clasificarea ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic, în funcţie de rata de incidenţă cumulată la 14 zile, se realizează în 3 categorii astfel: a)Zona Verde – unde rata cumulată de incidenţă a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 1.000 de locuitori este mai mică sau egală cu 1,5; b) Zona Galbenă – unde rata cumulată de incidenţă a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 1.000 de locuitori este cuprinsă între 1,5 şi 3; c) Zona Roşie – unde rata cumulată de incidenţă a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 1.000 de locuitori este mai mare sau egală cu 3″, se mai menţionează în documentul citat. (AGERPRES)
