Coreea de Nord a lansat marți o rachetă care a trecut deasupra Japoniei, au indicat armata sud-coreeană și guvernul japonez, într-o provocare strategică, care duce la escaladarea tensiunilor în Asia de Nord-Est, potrivit AFP și Yonhap, citate de Agerpres.  Conform Reuters, care citează oficiali niponi și sud-coreeni, regimul de la Phenian a lansat o rachetă care a trecut peste Japonia și a căzut în largul insulei Hokkaido marți dimineață. Un „proiectil neidentificat” a fost lansat din Sunan, în apropiere de Phenian, în jurul orei locale 05:57 (luni 20:57 GMT), potrivit unui comunicat al Statului Major sud-coreean, care a precizat că proiectilul a fost lansat în direcția „est” și „deasupra” Japoniei. „Coreea de Sud și SUA sunt pe cale să analizeze în comun detaliile”, se mai spune în comunicat. Racheta a trecut, se pare, deasupra Japoniei, potrivit agenției nipone de presă Kyodo. Japonia va lua „toate măsurile” necesare pentru a asigura securitatea populației, a reacționat premierul Shinzo Abe. Purtătorul de cuvânt al premierului nipon, Yoshihide Suga, a declarat că racheta lansată reprezintă o „amenințare serioasă și gravă la adresa securității” Japoniei. El a indicat că racheta a survolat insula Hokkaido și a căzut la o distanță de 1.180 km de ea în apele Oceanului Pacific. Proiectilul a traversat o distanță de 2.700 km la o altitudine maximă de zbor de 550 km. Potrivit experților, a fost se pare un test cu rachetă Hwasong 12 cu rază intermediară de acțiune.
Coreea de Nord a lansat sâmbătă trei rachete cu rază scurtă de acțiune în Marea Japoniei într-un moment în care zeci de mii de soldați americani și sud-coreeni participau la manevre comune în peninsulă. Racheta lansată marți duce la o escaladare suplimentară din partea Phenianului, care a amenințat recent să efectueze o salvă cu mai multe rachete în direcția teritoriului american din Guam. Un astfel de tir ar survola în orice caz arhipelagul nipon. În 2009, un proiectil nord-coreean a trecut peste teritoriul japonez, fără incidente, dar a determinat o puternică reacție imediată din partea Tokyo.

Institutul Cantacuzino este de importanță strategică, de siguranță națională, fiind necesară suma de 25 de milioane de euro pe an, urmând să producă vaccinuri în aproximativ doi ani, a declarat luni ministrul Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu, președinte al Comisiei SRI, citat de Agerpres. „Încă nu l-am preluat. Legat de Institutul Cantacuzino, am primit sarcina în ședința de Guvern, sigur că am avut și o discuție prealabilă cu premierul pe această chestiune, am constituit un grup de lucru la MApN care să facă evaluarea situației institutului, un due diligence, ca să vorbim în limbaj foarte specific financiar, un due diligence juridic, am cerut să stabilească în ce condiții putem produce vaccinuri și putem desfășura alte activități de natură științifică în cadrul institutului și care ar fi alocarea minimă necesară. Acest colectiv lucrează împreună cu reprezentanții Ministerului Sănătății și cu conducerea Institutului Cantacuzino. Au termen de la mine 10 zile să-mi prezinte proiectul de act normativ și analiza la zi a situației acestui institut”, a declarat Țuțuianu la Palatul Parlamentului.
Potrivit ministrului, institutul va rămâne cu personalitate juridică, dar probabil va fi parte a unei direcții de cercetare din cadrul MAPN. „Zece zile au termen de la mine să facă această analiză, să-mi propună un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului. Dintr-o evaluare prealabilă, deci nu sunt cifre definitive, avem nevoie în primii 5 ani de funcționare de circa 25 de milioane de euro. Cu concluzia făcută de specialiștii mei militari — că am putea să producem vaccin în 2 ani de zile. Avem nevoie de bani pentru reabilitarea spațiilor, care nu corespund, pentru dotări pe liniile de producție și pentru pregătirea acestei producții. Sunt foarte multe lucruri care trebuie pregătite ca să poți să produci un vaccin peste 2 ani de zile. (…) 25 de milioane de euro în fiecare an (…) de la bugetul statului, cu titlu de subvenție. Există și o componentă de venituri proprii — că au niște contracte de cercetare în curs. Am făcut o primă discuție informală cu ministrul Cercetării, la sfârșitul săptămânii să vedem dacă putem că legăm pe componenta de cercetare anumite lucruri. Cele 25 de milioane de euro le voi cere suplimentar față de bugetul alocat de 2% din PIB pentru Apărare”, a precizat Țuțuianu. Întrebat dacă vor exista acești bani, el a spus: „Îi vom avea, cred că e o problemă de interes național, iar 25 de milioane de euro pe an nu e o sumă care să nu poată fi asigurată de un guvern care e responsabil, fiindcă Institutul Cantacuzino prezintă o importanță strategică, chiar de securitate națională. Când nu mai ai niciun fel de mijloc de a-ți proteja populația, evident că nu este o chestiune oarecare, e de securitate națională”.
Ministrul Apărării a argumentat totodată și trecerea Institutului Cantacuzino la MApN. „El a fost trecut pe la mai multe ministere, nu a reușit nimeni să-l pună în aplicare, să-l pună în funcțiune. Există acolo și o anumită dezordine și conflicte care nu au putut fi temperate în niciun fel și atunci domnul prim-ministru mi-a spus că MApN, ca structură cu reguli mai bine definite, poate să asigure revitalizarea acestui institut. Și, sigur, se poate pune și componenta personală — că și eu sunt o mână mai fermă și voi putea să stabilesc ceea ce trebuie stabilit. Vă asigur că îmi voi face treaba și dacă guvernarea este așa cum mi-o doresc eu — până în 2020 — Institutul va produce vaccinuri în 2 ani”, a afirmat Țuțuianu.