Acasă Blog Pagina 46

VIDEO: Imagini de GROAZĂ de pe litoral! Unde erau pregătite gustările cumpărate de turiști de pe plajă

Descinderi de amploare la Eforie Nord și Eforie Sud, după ce autoritățile au descoperit spații în care ar fi fost pregătite și depozitate alimente destinate vânzării către turiști. Printre produsele vizate se aflau unele dintre gustările cumpărate frecvent de pe litoral: porumb fiert, gogoși și colaci secuiești.

Polițiștii au făcut miercuri, 26 august, opt percheziții domiciliare, într-un dosar care vizează comercializarea de produse alimentare alterate și evaziunea fiscală.

Potrivit anchetatorilor, alimentele ar fi fost pregătite, transportate și comercializate fără forme legale și fără autorizare sanitar-veterinară.

Aproape 40 de persoane, în vizorul anchetatorilor

Acțiunea a fost desfășurată de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economico-Financiare din cadrul IPJ Constanța, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.

La operațiune au participat și polițiști de la Investigații Criminale, Poliția Eforie, luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale și jandarmi.

Din cercetările efectuate până acum a rezultat că aproximativ 40 de persoane ar fi fost implicate în pregătirea, transportul și vânzarea produselor alimentare către populație.

Conform anchetatorilor, persoanele respective nu ar fi avut o formă de organizare juridică, nu ar fi deținut statut de persoane fizice autorizate și nu ar fi fost înregistrate sau autorizate din punct de vedere sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Autoritățile susțin că activitatea ar fi creat un risc pentru sănătatea consumatorilor și ar fi produs un prejudiciu bugetului de stat prin neplata obligațiilor fiscale. Valoarea exactă a prejudiciului urmează să fie stabilită în cadrul anchetei.

1.000 de bucăți de porumb și sute de produse pregătite pentru vânzare

În urma celor opt percheziții, autoritățile au găsit atât materii prime, cât și produse finite care ar fi fost pregătite pentru comercializare.

Au fost identificate 1.000 de bucăți de porumb, 78 de gogoși și 210 colaci secuiești. În total, autoritățile au retras câteva sute de kilograme de produse și materii prime.

Au fost descoperite, de asemenea, peste 13.000 de euro și 29.000 de lei.

„Din cercetările efectuate de către polițiști a reieșit faptul că aproximativ 40 de persoane ar fi participat la pregătirea, transportarea și comercializarea către populație a unor produse alimentare, precum gogoși, colaci secuiești și porumb fiert, fără a deține o formă de organizare juridică (neavând calitatea de persoane fizice autorizate) și fără a fi înregistrate sau autorizate din punct de vedere sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Activitățile desfășurate au pus în pericol sănătatea consumatorilor și au prejudiciat bugetul de stat prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale.

Perchezițiile au fost efectuate în localitățile Eforie Nord și Eforie Sud, unde au fost descoperite mai multe produse alimentare (materie primă) precum și produsul finit, pregătit pentru a fi comercializat, respectiv 1.000 de bucăți de porumb, 78 de gogoși și 210 colaci. Totodată, au fost descoperiți peste 13.000 de euro și 29.000 de lei”, transmite IPJ Constanța.

Produsele au fost ridicate și vor fi distruse

Întreaga cantitate de alimente și materii prime descoperită în spațiile verificate a fost indisponibilizată și ridicată de comisarii Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța.

Produsele urmează să fie supuse procedurii de distrugere, potrivit normelor sanitare în vigoare.

Reprezentanții Protecției Consumatorilor au descris în termeni extrem de duri condițiile descoperite în timpul controalelor.

„Ceea ce am găsit depășește cu mult puterea de închipuire. Condiții insalubre, profund periculoase pentru sănătatea și chiar viața consumatorilor.

Un adevărat atentat la sănătatea publică”, a transmis Horia Constantinescu, comisar-șef adjunct al CJPC Constanța.

Avertisment pentru părinții care cumpără gustări de pe plajă

Horia Constantinescu a atras atenția în special asupra alimentelor cumpărate pentru copii.

Problema este că turiștii nu pot ști, în momentul în care cumpără un produs de pe plajă, unde a fost preparat, ce ingrediente au fost utilizate, în ce condiții a fost transportat sau cât timp a fost păstrat la temperaturi ridicate.

În spațiile verificate au fost găsite atât materiile prime, cât și produsele finite care urmau să ajungă la consumatori.

Comerțul ambulant pe plajă, în centrul atenției

Reprezentantul Protecției Consumatorilor a atras atenția că problema nu îi privește doar pe cei care vând produsele.

Potrivit acestuia, comerțul ambulant pe plajă este interzis, iar operatorii sectoarelor de plajă au obligația de a lua măsuri pentru împiedicarea unei astfel de activități.

În caz contrar, consecințele pot ajunge inclusiv la retragerea avizului emis de Ministerul Turismului.

„Această mobilizare reprezintă un prim pas în combaterea unui fenomen care nu pune în pericol doar consumatorii, ci afectează și turismul ca activitate economică”, a transmis Horia Constantinescu.

Aproape 2.000 de controale pe litoral în această vară

Descinderile de la Eforie au loc după o vară în care autoritățile sanitar-veterinare au intensificat verificările pe litoral.

În perioada 29 iunie-23 august, inspectorii au efectuat aproape 2.000 de controale.

În urma verificărilor au fost aplicate 279 de sancțiuni, cu o valoare totală de aproape 3 milioane de lei.

De asemenea, autoritățile au emis 26 de ordonanțe de suspendare și 19 ordonanțe de interzicere a activității.

Aproximativ 1,9 tone de produse alimentare neconforme au fost retrase de la consum și trimise spre neutralizare.

Printre cele mai frecvente probleme constatate s-au numărat depozitarea și manipularea necorespunzătoare a alimentelor, vânzarea în spații care nu erau autorizate și nerespectarea condițiilor de păstrare.

Cercetările în dosarul comercianților ambulanți continuă. Anchetatorii încearcă să stabilească toate persoanele implicate, modul în care ar fi funcționat activitatea și valoarea exactă a prejudiciului.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

România extinde baza NATO de la Mihail Kogălniceanu: investiție de 2,5 miliarde de euro și capacitate pentru 20.000 de militari

0

România face un pas important în consolidarea infrastructurii militare de la Marea Neagră. Guvernul urmează să aprobe, în ședința de joi, hotărârea necesară pentru scoaterea din funcțiune și demolarea unor construcții vechi din cadrul Bazei 57 Aeriene „Mihail Kogălniceanu”, în contextul unui amplu proiect de modernizare și extindere.

Investiția este estimată la 2,5 miliarde de euro, iar lucrările sunt planificate să se desfășoare pe parcursul mai multor etape, cu finalizarea estimată în jurul anului 2040, în funcție de alocările bugetare.

Baza de la Mihail Kogălniceanu va deveni un adevărat oraș militar

În forma sa finală, baza militară ar urma să se întindă pe aproximativ 2.300 de hectare și să poată găzdui până la 20.000 de militari.

Dimensiunea proiectului va transforma Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” într-unul dintre cele mai importante obiective militare NATO din Europa, relatează stiripesurse.ro. Complexul va include nu doar infrastructură militară, ci și facilități necesare vieții de zi cu zi, de la locuințe și spații comerciale până la școală, grădiniță și spital.

Practic, proiectul va crea o infrastructură de dimensiunea unui mic oraș, destinată militarilor români și aliaților NATO.

Pentru începerea lucrărilor, mai multe construcții existente vor fi demolate. Printre acestea se numără Pavilionul D, cu o suprafață de 325 de metri pătrați, Pavilionul B1, de 1.187 de metri pătrați, Pavilionul E, de 316 metri pătrați, precum și o platformă betonată pentru staționarea aeronavelor, cu o suprafață de aproximativ 5.300 de metri pătrați.

Investiția de 2,5 miliarde de euro va fi realizată în patru etape

Modernizarea și extinderea bazei vor fi realizate în patru etape, iar durata totală a proiectului este estimată la aproximativ 20 de ani.

Finanțarea este asigurată în principal din bugetul Ministerului Apărării Naționale, însă România urmărește și obținerea unei finanțări de aproximativ 400 de milioane de euro de la Comisia Europeană.

Baza va putea fi utilizată împreună cu aliații NATO, însă terenurile și infrastructura vor rămâne în proprietatea statului român.

Pistă nouă, hangare și infrastructură pentru aeronave

Proiectul prevede dezvoltarea unei infrastructuri aeroportuare moderne, adaptată nevoilor militare.

Lucrările includ realizarea unei noi piste de decolare-aterizare, amenajarea zonelor de mișcare aeroportuară, platforme pentru operarea aeronavelor și sisteme moderne de balizaj și radionavigație. Este prevăzută, de asemenea, construirea unui punct de control pentru zbor.

Baza va dispune de noi spații pentru mentenanța aeronavelor și de hangare, precum și de infrastructură destinată operării și întreținerii tehnicii militare.

Ce va cuprinde noua bază NATO

Pe lângă infrastructura strict militară, proiectul include o gamă largă de facilități administrative și sociale.

Printre acestea se numără:

  • nouă cazarmă;
  • spații de locuit pentru militari;
  • școală și grădiniță;
  • spital;
  • magazine și alte facilități sociale;
  • hangare și zone pentru mentenanța aeronavelor;
  • depozite și zone de tranzit;
  • parc pentru tehnica militară;
  • turn de control;
  • platforme pentru operarea aeronavelor;
  • drumuri interioare și drum perimetral;
  • sisteme de control al accesului;
  • rețele și utilități pentru întregul complex.

Pentru funcționarea noii infrastructuri vor fi realizate branșamente, racorduri și rețele exterioare, precum și lucrări de deviere a rețelelor de energie electrică și gaze naturale.

Mihail Kogălniceanu, un obiectiv strategic la Marea Neagră

Extinderea Bazei 57 Aeriene „Mihail Kogălniceanu” reprezintă un proiect strategic pentru România și pentru infrastructura NATO din regiunea Mării Negre.

La finalul lucrărilor, baza va avea o capacitate de aproximativ 20.000 de militari și va dispune de infrastructură militară, aeroportuară, medicală, educațională și socială. Dimensiunea proiectului face ca baza să funcționeze, practic, ca un mic oraș militar NATO în România.

Cu o investiție estimată la 2,5 miliarde de euro și o suprafață de 2.300 de hectare, proiectul de la Mihail Kogălniceanu este unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură militară dezvoltate de România în ultimele decenii.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Alexandru Chituță propune schimbarea denumirii Bulevardului Vasile Milea în… Constantin Chiriac

În contextul dezbaterii privind schimbarea denumirii Bulevardului Vasile Milea în Regina Maria, Alexandru Chituță vine cu o propunere inedită. Fostul manager al Muzeului Brukenthal e de părere că strada ar putea purta numele lui Constantin Chiriac.

„Am citit că există o propunere, total neinspirată, că bulevardul Vasile Milea să fie redenumit în Regina Maria. Cred că avem în Sibiu o școală care îi poartă numele cu cinste. Totuși mai avem personalități, care chiar trăiesc! Din păcate noi românii nu știm să ne respectăm contemporanii. Din ipocrizie și vanitate nu recunoaștem meritele celor care fac astăzi treabă foarte bună”, spune Alexandru Chituță, într-o postare recentă pe pagina sa personală de facebook.

Ciprian Ștefan, Dumitru Budrala, Pr. Constantin Necula, Ovidiu Dragoman, Radu Vancu, Sabina Cojocare, între „nominalizați”

Pentru că astăzi vorbim de Sibiu ca despre un oraș în care cultura a fost factorul decisiv, actualul manager al Palatului Culturii din Iași aduce în discuție importanța Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. Și subliniază că atunci atunci când trebuie să recunoaștem meritele, „o facem cu jumate de gură! Nu știm să fim recunoscători”.

„Avem în Sibiu oameni care se străduiesc să facă mai mult și aș menționa aici în primul rând pe Constantin Chiriac, dar și pe Ciprian Stefan, Dumitru Budrala, Constantin Necula, Ovidiu Dragoman, Radu Vancu, Sabina Cojocaru s.a.

În alte țări cu siguranță acești oameni aveau o stradă cu numele lor dacă nu și o instituție. Acolo nu trebuie să mori, recunoștința vine din timpul vieții”, mai spune Alexandru Chituță.

Totodată, el își argumentează propunerea prin faptul că un astfel de model l-au adoptat deja localități precum Craiova (cu Tudor Gheorghe), Otopeni (sala Nadia Comănesci), Suceava (teatrul Matei Vișniec) sau Cluj (Cinema Florin Piersic).

Alexandru Chituță

„Oare câți aleși sau consilieri locali vor avea așa ceva?”

„Poate că a venit vremea, și mă aștept și la cei mai tineri, să gândească mai mult, să prețuiască, să facă lucruri bune! De multe ori auzim că ne pleacă valorile din țară. Oare de ce? Oare cine sunt vinovați! Constantin Chiria și alți sibieni sunt mai prețuiți în alte locuri decât acasă, la Sibiul și în România. Oare de ce? Nu ne întrebăm asta, pentru că nu ne pasă!”, adaugă Constantin Chituță.

Ca post scriptum, fostul manager de la Brukenthal are și o ironie fină la adresa aleșilor și consilierilor locali: „Constantin Chiriac va avea, dacă nu mâine, în viitor o stradă sau instituție care să îi poarte numele, însă oare câți aleși sau consilieri locali vor avea așa ceva?”

Diana Mureșan (USR) vrea schimbarea denumirii bulevardului

Propunerea de schimbare a denumirii Bulevardului General Vasile Milea din Sibiu în Bulevardul Regina Maria a generat o controversă politică în Consiliul Local Sibiu și în rândul locuitorilor municipiului Sibiu. Consilierul local Diana Mureșan, reprezentantul Asociației Municipale USR Sibiu, a inițiat proiectul, susținând că denumirea trebuie reconsiderată atât prin prisma trecutului lui Vasile Milea, cât și a reprezentării femeilor în nomenclatorul stradal al municipiului. Proiectul a primit aviz favorabil din partea Comisiei de atribuire de denumiri a județului Sibiu, dar a primit aviz nefavorabil din partea Comisiei pentru urbanism.

Consilierii locali vor vota în ședința de astăzi, 27 august 2026, proiectul de hotărâre în discuție.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Vine o iarnă NEOBIȘNUITĂ? Primele estimări ale specialiștilor pentru sezonul 2026-2027

Primele estimări pentru iarna 2026–2027 conturează un sezon rece diferit de cel precedent, cu posibilitatea ca temperaturile să fie, în medie, mai ridicate în cea mai mare parte a Europei.

În același timp, meteorologii avertizează că o iarnă mai blândă nu exclude perioadele de frig, ninsorile sau chiar episoadele de vreme severă.

Unul dintre factorii importanți care ar putea influența evoluția vremii este El Niño, fenomen climatic care se manifestă prin încălzirea neobișnuită a apelor de suprafață din partea centrală și estică a Pacificului ecuatorial.

Modelele urmăresc în prezent un episod puternic, care ar putea ajunge chiar la intensitatea unui așa-numit „Super El Niño”.

Atlanticul ar putea aduce aer mai cald și mai umed

Pentru Europa, primele semnale indică o circulație atmosferică dominată de curenți de aer dinspre vest și sud-vest.

Această configurație ar favoriza pătrunderea maselor de aer mai calde și mai umede dinspre Atlantic către continent.

Consecința ar putea fi o iarnă cu temperaturi peste valorile obișnuite în numeroase regiuni din vestul, centrul și sudul Europei.

Asta nu înseamnă însă că frigul va lipsi.

Episoadele reci pot apărea atunci când configurația atmosferică permite coborârea temporară a aerului rece dinspre nord.

Diferența ar fi că, potrivit prognozelor actuale, aceste perioade nu ar urma să domine întregul sezon.

Mai multe precipitații, dar nu neapărat mai multă zăpadă

Un alt semnal important al modelelor este legat de precipitații. În multe regiuni ale Europei, acestea ar putea fi peste media obișnuită.

Există însă o diferență esențială între o iarnă umedă și una cu multă zăpadă.

Dacă temperaturile rămân ridicate, o mare parte dintre precipitații va cădea sub formă de ploaie, în special în zonele joase și la altitudini medii.

Pentru transformarea lor în ninsoare este nevoie de temperaturi suficient de scăzute.

Astfel, unul dintre scenariile posibile pentru iarna viitoare este o combinație aparent paradoxală: mai multă umezeală și precipitații, dar mai puțină zăpadă în zonele joase.

Munții ar putea avea un avantaj

Situația ar putea fi diferită în zonele montane.

În Alpi, în special la altitudini de aproximativ 1.800–2.000 de metri și peste, temperaturile ar putea rămâne suficient de scăzute pentru ca precipitațiile aduse de fronturile atlantice să cadă sub formă de ninsoare.

Acest lucru ar putea favoriza formarea unui strat consistent de zăpadă la altitudini mari.

Condiții mai favorabile pentru zăpadă sunt indicate și în nordul Europei.

În schimb, pentru Pirinei, Apenini, Balcani și zonele înalte din Scoția, sezonul ar putea fi mai dificil în ceea ce privește menținerea stratului natural de zăpadă, mai ales la altitudini mai mici.

Un alt mister al iernii: vortexul polar

Meteorologii urmăresc și evoluția vortexului polar, o circulație puternică a aerului rece din stratosferă, aflată în jurul regiunilor polare.

Cele mai recente estimări ale modelului ECMWF indică posibilitatea unei slăbiri a vânturilor vestice din stratosferă în jurul sfârșitului lunii decembrie și în ianuarie. Un asemenea semnal poate fi asociat cu un vortex polar mai slab.

Dar un vortex polar slăbit nu înseamnă automat ger și zăpadă în Europa.

În anumite situații, însă, perturbarea vortexului poate modifica circulația jetului și poate facilita pătrunderea aerului rece către latitudinile medii.

Poate apărea o schimbare bruscă?

Un scenariu urmărit de meteorologi este apariția unui Sudden Stratospheric Warming (SSW), adică un episod de încălzire stratosferică bruscă.

Un asemenea eveniment poate produce modificări importante ale circulației atmosferice și poate influența evoluția vremii la latitudini mai mici.

Deocamdată, însă, astfel de fenomene nu pot fi prognozate cu certitudine cu multe luni înainte.

Prin urmare, primele estimări pentru iarna 2026–2027 trebuie privite ca o imagine de ansamblu, nu ca o prognoză meteo precisă pentru fiecare regiune.

Scenariul actual indică o Europă mai caldă și mai umedă în multe zone, cu influență atlantică puternică, dar cu posibilitatea unor episoade reci și ninsori.

Nordul continentului și regiunile montane ar putea avea cele mai bune condiții pentru zăpadă, în timp ce în zonele joase din centrul și sudul Europei precipitațiile ar putea cădea mai frecvent sub formă de ploaie.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

FITS 2027 anunță tema celei de-a 34-a ediții: „Lumină / Enlightenment”

0

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) a anunțat, în premieră, tema ediției din 2027: „Lumină / Enlightenment”. Cea de-a 34-a ediție a festivalului va avea loc la Sibiu în perioada 18–27 iunie 2027.

Noua temă pune în prim-plan lumina ca simbol al cunoașterii, al educației și al transformării. „Lumină / Enlightenment” vorbește despre puterea de a pune în valoare, de a revela și de a trezi, dar și despre rolul artei și al culturii în procesul de iluminare și înțelegere a lumii.

„Scena însăși!” este una dintre ideile asociate conceptului ales pentru ediția din 2027, într-o perspectivă în care lumina devine atât element artistic, cât și metaforă pentru cunoaștere, instruire, culturalizare, educare și revelare.

În fiecare an, FITS își construiește programul artistic în jurul unei teme generoase, care oferă direcție și coerență spectacolelor și proiectelor prezentate în cadrul festivalului.

Temele edițiilor FITS din ultimii ani

De-a lungul celor peste trei decenii de existență, festivalul a abordat teme precum Toleranță (1995), Violență (1996), Identitate Culturală (1997), Legături (1998), Creativitate (1999), Alternative (2000), Provocări (2001), Punți (2002), Mâine (2003), Moșteniri (2004), Semne (2005), Împreună?! (2006), Next (2007), Energii (2008), Inovații (2009), Întrebări (2010), Comunități (2011) și Crize. Cultura face diferența (2012).

Seria a continuat cu Dialog (2013), Unicitate în diversitate (2014), Growing smart/Smart growing (2015), Construind încredere (2016), Iubire (2017), Pasiune (2018), Arta de a dărui (2019), Puterea de a crede (2020), Construim speranță împreună (2021), Frumusețe (2022), Miracol (2023), Prietenie (2024), Mulțumesc (2025) și Suflet (2026).

Prin tema „Lumină / Enlightenment”, FITS 2027 propune astfel un nou reper artistic, construit în jurul ideilor de cunoaștere, revelație, educație și trezire prin cultură și artă.

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu 2027 se va desfășura între 18 și 27 iunie 2027.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Gara Cornățel, readusă la aspectul original. O nouă clădire restaurată, pe traseul Mocăniței Văii Hârtibaciului

0

Gara din Cornățel, una dintre clădirile importante ale fostei căi ferate Sibiu-Agnita, a fost restaurată și readusă cât mai aproape de aspectul său original. Lucrările la fațadă au fost finalizate de Asociația Prietenii Mocăniței, în cadrul proiectului „Revenirea la origini”, cu sprijinul comunității și al fondurilor strânse prin Maratonul Internațional Sibiu 2025.

Construită în 1910, odată cu linia ferată dintre Sibiu și Agnita, imobilul din Cornățel are o istorie aparte. Gara a fost singura stație nod de cale ferată de pe Valea Hârtibaciului și a avut, de-a lungul timpului, numeroase funcții: aici erau primite și expediate trenurile de călători și marfă către Sibiu, Agnita și Vurpăr, erau cântărite vagoanele încărcate cu bușteni sau sfeclă de zahăr, iar locomotivele cu abur erau alimentate cu apă.

Tot aici schimbau trenul călătorii care veneau dinspre Vurpăr și mergeau spre Agnita.

Importanța stației a făcut ca gara din Cornățel să fie printre primele care au adoptat tehnologii și soluții moderne pentru acea perioadă. Telefonia a înlocuit telegraful, instalațiile de comunicații au fost coborâte în subteran, iar întregul dispozitiv de linii a beneficiat de iluminat electric. Spațiile administrative și cele de locuit au fost, de asemenea, separate.

Transformările succesive au modificat însă treptat aspectul original al clădirii. Una dintre cele mai importante intervenții a avut loc între 1967 și 1969, când ancadramentele exterioare au fost îndepărtate, iar pe fațada dinspre peron au fost montate uși și ferestre mai scunde și mai late decât cele originale.

Gara a rămas în funcțiune până la închiderea circulației feroviare, în 2001. Ulterior, clădirea a fost abandonată și a ajuns inclusiv să fie folosită drept toaletă publică a satului.

De la degradare, la punct de întâlnire pentru turiști

În 2008, Asociația Prietenii Mocăniței a preluat clădirea într-o stare avansată de degradare. Voluntarii au curățat-o, au remontat și încuiat ușile și au început să se ocupe de întreținerea ei.

În anii următori, gara a devenit un punct important pentru activitățile de conservare și întreținere a căii ferate. Din 2015, odată cu primele trenuri organizate aici, clădirea a fost deschisă și turiștilor. Inițial a funcționat ca spațiu expozițional, iar ulterior și ca punct de vânzare a biletelor pentru Mocăniță.

Pe măsură ce resursele financiare ale asociației au crescut, au început și investițiile mai ample în restaurarea clădirii. Primul pas a fost repararea acoperișului, în urmă cu doi ani. Acum, fațada a fost restaurată.

Restaurare cu materiale și tehnici tradiționale

Restaurarea a urmărit readucerea fațadei cât mai aproape de forma sa istorică. Pentru aceasta au fost folosite materiale și tehnici tradiționale, inclusiv tencuială pe bază de var, lucrările fiind realizate fără mecanizare.

Procesul de documentare a fost unul amplu. Pentru stabilirea soluțiilor de restaurare au fost analizate zeci de fotografii realizate de-a lungul celor 125 de ani de existență a clădirii, precum și documente din arhivele căilor ferate maghiare.

Fiind monument istoric, intervenția a beneficiat și de acordul Direcției pentru Cultură Sibiu, reprezentanții instituției colaborând cu asociația în etapa de proiectare.

La realizarea lucrărilor au contribuit Mihaly AE Arpad I.I., pentru confecționarea noilor uși și ferestre, și Braicu Construct Sib SRL, ai căror meseriași s-au ocupat de refacerea ancadramentelor și zugrăvirea fațadei.

Restaurarea, susținută de comunitate

O parte importantă a finanțării lucrărilor a venit din proiectul „Revenirea la origini”, susținut de alergătorii și donatorii Maratonului Internațional Sibiu 2025, program al Fundației Comunitare Sibiu.

Astfel, gara din Cornățel își recapătă treptat imaginea de odinioară și își reia rolul de reper al Mocăniței de pe Valea Hârtibaciului.

Pentru turiști, restaurarea vine chiar înaintea unui eveniment dedicat trenului istoric. Zilele Mocăniței se desfășoară în 5 și 6 septembrie 2026, o ocazie potrivită pentru cei care vor să descopere atât povestea căii ferate Sibiu–Agnita, cât și noua înfățișare a gării din Cornățel.

O gară veche de peste un secol revine, astfel, la viață, iar patrimoniul feroviar de pe Valea Hârtibaciului mai recuperează o pagină importantă din propria istorie.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Sibiul, verigă într-un proiect rutier european de 3.000 de kilometri. Via Carpatia leagă șapte țări

Sibiul, pe harta uriașului coridor rutier care va lega Marea Baltică de Grecia. Via Carpatia schimbă Europa.

Un proiect rutier de anvergură europeană urmărește să creeze o legătură rapidă între nordul și sudul continentului, traversând Europa Centrală și de Est.

Via Carpatia este concepută ca un coridor de aproximativ 3.000 de kilometri, care va lega portul Klaipėda din Lituania de Salonic, în Grecia, și va trece prin șapte state, inclusiv România.

Pentru România, proiectul are o importanță strategică, iar Sibiul apare pe una dintre principalele axe rutiere care asigură legătura dintre vestul țării, centrul țării și sud-estul Europei.

O rută de 3.000 de kilometri prin Europa

Via Carpatia va traversa Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia, construind o conexiune rutieră continuă între zona Mării Baltice și Marea Mediterană.

Ideea proiectului a apărut în 2006, când Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria au convenit asupra dezvoltării unei axe de transport nord-sud.

Patru ani mai târziu, în 2010, inițiativa s-a extins prin implicarea României, Bulgariei și Greciei. Astfel, traseul a putut fi prelungit până la Salonic.

Proiectul nu presupune neapărat construirea unei singure autostrăzi de la zero.

În mai multe țări, coridorul este format prin conectarea și modernizarea unor autostrăzi și drumuri naționale existente, aduse la standarde moderne de transport.

România, punct de legătură între vest și sud

Pe teritoriul României, traseul este gândit să traverseze partea de vest și sud a țării.

Într-o declarație făcută în 2012, Marian Vasile, la acea vreme vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș, explica faptul că Via Carpatia urma să intre în România prin zona Oradea și să iasă spre Bulgaria, prin Calafat.

Potrivit acestuia, noul coridor urma să se suprapună în anumite puncte cu traseul coridorului Pan-European 4, infrastructură care traversează și zona Deva-Sibiu-Pitești-București-Constanța.

„Această cale rutieră se va suprapune în anumite locuri cu coridorul Pan European 4, care se construieşte în România.

Nu este un lucru rău. Este o situaţie fericită, pentru că putem beneficia mai facil de proiect.

Autostrada care va lega zona de Nord a Europei de cea de Sud, va însemna beneficii şi dezvoltare pe plan economic, turistic, schimburi culturale şi cooperare transfrontalieră”, declara, în 2012, Marian Vasile.

Două direcții importante prin România

Potrivit explicațiilor de la acel moment, traseul Via Carpatia urma să se împartă în județul Timiș în două direcții.

O ramură ar fi continuat spre Marea Neagră, folosind traseul Pan-European 4: Oradea-Arad-Timișoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Pitești-București-Constanța.

Cealaltă direcție ar fi mers către frontiera cu Bulgaria, prin Oradea-Arad-Timișoara-Lugoj-Drobeta-Turnu Severin-Calafat, urmând să traverseze Dunărea spre Vidin.

Prin urmare, Sibiul este legat de această mare axă europeană prin traseul care conectează vestul României de Pitești, București și Constanța.

Proiectul se extinde spre Turcia

Planurile pentru Via Carpatia au căpătat între timp o dimensiune și mai largă.

Potrivit publicației elene Car & Motor, Turcia s-a alăturat inițiativei, fiind prevăzută o ramificație către frontiera bulgaro-turcă, în zona Svilengrad-Edirne, cu posibilitatea continuării traseului până la Istanbul.

Astfel, coridorul ar putea depăși rolul inițial de conexiune între Marea Baltică și Grecia și ar putea deveni o legătură rutieră importantă către sud-estul Europei și Turcia.

Când ar putea fi gata?

Lucrările la diferitele segmente ale coridorului au început etapizat în mai multe țări încă din perioada 2010–2015.

În multe cazuri, proiectele presupun modernizarea unor drumuri existente sau construirea unor sectoare noi de autostradă și drum expres.

În scenariile optimiste, întregul coridor Via Carpatia ar putea fi finalizat până în 2030.

Miza proiectului este una mult mai mare decât simpla reducere a timpului de deplasare.

O conexiune rutieră modernă între nordul și sudul Europei poate facilita transportul de mărfuri, poate atrage investiții și poate susține turismul și schimburile comerciale între statele traversate.

Pentru România, iar indirect și pentru Sibiu, conectarea la o asemenea axă europeană înseamnă acces la una dintre direcțiile strategice de transport ale Europei Centrale și de Est.

FOTO: Arhivă

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Patriarhul Daniel, despre ce trebuie să învețe copiii la Religie: nu doar cunoștințe, ci și valori

Patriarhul Daniel transmite un mesaj pentru elevi, părinți și profesori, la începutul noului an școlar, și pune accent pe rolul educației creștine în formarea copiilor.

În mesajul său, Patriarhul României susține că familia, școala și Biserica trebuie să colaboreze pentru dezvoltarea armonioasă a noilor generații și îi îndeamnă pe părinți și cadrele didactice să promoveze valorile credinței.

„La începutul anului şcolar 2026-2027, îi binecuvântăm pe elevi şi părinţi, învăţători şi profesori, îndemnându-i, cu dragoste părintească, să cultive valorile credinţei în familie, în biserică, în şcoală şi în societate, împlinind astfel cuvântul Domnului Iisus Hristos: ‘Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci împărăţia lui Dumnezeu este a unora ca aceştia’.”

Patriarhul spune că educația religioasă nu ar trebui privită doar prin prisma informațiilor transmise elevilor.

În opinia sa, ora de Religie trebuie să contribuie și la formarea comportamentului, a atitudinilor și a valorilor morale.

„În acord cu documentele educaţionale internaţionale, care pun accent pe importanţa cultivării valorilor în şcoală, elementele de conţinut ale disciplinei şcolare Religie nu sunt centrate numai pe însuşirea de cunoştinţe, ci şi pe dobândirea de abilităţi şi comportamente, atitudini şi valori.”

Patriarhul Daniel vorbește și despre rolul familiei creștine în transmiterea credinței către copii, prin rugăciune și prin fapte bune.

„În familia creştină, credinţa se trăieşte şi se transmite prin rugăciune, ca iubire faţă de Dumnezeu, şi prin fapte bune, ca iubire faţă de semeni.”

În mesaj, Patriarhul afirmă că educația creștină poate avea un rol important inclusiv în formarea viitorilor cetățeni.

„Copiii şi tinerii sunt daruri ale lui Dumnezeu pentru familie, pentru Biserică şi pentru popor.

Prin educaţia lor creştină, ei pot deveni nu doar buni cetăţeni ai patriei terestre, ci şi cetăţeni ai patriei cereşti, adică sfinţi în calendarul Bisericii Ortodoxe, ca de pildă cei opt sfinţi din familia Sfântului Ierarh Vasile cel Mare sau din familia Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu”.

Biserica anunță, în același timp, că va continua programele de sprijin pentru elevii proveniți din familii cu posibilități materiale reduse.

Prin colaborarea dintre parohii și școli, copiilor le vor fi oferite ghiozdane, rechizite și haine.

„În baza cooperării dintre parohii şi şcoli, se continuă şi anul acesta tradiţia Bisericii noastre de a ajuta copiii din familiile defavorizate, oferindu-le ghiozdane, rechizite şcolare sau haine.”

La finalul mesajului, Patriarhul Daniel le transmite elevilor, părinților și profesorilor urări pentru noul an școlar.

„Ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos, Maicii Domnului şi tuturor sfinţilor să dăruiască pace şi bucurie, sănătate şi ajutor tuturor elevilor, părinţilor, învăţătorilor şi profesorilor în noul an şcolar 2026-2027”, a spus Patriarhul BOR.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Câinii de serviciu, antrenați la Sibiu, au găsit o persoană dispărută în Vâlcea. Easy și Tif, implicați în misiunea de la Crețeni

0

Două echipe canine ale Centrului Chinologic „Dr. Aurel Greblea” din Sibiu au avut o intervenție importantă într-o misiune de căutare desfășurată în județul Vâlcea. Câinii de serviciu Easy și Tif, împreună cu polițiștii care îi conduc, au participat în perioada 25-26 august 2026 la operațiunea din zona Crețeni, unde au reușit să localizeze o persoană dispărută.

Echipele formate din agent principal de poliție Băltean Vlad și câinele Easy, respectiv agent șef principal de poliție Opriș Alexandru și câinele Tif, au acționat sub coordonarea Inspectoratului de Poliție Județean Vâlcea, se precizează într-o postare pe Facebook a Centrului Chinologic Sibiu.

Câini specializați în biodetecție, trimiși într-o zonă dificilă

Easy și Tif sunt câini de serviciu specializați în biodetecție. Aceștia sunt antrenați pentru detectarea și localizarea resturilor umane și pot fi utilizați în operațiuni desfășurate în zone greu accesibile sau în condiții dificile de teren.

Căutările de la Crețeni s-au desfășurat într-o zonă cu vegetație deasă, la marginea unei suprafețe împădurite. În astfel de situații, pregătirea câinilor, experiența conductorilor și coordonarea dintre structurile implicate pot fi esențiale pentru identificarea rapidă a unei persoane.

Reprezentanții Centrului Chinologic „Dr. Aurel Greblea” Sibiu au evidențiat rolul pregătirii constante a câinilor de serviciu, dar și importanța relației dintre animal și conductor. La finalul misiunii, echipele Vlad-Easy și Opriș-Tif au fost felicitate pentru profesionalismul, perseverența și implicarea demonstrate în timpul operațiunii.

Misiune legată de dispariția unei persoane, încă din anul 2022

Intervenția polițiștilor sibieni în județul Vâlcea a avut loc în cadrul unei anchete privind dispariția unei persoane, despre care anchetatorii aveau indicii că ar fi putut fi victima unei infracțiuni grave.

Potrivit probatoriului administrat în cauză, persoana dispărută nu mai fusese văzută din anul 2022. Anchetatorii vâlceni au beneficiat, în cadrul activităților de căutare, de sprijinul celor două echipe canine specializate din cadrul structurilor de poliție din Sibiu.

Din cercetări ar fi rezultat că, în vara anului 2022, concubina victimei, care are în prezent 37 de ani, ar fi început o relație cu un alt bărbat, în vârstă acum de 32 de ani.

Anchetatorii susțin că, într-una dintre nopțile lunii august 2022, bărbatul s-ar fi deplasat la locuința victimei și ar fi ucis-o, aplicându-i mai multe lovituri cu un ciocan în zona capului.

Sprijin important pentru anchetatorii vâlceni

Participarea echipelor canine din Sibiu a făcut parte dintr-o operațiune coordonată de Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea, la care au luat parte mai multe structuri specializate.

Cazul demonstrează încă o dată rolul câinilor de serviciu în operațiunile de căutare desfășurate de poliție. Pregătirea specifică a animalelor permite folosirea acestora inclusiv în zone în care intervenția echipelor umane este dificilă.

Pentru Easy și Tif, misiunea din județul Vâlcea a fost încă o intervenție în care pregătirea și colaborarea dintre ei și conductorii lor au contribuit la îndeplinirea obiectivelor operaționale.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Seceta pune presiune pe rezervele de apă din Sibiu! Intervenție de URGENȚĂ la Copșa Mică

Barajul Ighiș scade drastic. 35.000 de metri cubi de apă au fost pompați pentru a proteja alimentarea orașului. Seceta și lipsa precipitațiilor pun presiune pe rezervele de apă din județul Sibiu.

La Copșa Mică, scăderea drastică a nivelului apei din lacul de acumulare Ighiș a determinat intervenția de urgență a specialiștilor, pentru a preveni apariția unor probleme în alimentarea cu apă brută a orașului.

Pentru suplimentarea volumului de apă din lac, s-a decis pomparea directă a apei din râul Târnava Mare.

Măsura a fost luată în contextul lipsei precipitațiilor și al unei prognoze hidrologice nefavorabile, care indică menținerea unor condiții dificile pentru resursele de apă.

Apa este pompată în lacul Ighiș

Intervenția este realizată și monitorizată de specialiștii din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Alba-Sistemul Hidrotehnic Mediaș-Formația Baraj de Priză Copșa Mică.

Echipele urmăresc permanent situația și asigură funcționarea corespunzătoare a operațiunilor, astfel încât să fie prevenită orice disfuncționalitate în alimentarea cu apă brută a orașului.

Pentru perioada 24 august-14 septembrie, pomparea se realizează alternativ, cu câte o pompă, timp de 72 de ore pe săptămână.

35.000 de metri cubi de apă, în primele zile

Primele rezultate ale intervenției sunt deja vizibile.

În intervalul 24 august, ora 13:00-27 august, ora 07:00, în lacul Ighiș a fost suplimentat un volum de 35.000 de metri cubi de apă.

Operațiunea are rolul de a menține rezervele necesare și de a reduce riscul apariției unor probleme în alimentarea cu apă brută a orașului Copșa Mică, în condițiile în care seceta continuă să afecteze nivelurile de apă.

Monitorizare permanentă a resurselor

Intervenția de la Copșa Mică arată cât de importantă este gestionarea atentă a resurselor de apă în perioadele cu precipitații reduse.

Specialiștii continuă să monitorizeze debitele și nivelul resurselor disponibile și anunță că vor interveni, dacă situația o va impune, pentru protejarea alimentării comunității.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Trafic închis pe strada Viitorului! Schimbări majore pentru autobuzul 8, timp de peste o lună

În perioada 31 august-9 octombrie, traficul rutier va fi închis pe strada Viitorului (tronsonul cuprins între Strada Moara de Scoarță și Strada Oltului).

Astfel, autobuzele de pe traseul 8 vor circula deviat după cum urmează:

Traseul 8

Dus: Zăvoi – str. Gh. Asachi – Piața Iancu de Hunedoara – str. E. A. Bieltz – șos. Alba Iulia – str. Malului – Piața Cibin – Pod Piața Cibin – str. Reconstrucției – str. Lungă – str. Rusciorului – str. Tărgul Fânului – str. Nicolae Teclu – str. Constituției – Podul Gării – Calea Gușteriței – str. Strungului – str. Henri Coandă – Sembraz.

Autobuzele nu vor mai deservi stațiile: Cibinului, Moara de scoarță 2, Viitorului Blocuri 2, Parc Reșița, Vadului, Alecu Russo 1, Calea Gușteriței 1;

Autobuzele vor opri suplimentar în toate stațiile de pe traseul deviat.

Întors: Sembraz – str. Henri Coandă – str. Principatele Unite – str. Oțelarilor – str. Macaralei – Calea Gușteriței – Podul Gării – str. Constituției – str. Abatorului – str. Târgul Fânului – str. Rusciorului – str. Râului – str. Metalurgiștilor – str. Distribuției – str. Autogării – șos. Alba Iulia – str. E. A. Bieltz – Piața Iancu de Hunedoara – str. Gh. Asachi – Zăvoi.

Autobuzele nu vor mai deservi stațiile: Calea Gușteriței 2, Alecu Russo 2, Pod Gușterița 2, Reșița 3, Reșița 1, Reșița 2, Viitorului Blocuri 1;

Autobuzele vor opri suplimentar în toate stațiile de pe traseul deviat.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

SAFE aduce României 17 miliarde de euro: Nazare spune că asta înseamnă și autostrăzi și conexiuni strategice cu Republica Moldova și Ucraina

0

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că finanțarea prin instrumentul european SAFE nu vizează doar înzestrarea Armatei, ci și dezvoltarea infrastructurii cu utilizare civilă și militară. România a primit prima tranșă de aproximativ 2,5 miliarde de euro, dintr-un pachet total de aproape 17 miliarde de euro.

„România a încasat ieri (n.r. – miercuri) aproximativ 2,5 miliarde de euro prin SAFE – prima tranșă din finanțarea europeană destinată consolidării apărării și securității naționale”, a transmis Alexandru Nazare, joi, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Ministrul interimar al Finanțelor spune că, în urmă cu câteva luni, autoritățile analizau modul în care România poate valorifica la maximum instrumentul SAFE, fără a afecta traiectoria deficitului și sustenabilitatea finanțelor publice.

Potrivit lui Nazare, fondurile europene permit României să finanțeze mai ieftin și pe termen lung angajamentele de apărare asumate deja, relatează Mediafax.

SAFE, oportunitate pentru industria românească

Alexandru Nazare susține că investițiile finanțate prin SAFE pot avea efecte și asupra economiei românești. Producția realizată în România, transferul de tehnologie și crearea unor locuri de muncă bine plătite sunt printre beneficiile pe care ministrul le asociază programului.

„SAFE înseamnă, așadar, mai multă securitate și o oportunitate reală de industrializare a României”, afirmă Nazare.

Un capitol important îl reprezintă cele 4,2 miliarde de euro destinate infrastructurii cu utilizare duală, atât civilă, cât și militară.

Printre proiectele vizate se află sectoare strategice ale autostrăzilor A7 și A8, inclusiv Pașcani – Suceava – Siret și Moțca – Iași – Ungheni.

Autostrăzile A7 și A8, finanțate prin SAFE

Potrivit ministrului, investițiile în infrastructura rutieră din regiunea Moldovei vor îmbunătăți atât mobilitatea economică, cât și pe cea militară.

„SAFE nu înseamnă, astfel, doar înzestrarea Armatei. Înseamnă și autostrăzi pentru regiunea Moldovei, conexiuni mai bune cu Republica Moldova și Ucraina, mobilitate economică și militară și proiecte de infrastructură așteptate de foarte mult timp de comunitățile din regiune”, a declarat Alexandru Nazare.

Prin dezvoltarea infrastructurii strategice, România urmărește și îmbunătățirea legăturilor cu Republica Moldova și Ucraina, în contextul importanței crescute a mobilității și securității regionale.

Nazare cere transparență în utilizarea fondurilor SAFE

Ministerul Finanțelor a asigurat cadrul financiar-bugetar și operațiunile necesare pentru atragerea finanțării, cu respectarea obiectivelor fiscal-bugetare asumate de România.

Următoarea etapă este, în opinia lui Nazare, implementarea rapidă a proiectelor și asigurarea transparenței privind utilizarea fondurilor.

„În limitele impuse de protejarea informațiilor de securitate națională, alocarea banilor, contractarea și stadiul proiectelor trebuie prezentate public, periodic și clar”, a transmis ministrul interimar al Finanțelor.

Nazare subliniază că stabilitatea economică face parte din securitatea națională, iar programul SAFE trebuie să contribuie simultan la consolidarea apărării, modernizarea infrastructurii și dezvoltarea capacității de producție în România.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI