„Cu certitudine, una din cele mai interesante, fascinante, abordate, dar și controversate teme din istoriografia românească este cea a prezenței românești la Alba Iulia, la data de 1 Decembrie 1918. Istoricii români rămân preocupați de elaborarea unor studii care să contribuie la dezvoltarea acestei teme și la clarificarea aspectelor ce țin de participarea populației românești la Adunarea Națională de la Alba Iulia, de această participare fiind adesea legată necesitatea de a legitima și reafirma în istorie că actul unificării naționale a reprezentat voința nealterată a unei naționalități majoritare numeric în Transilvania”, îmi spune istoricul Rafael Țichindelean, cel care a întreprins cercetarea pentru redactarea acestui articol. Acesta a căutat să ne arate câți sibieni au participat la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Convocarea la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

La finalul lunii octombrie 1918, în contextul dezintegrării Imperiului Austro-Ungar, reprezentanții Partidului Național Român (PNR) și partizanii curentului social-democrat din Transilvania iau decizia de a colabora în cadrul unui consiliu comun, astfel ia naștere Consiliul Național Român Central (CNRC). Acest consiliu devine un organism statal central, un organ politic al românilor transilvăneni, cu o activitate dublă, politică și administrativă.

CNRC devine instituția-cheie prin care românii ardeleni și-au pregătit politic unificarea cu Regatul României. După dizolvarea Imperiului Dualist, CNRC preia conducerea politică a românilor din Transilvania, emite declarația prin care românii își cer dreptul la autodeterminare, organizează și legitimează formarea consiliilor naționale și locale, a gărzilor naționale românești (pentru menținerea ordinii), convoacă Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și redactează programul politic al Unirii, aflându-se simultan în negocieri cu autoritățile maghiare în acest context tensionat.

Rolul Marii Adunări Naționale

Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a fost convocată de către Marele Sfat Național Român, prin intermediul CNRC. Marele Sfat Național Român a fost organul provizoriu al puterii de stat din Transilvania, funcționând până la definitivarea unirii cu Regatul României. Rolul său era unul legislativ, cu alte cuvinte, acesta juca rolul unui Parlament provizoriu al Transilvaniei. Marele Sfat Național a funcționat pe lângă Consiliul Dirigent al Transilvaniei (guvernul provizoriu ales).

Acest organ a fost ales în mod oficial după Marea Unire, fiind stabilit prin Rezoluția de la Alba Iulia să devină un for propriu al românilor în perioada de tranziție, un fel de garant democratic. Marele Sfat Național a validat deciziile Marii Adunări Naționale și a stabilit cadrul juridic al noii administrații românești, a supravegheat activitatea Consiliului Dirigent, a elaborat politici referitoare la organizarea administrativă a românilor, la justiție, economie, armată, învățământ etc., a negociat cu Bucureștiul integrarea etapizată a Transilvaniei în cadrul statului român.

Contextul Marii Uniri

Deși la sfârșitul Marelui Război, înfrângerea Puterilor Centrale și disoluția Imperiului Austro-Ungar deveniseră certe, organizarea unei adunări populare de mari dimensiuni în Transilvania nu avea să se facă fără dificultate. Desigur, superioritatea numerică a etniei românești facilita acest lucru, însă organizarea și desfășurarea în condiții optime a Marii Adunări Naționale a fost îngreunată de numeroși factori externi. Armistițiul de la Belgrad, semnat între Regatul Sârb și Ungaria la 31 octombrie/ 13 noiembrie 1918 stabilea o linie de demarcație provizorie între Ungaria și România pe Râul Mureș, o zonă unde se aflau concentrate și trupele române. Între timp, în Banat pătrunseseră trupe sârbești acompaniate de trupe franceze.

De asemenea, în Transilvania autoritățile maghiare au adoptat o atitudine ostilă cu privire la adunările românești și la deplasările unor mase românești în provincie. Nu în ultimul rând, foametea, frigul, epidemiile de Gripă spaniolă și deteriorarea căilor de comunicație și transport au împovărat suplimentar deplasările masive ale românilor spre Alba Iulia și au supus incertitudinii posibilitățile de concentrare a unei populații românești consistente în viitorul oraș al Unirii. În pofida climatului neprielnic și a ostilităților manifestate de autoritățile maghiare, mobilizarea masivă a românilor spre Alba Iulia nu a putut fi oprită, iar cei prezenți au devenit actorii momentului realizării idealului național al unității românești.

1228 de delegați aleși din Transilvania

Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a fost convocată pe data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918. La aceasta au luat parte un număr de 1228 de delegați, având sarcina de a dezbate și vota Rezoluția de la Alba Iulia, actul care pecetluia Unirea Transilvaniei cu România. Hotărârea de convocare a Adunării este cuprinsă în Regulamentul elaborat pentru alegerea deputaților care urmau să dezbată și să voteze Marea Unire. Delegații au fost aleși în baza Legii electorale din 1910, pe circumscripții. Numărul de deputați s-a decis să fie cinci per circumscripție electorală, aleși prin vot universal deschis.

Numărul de sibieni prezenți la Alba Iulia

Orașul Sibiu, fiind unul din marile centre urbane din Transilvania, și-a adus contribuția în resurse umane la evenimentele din Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918. „Mobilizarea sibienilor la Alba Iulia a fost remarcabilă, iar participarea lor la Marea Adunare Națională a fost una semnificativă și marcantă, atât din punctul de vedere al contribuției și participării cantitative, numerice, cât și din punctul de vedere al prezenței calitative, la evenimente participând numeroase elite politice și intelectuale românești din Sibiu. Una din cele mai bune perspective istorice în acest sens ne este oferită de lucrarea: Participanţi din localităţi sibiene la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, realizată de Alexiu Tatu (coord.), Silviu Borș, Bogdan Andriescu și apărută în Sibiu, la Editura Armanis, în 2015”, explică istoricul.

„La Alba Iulia au fost trimiși 130 de delegați”

 Apariția CNRC și elaborarea Regulamentului pentru alegerea deputaților în MAN a impulsionat și în comitatul Sibiu demararea alegerilor delegaților care aveau să reprezinte circumscripțiile electorale. Așadar, au fost aleși 30 de delegați cu drept de vot deliberativ, și 38 de delegați cu drept de vot consultativ. În cele din urmă, la Alba Iulia au fost trimiși 130 de delegați. Ca și în cazul perspectivei largi, extinse, în această abordare restrânsă, locală, interesant de observat ar fi numărul de participanți sibieni la Alba Iulia, însă desigur, cei din mediul urban, considerați delegați neoficiali trimiși să reprezinte orașul.

Cercetătorii Mihai Racovițan și Matei Pamfil propun cifra de 8.000 de participanți, număr regăsit și la Alexiu Tatu. O idee privind consistența reală a prezenței românești la Alba Iulia din partea Sibiului, ne putem face raportându-ne la o informație istorică: prezența semnificativă sibiană se reflectă în capacitatea singurului tren special care a fost pregătit pentru Alba Iulia și care a plecat din Sibiu la data de 17/30 noiembrie 1918, capacitatea fiind de 200 de locuri. Tot istoricul sibian Ioan Popa ne pune la dispoziție rezultatele anchetei ASTREI privind numărul de participanți din comitatul Sibiu, în lucrarea „Românii din comitatele Sălaj, Sibiu şi Solnoc-Dăbâca în Primul Război Mondial” (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2019): 5.000 de persoane, la care pot fi adăugați sau care pot să-i includă pe cei 130 de delegați din partea comitatului pentru Marea Adunare Națională.

Lista celor ,,numiți”

În momentul alegerii delegaților care să reprezinte circumscripțiile electorale, în Sibiu și în localitățile din comitatul Sibiu sunt organizate diverse adunări pentru a aproba și subscrie adeziunile care urmau să fie înaintate forumului reprezentativ la Alba Iulia. Adeziunile conțineau numele delegaților trimiși la Alba Iulia pentru a reprezenta circumscripțiile electorale. Acestea serveau pe post de mandate, care confereau delegaților, aleși prin vot universal deschis, dreptul de a-i reprezenta pe membrii circumscripțiilor electorale în cadrul MAN. De asemenea, în adeziuni era reprodusă voința locuitorilor din comitatul Sibiu cu privire la unificare.

Referitor la adeziunea orașului Sibiu, volumul omagial coordonat de istoricul Alexiu Tatu redă numele tuturor semnatarilor care au fost trimiși la Alba Iulia, pe care le reproducem și noi: Emilia Dr. Rațiu, Iuliu Muntean, Octavian Russu, Nicolae Togan, Dr. Ilie Beu, Dr. Silviu Dragomir, D. Lucian Balint, Alexandru Breban, George Poponea, Teodor Moldovan, Vic. Tordășian, Niculae Simtion, Dr. Pavel Roșca, Aurel Popoviciu, Emil Verzariu, Dr. Eusebiu, Felicia Rațiu, A. Bârseanu, Nicolae Dron, Dr. Ioan Stroia, Ion I. Lapedatu, D. I. Broșu, Dr. Ioan Fruma, Romulus Bucşa, Aurel Popescu, Ioan Stanciu, Dr. Lucian Borcia, Eugen Todoran, Candid Popa, Pompei German, Dr. V. Bologa, Emilia D. Russu, Dumitru Vulcu, Lazăr Tritean, Dr. Octavian Costea, Eugenia Tordăşianu, Victoria Popovici, Eugenia Bucşa, Letiţia Dr. Bologa, Maria Simtion, Anna Hurbean, Chiriţa Banciu, Florica Dragomir, Stela Herbay, Nicolae G. Iordan, Trandafir Preda, Ioan Banciu, Dr. Ioan Creţu, Emilia Vătăşan, Ioan Vătășan, Romul Cândea, Aurel Crăciunescu, Romul Simu, Elena Bunea, George Proca, Ioan Henteş, Augustin Bardossy, Sivia Dr. Fruma, Elena Dr. Bardosy, Iosefina Glodariu, Silvia Grivei, Marcu Jantea, Deva Stefan, Dr. Eugen Piso, Dr. Nora Lemeny, Anna Liuba, Letiţia Dr. Bologa, Mărioara Odor, Delia Olariu, Dina Moga, Leontina Dr. Bunea, Livia Crăciunescu, Leontina Proca, Ileana Bardossy, Ana Denghel, Elisabeta Petraşcu, Paraschiva Rotariu, Paraschiva Moldovan, Maria Moldovan, Safta Bendorfean, Susana Florea, Victoria G. Pascu, Ophelia Cibian, Livia H. Ostate, Olimpia Habor, Viorica Frâncu, Silvia Lupu, Emilia Groza, Valeria Faur, Valeria Purşe, Micu Solomon, Dr. George Promu (?), Romul T. Botezan învăţător, Aurel Sfetea sublct., Veturia Sfetea, Mărioara Foica, Gheorghe Foica sublct., George Imberuş, Spiridon Maian căp., Marcel Jurca locot., Vasile Bucur sublocot., V. Dătăşan (?), Valer Pacală slocot., Aurel Todoruţ, Petru Simtion, Maria Negrilă, Dr. Pascu, Ioan Mohan, Maximilian Dopp, Ilie Baciu, Ioan Ghidu, Timotei Popovici profesor, Felicia Cosciuc, Dr. Cornel Georgian, consilier de tribunal şi căpitan auditor, Dr. Valer Ghibu advocat, I. Apolzan, Victor Marcu plot. maj., Petru Drăgoiu, Valer Puşcariu, Valeriu Liuba, David Simtion locot., Dr. fer. Soichiţa, Cornel Simtion, Simion Piso căpitan, Dr. Ion Motoc advocat, Dr. Ioan Hozan locotenent auditor, Victor Sincu controlor cons., Valeriu Dumitru Poponea, Mărioara Pinciu, Elena Imbărus, Finica Rothe, Dr. Nicolae Regman, Eugenia Chidu, Ioan Pamfilie, conzistorial arhitect, Demetrius Câmpeanu, Dumitru Coltofeteanu, Irina Fincu, Nicolae Bozonean, Ioan Gârbacea, Dr. Vasile Stan, Petronella Vlaicu, Constantin Nartea, Mihail […], Iuliu […], Enea Hosman, Sylvia Benţia, Octavian Constantin, Constantin Pop, Juste Radu, […] Hurbean, Victoria Meda, Sabina Patachi, Elisabeta Seracu, Anna Buzura, Ioan Pinciu, Seracu Ioan, Petru Simtion, Maria Vestemean, Iuliu […], Stephan Moga, Mărioara Creţiu, Melania Baciu, Lizica Bordea, Dobriţa Giurcoiu, Toma Simu, George Ciora, Anuţa Pinciu, Eleonora Spornic, Simion Stoianoviciu, Mariţi Avrigeanu, Mărioara Suciu, Aurel Moruşca, Maria Simtion, Maria Gabor, Marina Cristea, Eleonora Banciu, Nicolae Motronea, Susana Motronea, Elisaveta Motronea, Constanţa Dr. Bucur, Ascaniu Crișian, Maria Crişian, Livia Crişian, Ionel Crişian, Dumitru Oprişian, Aurel Cosciuc, Sylvia Dutlesiu, Ioan Sociu revizor financiar şi fost întemniţat 27 luni în Cluj, Dr. Demetriu Ghişoiu, Ioan Orăştean, Emanoil Scrobete tânăr sublocot., George Gherghel, Titus Pop Locot., Octavian Fleşiariu subloc., Ioan Ciocan stegar, Ilie Mutu notar, Ioan Dubenscu serg. maj. furier, Restanția Dumitru stud în drept, Cornel Stănuleţ asp. de Ofic., Bucur Suroiu locţiitor de ofţ., Ioan Iliu, Vasile Muşoiu, George Russu, George Bărbuţ sublocot. în leg. română din Sibiu, Ilie, Orăştean abs. de teologie, Ioana Rebegac, Ecaterina Dr. Prunaş, Ghiţă Prunaş, Alecse Odor contabil, Nicolae Crucian, Maocşau Petru, Imberuş Valer, Ioan Chidu, Ovidiu Ioan abs. de telogie, Simtion Emanoil, Nicolae Simtion, Traian Moga, Dl. Ioan Ivan advocat, Emilia Deac, Cornelia Crişan, Maria Păltineanu, Letiţia Crainic, Eloira Hangea, Viorica Gheţie, Maria Trucă, Paraschiva Bârsan, Victoria Borisan.

„Au fost trimise adeziuni conținând 16.587 de semnături”

 Pentru a ne întregi perspectiva asupra evenimentelor de la 1918 retrăite de populația sibiană, istoricii Paul Abrudan și Mihai Racovițan au realizat o statistică arătând amploarea și calitatea delegaților trimiși din mediul sibian la Alba Iulia. Datele coroborate de ei indică faptul că 714 locuitori din Apoldul de Jos au semnat credenționalele, din Jina 8758, din Miercurea 532, din Poiana Sibiului 427, din Rășinari 783, din Săliște 1690, din Tilișca 408 și așa mai departe. Prezența sibiană în centrul unificării este considerabilă. Ștefan Pascu considera că din 33 de localități sibiene, au fost trimise credenționale cu un total de 13.000 semnături, iar Paul Abrudan amplifică cercetarea, enunțând că din 44 de localități din zona Sibiului, au fost trimise adeziuni conținând 16.587 de semnături.

Un act al voinței românești

,,Dincolo de cifre, de date statistice și dezbateri istorice în contradictoriu, esența care trebuie să rămână în mintea cititorului, poate pe post de concluzie, este aceea că Marea Adunare de la Alba Iulia transcede ideea unei simple adunări populare în care cantitatea cifrelor dictează încărcătura și valoarea istorică, manifestația românească de la 1 Decembrie 1918, indiferent că a fost compusă din 70.000, 100.000 de suflete sau mai puține, a reprezentat expresia deciziei care se dezbătea și vota de către delegații întruniți în cadrul MAN, aceasta a fost un act al voinței românești din interiorul și din exteriorul arcului carpatic de unificare și de desăvârșire al idealului național”, concluzionează istoricul.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI