Daniela Arnăutu

Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu acordat postului Antena 3 CNN, că România este implicată în negocieri strategice între Uniunea Europeană și Statele Unite pentru crearea unei piețe comune a metalelor rare. Inițiativa vizează reducerea dependenței de state care dețin monopol asupra resurselor esențiale și consolidarea securității economice și energetice.

Metalele rare și mineralele critice au devenit unele dintre cele mai valoroase resurse la nivel global, fiind fundamentale pentru industria tehnologică, energetică și de apărare. În contextul actualei crize a lanțurilor de aprovizionare, UE și SUA caută parteneri stabili, iar România se poziționează ca furnizor strategic în Europa.

Piață comună UE–SUA pentru metale rare: oportunitate majoră pentru România

„Există o discuție privind metalele rare, în contextul în care Europa și SUA s-au confruntat cu o criză și cu monopolul unor state nu neapărat prietenoase. Se conturează un acord între țări care gândesc la fel, o piață de interes comun pe zona metalelor”, a explicat Nicușor Dan.

Președintele a subliniat că România își dorește investiții americane și europene în sectorul mineralelor critice, dar și în energie. În prezent, țara noastră colaborează deja cu firme din SUA și Coreea de Sud pentru dezvoltarea sectorului energetic.

În cadrul vizitei externe, Nicușor Dan a discutat și cu președintele Banca Mondială, care și-a exprimat interesul de a participa la inaugurarea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, un proiect strategic pentru independența energetică a României.

SUA sprijină România în extracția mineralelor critice

Reprezentanții Ambasada SUA la București au transmis public că susțin dezvoltarea lanțurilor sigure de aprovizionare cu minerale critice, subliniind importanța acestora pentru securitatea economică și națională comună.

România deține unele dintre cele mai valoroase resurse minerale din Europa, inclusiv cel mai pur grafit de pe continent. Interesul crescut al SUA și al Uniunii Europene ar putea accelera redeschiderea unor exploatări miniere închise în anii ’90.

Un exemplu concret este reluarea exploatării de la Baia de Fier, proiect susținut prin finanțări europene de peste 400 de milioane de euro pentru extracție și procesare avansată.

România deține cel mai pur grafit din Europa

Zona Baia de Fier, situată în Munții Parâng, județul Gorj, găzduiește unele dintre cele mai importante zăcăminte de grafit din Europa. Depozitele de șisturi grafitoase sunt recunoscute pentru puritatea ridicată, fiind ideale pentru:

• producția de grafen

• baterii pentru mașini electrice

• componente pentru industria high-tech

Exploatarea minelor Cătălinu și Ungurelașu a funcționat timp de aproximativ 50 de ani, până la închiderea din anii ’90 din motive de rentabilitate.

În august 2025, Guvernul României a aprobat licența de exploatare pentru Salrom, iar Comisia Europeană a desemnat proiectul drept strategic, aprobând finanțări de aproximativ 200 milioane euro pentru extracție și 250 milioane euro pentru procesare.

Ce minerale critice are România: resurse strategice pentru tehnologiile viitorului

România deține o gamă variată de minerale critice esențiale pentru tranziția verde, industria de apărare și producția de tehnologii avansate.

1. Grafit – Rezerve importante în Munții Parâng (Baia de Fier) – unul dintre cele mai mari situri din Europa.

2. Magneziu – Zăcăminte confirmate în județul Bihor.

3. Cupru – România este producător tradițional, cu rezerve majore la Roșia Poieni.

4. Uraniu, Cobalt și Nichel – Descoperiri recente realizate de compania Leading Edge Materials în zona Bihor Sud (Valea Leucii) indică prezența unor cantități semnificative.

5. Alte minerale strategice – Telur, stibiu, galiu, germaniu, titan, wolfram, bismut și pământuri rare au fost identificate în diferite regiuni ale țării.

România, furnizor strategic de minerale critice în UE

Din cele 34 de materii prime critice incluse pe lista Consiliului UE, România deține cantități relevante pentru aproximativ jumătate dintre acestea. Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice vizează valorificarea acestor zăcăminte până în 2035, cu accent pe:

• atragerea investițiilor străine

• dezvoltarea capacităților de procesare internă

• reducerea dependenței de importuri

• consolidarea securității economice și energetice

În contextul noii arhitecturi economice globale, România își consolidează poziția ca jucător strategic pe piața metalelor rare și a mineralelor critice, într-un parteneriat tot mai strâns cu SUA și Uniunea Europeană.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI