Credincioșii din Arhiepiscopia Sibiului vor avea posibilitatea să se închine Cinstitului Brâu al Maicii Domnului, ce va fi adus la Sibiu în perioada 24-26 martie, de o delegație de la Mănăstirea Kato Xenia, din Mitropolia de Volos, Grecia, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi a ÎPS Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului. Brâul Maicii Domnului va sosi la Braşov, luni, 21 martie 2016, la ora 13, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Piaţa Sfatului şi va sta spre închinare până miercuri, 23 martie 2016, la ora 22, urmând ca joi, 24 martie, delegaţia din Grecia să ducă Brâul Maicii Domnului la Sibiu, la Catedrala Mitropolitană, unde va rămâne spre închinare până sâmbătă, 26 martie 2016, la ora 9, potrivit Biroului de presă al Arhiepiscopiei Sibiului. O parte din Brâul Maicii Domnului se păstrează în Mănăstirea Kato Xenia, din Grecia, iar cealaltă parte din Brâul Maicii Domnului se păstrează în Mănăstirea Vatopedu, din Muntele Athos. Brâul este țesut din păr de cămilă și, alături de Cinstitul ei Acoperâmânt, constituie o amintire prețioasă ce se păstrează din viață pământească şi smerită a Maicii Domnului, fiind cinstit cu multă evlavie de credincioşii ortodocşi din întreaga lume.
Scurt istoric al Brâului Maicii Domnului
Potrivit Tradiției, Apostolul Toma, întristat că nu a fost prezent la înmormântarea Maicii Domnului, a primit Sfântul ei Brâu. Acesta a fost țesut de însăși Maica Domnului din păr de cămilă.
După o scurtă perioadă în Capadocia, Sfântul Brâu a fost adus în Ierusalim, de către împăratul Teodosie cel Mare și s-a păstrat aici până în secolul al IV-lea. În anul 395, Arcadie, fiul împăratului Teodosie cel Mare (379-395), aduce Cinstitul Brâu al Maicii Domnului la Constantinopol. În secolul al X-lea, împărăteasa Zoe, soția lui Leon cel Înțelept, în urma vindecării sale miraculoase, a brodat Brâul cu fir de aur, forma în care se păstrează și astăzi, și l-a reașezat în racla dăruită de împăratul Arcadie.
Între anii 1512 și 1520, Neagoe Basarab, domnitorul Țării Românesti, a înnoit incinta Mănăstirii Vatoped și a construit un paraclis cu hramul „Brâul Maicii Domnului”. Paraclisul a fost reparat în anul 1794, tot cu ajutoare românești, iar în secolul al XIX-lea România a dăruit Paraclisului Maicii Domnului o noua catapeteasmă.
De-a lungul vremii, Brâul Maicii Domnului a vindecat nenumărați bolnavi, în special pe cei de cancer, și a ajutat să nască mulțime de femei care nu puteau avea copii.
De asemenea, racla de argint, în care se păstrează Brâul Maicii Domnului, de la Manastirea Vatoped a fost confecționată în secolul al XVIII-lea tot în Țara Românească. În această sfântă raclă se păstrează numai o parte din Brâu, pentru că cealaltă parte a fost dăruită, în anul 1522, Mănăstirii de maici Kato Xenia, situată la 50 de kilometri de orașul Volos, Grecia. Această bucată de Brâu a fost luată de la Muntele Athos, în anul 1552, și adusă la Mitropolia Dimitriadei, într-un moment de grea încercare pentru populația de aici, în timpul unei epidemii de ciumă. Istoria povestește că, imediat după aducerea sa, oamenii s-au însănătoșit.
De asemenea, Cinstitul Brâu al Maicii Domnului a făcut să înceteze diferite epidemii: în anul 1813, Brâul Maicii Domnului de la Vatoped a fost adus în Țara Românească pentru îndepărtarea ciumei; în anul 1871, sultanul turc sub a cărui protecție se găsea Sfântul Munte Athos după căderea Constantinopolului, a dus Brâul în țara sa pentru îndepărtarea holerei; în anul 1894 Brâul a fost dus la Kios, pentru a înlătura epidemia care lovise plantațiile de lămâi și portocali.
Sunt numeroase minuni care s-au întâmplat până în ziua de astăzi cu Sfântul Brâu. Valoarea lui este inestimabilă deoarece este direct legat de Maica Domnului. De aceea, Biserica Ortodoxă acordă cinstire Sfântului Brâu, așa cum o face și cu Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. În calendarul ortodox, evenimentul așezării Sfântului Brâu al Maicii Domnului în racla, este pomenit la 31 august.
În perioada 12-15 octombrie 2001, racla cu Brâul Maicii Domnului de la mânăstirea Kato Xenia, Grecia, s-a aflat la Iaşi cu ocazia hramului Catedralei mitropolitane – Cuvioasa Parascheva, 14 octombrie.
De asemenea, în perioada 1 – 4 noiembrie 2015, racla cu Brâul Maicii Domnului de la Mănăstirea Kato Xenia (Volos, Grecia) a fost adusă spre închinare la Cluj-Napoca.
Sursa: http://www.mitropolia-ardealului.ro
 

Începând cu 13 martie, fostul Centru de Librării al județului Sibiu de pe strada Xenopol nr. 12 se transformă în “Nostru”, o platformă de artă contemporană creată de tineri artiști sibieni. Din membrii grupului fac parte Casandra Vidrighin, Dan Raul Pintea, Lavinia Creţu, Ștefan Radu Creţu, Kristina Ratiu Demuth și Raisa Hagiu, iar curatorul primei expoziții este Dan Raul Pintea.
“Nostru este o platformă deschisă pentru arta contemporană, care s-a format din dorinţa de avea un loc al nostru în care să ne exprimăm săptămânal ideile şi să le expunem pe cât de des posibil”, au transmis organizatorii.
Prima expoziție se intitulează simplu “Expoziţie de Grup”, accentul fiind pus pe comunitate și comunicare. Într-un prim sens, acest teme reprezintă practica artistică a grupului, modalitatea prin care a ajuns să se formeze și dorește să progreseze, lucruri manifestate în instalațiile expuse, iar într-un alt sens, reprezintă o invitație pentru comunitatea culturală sibiană de a lua parte săptămânal la activitățile grupului.
“Suntem un grup cu geometrie variabilă şi prima expoziţie este în atelierul unuia dintre noi, locul unde de altfel ne şi întâlnim în fiecare duminică pentru dezbateri. Ca nişte pixeli, înainte răsfiraţi prin tot oraşul, grupaţi acum într-o nouă rezoluţie pentru a reda imaginea de ansamblu a artei sibiene.” – mai spun organizatorii.
Astfel, miza platformei “Nostru” se anunță a fi de lungă durată, căutând să se insinueze săptămânal, duminica, de la ora 18.00 în traseul oricărui om interesat de arta contemporană.

Muzeul Național Brukenthal deschide mâine, 11 martie, prima ediție din anul 2016 a expoziției „Mineralia – Cristale de primăvară”. Această ediție este dedicată bijuteriilor unicat, create din pietre naturale, coral, perle sau chihlimbar. Vizitatorii pot admira pietre naturale de podoabă folosite în crearea bijuteriilor, printre acestea regăsindu-se pietrele preţioase – safirul, rubinul, smaraldul şi diamantul – precum şi multe pietre frumoase – granatul, malachitul, turcoazul (peruzeaua), jadul imperial, agatul, chihlimbarul.
„În timpurile moderne li s-au adăugat sute de specii minerale din grupa pietrelor fine, mai puţin cunoscute, greu accesibile, dar la fel de interesante: aventurin, labradorit, turmalină, acvamarin, rodocrozit, serafinit, eudialit, sugilit, fluorină, tanzanit, etc”, transmite Andrei Gorduza, organizatorul expoziției.
Coliere cu cristale neşlefuite în forma lor naturală; mărgele rotunde, ovale, aplatizate; mărgele şlefuite alungit, briolet, în formă de pară sau picătură; pandante, cercei sau inele cu pietre montate şlefuite caboşon (semirotund) sau tăiate şi şlefuite unghiular vor putea fi admirate alături de bijuterii moderne cu pietre naturale.
Expoziția poate fi vizitată până în data de 13 martie 2016 la Casa Albastră, Sala Multimedia.