Mai bine o dragoste pierdută, decât una neavută.
98
ani de la Marea Unire din 1918 s-au împlinit la 1 decembrie
Festivalul „Ioan Macrea” – fericire pentru 5000 de oameni
Timp de patru zile, Sibiul a răsunat în acordurile muzicii populare şi în ritmurile jocurilor tradiţionale la cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Naţional de Folclor „Ioan Macrea”. Peste 60 de interpreţi de muzică populară şi 13 ansambluri folclorice, orchestre şi coruri au făcut spectacol pentru cei 5.000 de spectatori prezenţi la Sala Transilvania şi pentru milioanele de telespectori din faţa micilor ecrane.
Festivalul Naţional de Folclor „Ioan Macrea” s-a desfășurat la Sibiu în perioada 28 noiembrie – 1 decembrie 2016.
„Ediţia din acest an a fost una specială prin aniversarea majoratului festivalului, a sărbătoririi a 25 de ani de activitate a Ansambului Folcloric „Ceata Junilor şi a spectacolului extraordinar dedicat Zilei Naţionale a României. Mă bucur că am reuşit să marcăm cele trei evenimente prin spectacole de calitate, cu evoluţii excepţionale din punct de vedere tehnic şi artistic ale ansamblurilor şi soliştilor invitaţi. Mulţumim din suflet publicului nostru drag, sibienilor, iubitorilor de folclor care ne sunt alături de fiecare dată şi care ne susţin cu atâta căldură. Mulţumim Consiliului Judeţean Sibiu, Primăriei şi Consiliului Local Sibiu, Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi Televiziunii Române pentru sprijinul acordat în realizarea acestei ediţii a festivalului”, declară Silvia Macrea, director festival şi manager CJCPCT „Cindrelul – Junii” Sibiu.
Obiceiuri de nuntă
Ediţia din acest an a avut ca tematică obiceiurile de nuntă de pe întreg cuprinsul României şi astfel am cunoscut cântece de dragoste, ghicirea ursitului în noaptea de Sfântul Andrei, împodobirea bradului de nuntă în Moldova şi în Bihor, nunta specifică pescarilor din Dobrogea, împodobirea miresei în Banat, petrecerea de după cununie din Sălaj.
Special de Ziua Naţională a României
În ultima zi de festival, Sibiul a dat tonul cântecelor patriotice şi dansurilor tradiţionale, în cadrul unui mega-spectacol ce a reunit interpreţi de valoare ai scenei muzicii populare româneşti. Mii de steaguri cu tricolorul ţării au fost fluturate pe tot parcursul spectacolului şi peste 1.200 de persoane au cântat într-un glas „Deşteaptă-te, române!”, „Noi suntem români”, „Treceţi batalioane române Carpaţii”.
Gazda spectacolului şi a întregului festival a fost îndrăgita vedetă TVR Iuliana Tudor.
Hoți de lemne, prinși de polițiști. S-au ales cu amendă de 5.000 de lei
La finele săptămânii trecute, în afara oraşului Dumbrăveni, poliţiştii au identificat un șofer de 44 de ani, domiciliat în judeţul Mureş, care transporta circa 7 metri cubi fără documente de provenienţă. Atât materialul lemnos, cât şi autoutilitara cu care transporta lemnul au fost ridicate în vederea confiscării, iar conducătorul auto a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 5.000 de lei.
În timpul anchetei, poliţiştii au stabilit că materialul lemnos fusese achiziţionat de la doi bărbaţi din comuna Hoghilag, cu vârste de 15 şi 30 de ani, bănuiţi că ar fi tăiat ilegal şi ar fi sustras lemnul de pe raza comunei de domiciliu. Cei doi sunt cercetaţi penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tăiere ilegală de arbori, respectiv furt de material lemnos.
Poliţiştii continuă cercetările în vederea documentării întregii activităţi infracţionale a celor doi bărbaţi.
Două campanii de Crăciun la Crucea Roșie
Crucea Roşie Mediaş anunță organizarea a două campanii umanitare de sărbători. Este vorba despre un bazar, dar și o campanie de colectare a darurilor pentru copilașii din familii sărace. „Crucea Roşie Mediaş organizează două campanii umanitare în luna decembrie. Un bazar, în cadrul căruia se pun în vânzare obiecte selecţionate primite ca donaţie. Preţul obiectelor nu este impus, toate costă cât consideraţi dumneavoastră, banii obtinuţi urmând să fie folosiţi la achiziţionarea de pachete de alimente pentru persoane aflate în nevoie. În acelaşi timp, asteptăm daruri de Crăciun dedicate copiilor între 1 şi 18 ani, ambalate individual şi etichetate, pentru fete sau băieţi, cu menţiunea vârstei pe cutie”, explică reprezentanții Crucii Roșii.
GALERIE FOTO – Medieșenii au dat buzna la magazinul mobil Dinamo București
Medieșenii s-au înghesuit să își achiziționeze diferite produse de la magazinul mobil al celor de la Dinamo București. Acesta a ajuns în centrul istoric din oraș, în Piața Regele Ferdinand I în ziua meciului dintre Gaz Metan și Dinamo, iar susținătorii echipei bucureștene au avut ocazia să își achiziționeze diferite produse promoționale, dar și mai multe modele de tricouri, treninguri sau fulare ale dinamoviștilor.
Gaz Metan Mediaș întâlnește luni seara Dinamo București pe teren propriu, în cadrul unei partide în care jucătorii medieșeni și-au propus să continue seria extraordinară de 11 partide fără înfrângere în actualul sezon al Ligii I. Aflați în acest moment pe locul 4 în clasament, care asigură accederea în play off-ul competiției, medieșenii și-au propus pentru meciul de luni seara obținerea cel puțin a unui punct în confruntarea cu bucureștenii. Partida dintre Gaz Metan Mediaș și Dinamo București se joacă de la ora 20.30 și va fi transmisă în direct de posturile DolceSport, DigiSport și Look TV.
Meteorologii avertizează: Risc însemnat de avalansă pe munte
Institutul Național de Meteorologie anunță risc însemnat de avalanșă (3), în Munții Făgăraș și Bucegi, la cote de peste 1800 de metri și risc moderat (2) la altitudini mai mici de 1800 de metri. „Zăpada depusă este uşoară, de tip pulver. În următorul interval, aceasta se va tasa, atât sub acţiunea propriei greutăţi, cât şi a insolaţiei diurne. În interior se regăsesc şi cristale de măzăriche, ce pot favoriza alunecarea straturilor interne şi conduce la declanşarea avalanşelor. Zăpada uşor umezită de la suprafaţă, poate îngheţa noaptea, formând cruste subţiri. Pe numeroase pante suficient de înclinate, stratul de zăpadă va fi instabil datorită mai ales cristalelor de măzăriche, între care nu există coeziune, astfel încât riscul declanşării avalanşelor va fi însemnat, chiar în condiţiile unei slabe supraîncărcări. Sunt posibile unele declanşări spontane”, se arartă pe situl instituției. În ceea ce privește vremea, aceasta se va menţine rece, geroasă noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări izolate. Astfel, Peste 1800 m vor fi temperaturi minime: de la -18 la -13 gr.C și temperaturi maxime de la -8 la -4 gr.C. Sub 1800 m temperaturile minime sunt de la -13 la -10 gr.C, iar cele maxime de la -4 la 0 gr.C.
Bogdan Gheorghiță: Fiecare vot contribuie la direcţia în care ne vom îndrepta cu toţii
În 11 decembrie suntem chemați la urne să alegem membrii Parlementului pentru următorii patru ani. Peste zece formațiuni politice s-au înscris în cursa electorală și în județul Sibiu, iar noi putem decide cine sunt cei care vor reprezenta interesele noastre în forul legislativ al țării. La ce să ne așteptăm de la aceste alegeri, ce strategie au avut partidele in campania electorala și cât de important este votul nostru, ne explică într-un interviu acordat ziarului Sibiu 100%, lectorul dr. univ. Bogdan Gheorghiţă, profesor de Marketing Politic la Facultatea de Științe Socio-Umane din cadrul ULBS.
La ce consideraţi că ar trebui să ne aşteptăm de la aceste alegeri?
Am să încerc să răspund la această întrebare spunând, mai degrabă, la ce nu ar trebui să ne aşteptăm. În lipsa unei emoţii puternice, nu ne putem aştepta la o prezenţă prea mare la urne, mai ridicată ca în cazul altor scrutinuri de acest fel. Cel puţin la acest moment, actorii politici nu par să fi reuşit să creeze miza care să fie atât de importantă încât să cristalizeze la nivelul alegătorilor dorinţa unui activism politic ridicat. Temele de campanie sunt vechi, au mai fost abordate de actorii politici şi în alte contexte, iar în acest caz câştigă, de obicei, fie cei care vin cu o perspectivă nouă, fie cei care au capacitatea să-şi mobilizeze la vot propriul electorat. Cu alte cuvinte, nehotărâţii nu prea găsesc motive pentru participare.
Pe plan naţional, dar şi local, partidele au venit atât cu nume noi, cât şi cu politicieni cu state vechi. Credeţi că va prinde la public această strategie, mai ales în condiţiile în care numele noi/ tinerii sunt pe ultimele locuri pe aceste liste?
Partidele încearcă să-şi construiască strategii de toate felurile. Sensibile într-o anumită măsură la ceea ce doreşte cetăţeanul, ele încearcă să-şi maximizeze şansele şi propun tineri pe listă în măsura în care a existat o discuţie mai largă în spaţiul public cu privire la promovarea tinerilor în politică. Din păcate, pentru multe organizaţii, par a fi mai degrabă exerciţii de imagine. Va veni şi vremea când tinerii vor constitui o masă critică în reprezentarea politică din România. E de ajuns să ne uităm pe liste şi să observăm unde anume – în economia listei – sunt plasaţi tinerii. Dacă ei nu sunt pe poziţii eligibile, atunci respectiva organizaţie politică nu promovează cu adevărat tinerii în structurile reprezentative. Pe de altă parte, e adevărat că acest lucru poate să fie un prilej bun pentru tineri de a pătrunde în linia întâi şi de a se familiariza cu jocul politic, cu structura cursei electorale. Dar, ca să revenim la întrebare, trebuie spus că unele partide au tineri pe poziţii eligibile. Trebuie să înţelegem jocul politic şi în sensul economiei de piaţă, în înţelesul dat de marketingul politic: partidele sunt organizaţii care activează pe o piaţă concurenţială. Unele sunt mai bine pregătite în comparaţie cu altele. Pregătirea, resursele, capacitatea de a vedea şi înţelege schimbările sunt elementele care îi vor face pe unii câştigători iar pe alţii perdanţi. Acesta este răspunsul pe care îl încearcă acum partidele.
Mai vrea alegătorul român să voteze/ să vadă în politică aceeaşi oameni?
Din păcate, nu e vorba dacă mai vrea sau nu. Aceasta este oferta politică şi oamenii, în cel mai rău caz, nu merg la vot. Problema mai delicată este că partidele au pierdut cumva legătura cu alegătorul. Din această cauză s-au înmulţit atât de mult criticile cu privire la activitatea parlamentară şi de aceea asistăm la un declin al încrederii în instituţia reprezentativă. Să detaliem puţin. În afara campaniei electorale, partidele politice îl curtează foarte puţin pe alegător. Ar putea exista acţiuni de informare, activităţi în aer liber, participări la diferite cauze. Nu întâlnim prea des astfel de acţiuni. Mai mult, birourile parlamentarilor nu sunt prea vizibile în ceea ce priveşte legătura cu electoratul. Dar, în campania electorală, partidele sau candidaţii îşi redescoperă subit această vocaţie. Poate de aceea o parte însemnată a unor astfel de acţiuni desfăşurate în timpul campaniei electorale nu mai conving. Aici se cuvine să facem o precizare: letargia, nepăsarea sau lipsa de implicare a unei bune părţi a ectoratului duce la o calitate mai scăzută a calităţii vieţii politice. E un drum cu dublu sens aici: politicienii şi alegătorii. Şi, în egală măsură, poate fi şi un cerc vicios. Politicienii sunt mai puţin performanţi pentru că alegătorii sunt nepăsători cu privire la propriul viitor, alegătorii sunt mai puţin implicati datorită politicienilor care sunt mai puţin performanţi.
Unii dintre politicienii sibieni, sunt la aceste alegeri pe listele altor partide decât cele care i-au consacrat, iar alţii au schimbat partidul de la alegerile locale până acum. Credeţi că alegătorii vor aprecia schimbarea sau, mai degrabă, vor sancţiona această atitudine?
Studiile arată că alegătorii români, în general, petrec puţin timp pentru a se informa. Spre exemplu, mulţi alegători nu-şi cunoşteau parlamentarii care se aflau în mandat, fie ei deputaţi, fie senatori. E posibil deci să le scape multor alegători acest tip de informaţie. Orice partid are un nucleu dur de votanţi. Aceştia votează cu partidul pe baza unei afinităţi doctrinare sau pe baza unei evaluări pozitive a liderului/liderilor respectivei formaţiuni politice, ori a organizaţiei în ansamblu. Nucleul acesta dur de electori va vota oricum cu partidul pe care îl susţine fără a-şi pune multe întrebări. Discuţia se poate purta mai degrabă în legătură cu nehotărâţii. Şi, în acest caz, decizia de vot depinde de felul în care comunică formaţiunea politică respectivă şi de felul în care se informează alegătorii. Pentru aceştia din urmă, unele lucruri contează mai mult decât altele. Cu alte cuvinte, există evaluări multiple. Pentru unii dintre alegători evaluarea conducerii centrale a partidului respectiv ori evaluarea organizaţională generală a formaţiunii politice are o pondere extrem de mare în construcţia deciziei de vot. Prin urmare, alegătorii vor aprecia sau nu astfel de schimbări după ce filtrează acest tip de informaţie prin prisma celorlalte evaluări. Deci sancţionarea sau aprecierea ţine, în mod indiscutabil, de evalurile mai generale pe care le face fiecare alegător cu privire la candidatul sau formaţiunea politică respectivă.
Avem, de asemenea, politicieni foarte cunoscuţi care au deţinut funcţii importante până acum, dar sunt la prima candidatura pentru Parlament – Virgil Popa (PNL), Ovidiu Sitterli (PSD) – în ce măsură credeţi că va cântări în ochii electoratului prezenţa acestor oameni pe liste?
Orice candidat care poate contribui, prin notorietatea sa, la creşterea gradului de vizibilitate pentru lista unui partid aduce un avantaj formaţiunii politice respective. Aceasta, mai ales că unii dintre politicieni au avut şi campanii de imagine cu mult înainte de alegerile din această lună. Din acest punct de vedere este evident că a avea pe listă politicieni mai cunoscuţi va cântări destul de mult în decizia de vot. Din acest motiv ar terbui să reevaluăm sistemul electoral şi să rămânem la votul uninominal. Dincolo de dezvantaje, acesta leagă mai bine politicienii de comunităţile de care ei aparţin. Pe de altă parte, face raţiunea de a exista a omului politic mai evidentă. Pierdut pe o listă, printre alţi colegi, înseamnă, în primul rând, că datorezi totul partidului şi deci conducerii de moment, de la nivel central. Să fii ales într-o circumscripţie, prin vot uninominal, înseamnă să fii obligat să cunoşti mult mai bine realităţile acelei circumscripţii. Desigur, există şi în acest caz vot politic, dar politicienii sunt mai interesaţi să propună soluţii concrete la diferite probleme pentru că, în acest fel, îşi măresc şansele de a fi aleşi. Din păcate, am schimbat votul uninominal prea repede, fără a aştepta să vedem efectele benefice ale acestuia.
Credeţi că aceste alegeri vor fi despre idei şi proiecte sau, mai degrabă, despre oamenii din spatele acestora?
Orice alegere este, într-o anumită măsură, despre amândouă. Ideile şi proiectele sunt puse în aplicare de către oameni, iar unii, datorită imaginii şi expertizei pe care o au, sunt mai convingători decât alţii. Marketingul politic chiar cu asta se ocupă: cu promovarea ideilor şi oamenilor. Întotdeauna împreună, foarte rar separat. Cel puţin la nivel discursiv, în acest moment, nu sunt diferenţe notabile între proiectele promovate de diferiţii actori politici. Sunt mai degrabă diferenţieri de nuanţe. Asta aduce în discuţie faptul că este foarte greu să fie individualizată, în construcţia deciziei de vot, în mintea alegătorului, diferenţa dintre actori. Vorbim de alegătorii nehotărâţi aici. Cu alte cuvinte ar fi mai uşor pentru alegător să ia decizia dacă partidele ar miza pe avantajele diferenţiale unele faţă de celalalte.
Avem la Sibiu şi un candidat indepenent pentru Senat. Sunt sibienii dispuşi să-şi dea votul unui necunoscut?
În sistemul electoral din România este mai greu să candidezi că independent. Am putea spune chiar că e un sistem care nu încurajează candidaturile independente. În astfel de condiţii, mulţi alegători se vor inteba dacă e util să-şi dirijeze votul către un candidat independent. Dacă respectivul candidat reuşeşte să convingă alegătorii că este cumva diferit faţă de ceilalţi competitori, atunci alegătorii vor fi dispuşi să îşi investească în acest fel votul, pentru că alegătorii caută diferenţierea. Este ceea ce s-a întâmplat la alegerile locale din acest an: au apărut creşteri semnificative în preferinţele electorale tocmai pentru competitorii care au îndrăznit să fie diferiţi. Dacă însă candidaţii independenţi nu se diferenţiază cumva faţă de competitorii vechi, atunci va fi mult mai greu să convingă alegătorii.
Statisticile arată că alegerile parlamentare suscită cel mai puţin interesul sibienilor. De ce consideraţi că există acest comportament al alegătorilor şi este el îndreptăţit?
Peste tot în lume există mize şi tipuri de alegeri. În democraţie, cu cât alegătorul are impresia că e mai apropiat de nivelul de decizie, cu atât are tendinţa de a participa mai mult. Alegătorii sunt mai interesaţi de alegerile ce par a avea o miza importantă (prezidenţiale) sau cele care par a avea o influenţă puternică în viaţă de zi cu zi (primar, alegeri locale). Toate astea, coroborate şi cu nivelul scăzut de încredere în instituţia reprezentativă, fac că prezenţa la urne să nu fie ridicată în lipsa unei mobilizări de tip emoţional. Dacă candidaţii vor reuşi să descopere şi să transmită o miză către finalul acestei campanii, atunci vor veni mai mulţi alegători la urne. Desigur, acest comportament nu este de dorit (şi nici îndreptăţit) pentru că legile votate de cei care ne reprezintă ne vor afecta în modul cel mai direct cu putinţă. Uneori suntem doar reactivi şi uităm importantă proactivității. Cu alte cuvinte, ne-am obişnuit mai degrabă să reacţionăm şi punem mai puţin accent pe anticipare, pe proactivitate. Dar aceste lucruri se vor schimba pe măsură ce experimentăm mecanismele democratice.
De ce consideraţi că este important ca sibienii să voteze la alegerile parlamentare?
Votul este o datorie civică. În decembrie 1989, mulţi tineri şi-au sacrificat viaţa şi pentru acest deziderat. Să putem alege liberi! Când spunem că nu ne interesează politica – deşi trebuie să fim conştienţi că deciziile politice ne afectează în mod direct – de fiecare dată ar trebui să ne gândim la emoţia acelor zile, de decembrie 1989. Pe de altă parte, dacă vrem să schimbăm ceva în modul de a face politică, atunci trebuie să ne exercităm acest drept. Altminteri, alţii aleg pentru noi. Şi ne auto-excludem în acest fel de la treburile cetăţii. În Grecia, în Antichitate, toţi oamenii liberi trebuiau să participe la exercitarea diferitelor atribuţii publice. Mai mult, pentru vechii greci „a axista” cu adevărat nu putea avea sens decât alături de ceilalţi, alături de comunitate. E important să votăm pentru că fiecare vot contribuie la direcţia în care ne vom îndrepta cu toţii după alegeri. Dacă nu facem noi propriile alegeri, le vor face alţii pentru noi.
Diana Stancovici
230 de ani de învățământ pedagogic, la Sibiu
În urmă cu 230 de ani apărea în spațiul românesc învățământul pedagogic. O onoare și un motiv de mândrie pentru zona Ardealului, acest tip de învățământ a apărut chiar la Sibiu și a reprezentat, încă de la început, o continuare a luptei pentru emancipare. În acea vreme, era mare de nevoie de dascăli, de oameni care să fie mai mult decât niște simple enciclopedii pe picioare. Era nevoie de repere pentru tinerele generații, confidenți și prieteni.
Școala pedagogică sibiană a trecut prin numeroase etape și a acumulat, de-a lungul celor 230 de ani, câteva nume de învățători care, în complexitatea lor, au format unele din cele mai remarcante personalități ale istoriei românești. Vorbim aici despre Andrei Şaguna, Onisifor Ghibu, Radu Tempea, Dumitru Comşa, Daniil P. Barcianu, Visarion Roman, Ioan Popescu, Petru Şpan, Timotei Popovici, Eusebiu Roşca, aceștia fiind doar câțiva dintre ei.
Prima şcoală normală aparţinând învăţământului ortodox a fost înfiinţată prin decretul imperial nr. 2.676 din 15 martie 1786, avându-l ca director pe Dimitrie Eustatievici. Disciplinele obligatorii pentru cei care doreau să devină învăţători erau: aritmetica, gramatica, ortografia limbii române, catehismul, ulterior fiind introduse metodica, silabisitul şi cititul, bucoavna, catehizarea.
Colegiul Naţional Pedagogic a primit, în 2003 şi 2008, titlul de „Şcoală Europeană”, o recunoaştere a calităţii actului educativ pe care îl desfăşoară.
Rodica Țălnariu – „Revederea cu foștii elevi este tot timpul foarte frumoasă”
Rodica Țălnariu a fost director adjunct al colegiului încă din anul 1998, anul 2007 aducând-o în fruntea școlii, în poziția de director. Mărturisește că meseria de dascăl este una dificilă, dar satisfacțiile sunt pe măsură.
„Este dificil de lucrat cu copii, însă sunt și satisfacții pe măsură. Avem copii deosebiți la școala noastră și la liceu, încât rezultatele ne mobilizează și ne motivează să muncim pe viitor. Elevii care au terminat 12 clase se întorc mereu, iar noi îi așteptăm cu brațele deschise. Revederea este tot timpul foarte frumoasă, iar cel puțin în primii ani de la finalizarea liceului, îi avem ca oaspeți aproape tot timpul. Vin și la întâlnirile de 10 ani, 20 de ani, 30 de ani, vin cu plăcere să își revadă dascălii. Anul acesta se aniversează 230 de ani de învățământ pedagogic românesc la Sibiu. E greu de spus că școala noastră împlinește atâția ani, dar suntem continuatorii acestei tradiții”, povestește Rodica Țălnariu, directorul Colegiului Național Pedagogic „Andrei Șaguna” din Sibiu.
Mărturii pline de iubire ale foștilor elevi
Cei care au absolvit Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna” din Sibiu își amintesc mereu cu multă căldură de perioada de studii. Printre marile influențe din acea perioadă, foștii învățăcei îi amintesc, fără doar și poate, pe profesorii lor.
„Acum mulți ani, în 2011, am absolvit Pedagogicul, la Sibiu. Am avut prilejul să învăț într-un liceu modern care mi-a oferit șansa să studiez limba germană și să îmi dezvolt abilitățile pe care le dețin astăzi. Alături de un colectiv frumos și alături de profesori extraordinari, am reușit dobândesc multe cunoștințe, care cu siguranță m-au ajutat în carieră. Anii petrecuți la Liceul Pedagogic rămân cei mai frumoși ani. De asemenea, colegii mi-au devenit prietenii cei mai buni cu care țin legătura zilnic și acum”, mărturisește Christian Florea.
Ane-Mari Hann a urmat cursurile la Colegiul Pedagogic în aceeași perioadă. Spune că își amintește perfect de anii de liceu și de cât de frumoasă era viața la școală, alături de colegii ei și de profesori. Pentru ea a cântărit foarte mult și atitudinea cadrelor didactice, de care își amintește cu foarte multă însuflețire
„Perioada petrecută la Pedagogic a fost una dintre cele mai importante și benefice perioade din viața mea. Anii petrecuți în cadrul Colegiului au fost anii care m-au format, care m-au ajutat să devin persoana care sunt acum. Nu doar propriul succes m-a determinat să îmi continui studiile în cadrul acestui colegiu, ci și calitatea, profesionalismul, seriozitatea și bunătatea cadrelor didactice. În cadrul liceului, ajutată atât de cadrele didactice, cât și de către colegii mei, am reușit să depășesc toate obstacolele care îmi îngrădeau evoluția, datorită lor am atins un nivel educațional ridicat, aceștia îndemnându-mă în a excela în toate domeniile”, spune tânăra.
Ane încheie prin a le transmite un mesaj tinerelor generații, viitorilor pedagogi.
„Viitori elevi, dacă aveți vreo îndoială, eu vă sfătuiesc să vă luați inima în dinți, să încercați și să excelați deoarece nu veți regreta, singurul lucru pe care eu îl regret acum este faptul că totul s-a terminat mult prea repede. Tot ce este frumos trece repede…”, concluzionează Ane.
Printre absolvenții învățământului pedagogic din Sibiu se numără și Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu. Ea povesteA fost un liceu care mi-a marcat existența, parcursul pe care l-am avut în viața de zi cu zi după absolvire. Cu drag îmi amintesc și acum de minunații profesori care efectiv ne-au fost părinți, dar și educatori. De foarte multe ori mă uit înapoi și îmi amintesc de sfaturile lor, de ajutorul lor necondiționat. Îmi dau seama că toată acea educație pe care am primit-o ne-a ajutat pe toți cei care am absolvit acest liceu, să devenim niște oameni responsabili și să încercăm să fim exemple, în locurile în care activăm. Au reușit acest lucru și foarte mulți absolvenți sunt exemple în comunitățile în care trăiesc. Mă număr printre cei privilegiați, care au avut șansa de a învăța acolo și pentru asta le mulțumesc celor care m-au ghidat în tot acest timp”
In cadrul Colegiului Naţional Pedagogic funcţionează, în prezent, 63 cadre didactice în învăţământul liceal şi gimnazial şi 10 cadre didactice în învăţământul primar. Secţia română cuprinde 5 clase în învăţământul primar, 2 clase în învăţământul gimnazial şi 12 clase în învăţământul liceal. Secţia germană cuprinde 5 clase în învăţământul primar şi 8 clase în învăţământul liceal.
Anul lui Coșbuc sărbătorit la Gura Rîului
Marți, 6 decembrie, de la ora 16.00, la Centrul Cultural „Ioan Macrea”, din Gura Râului, va avea loc spectacolul „Coșbuc la Gura Râului”. Este un eveniment „de suflet”, după cum îl descriu organizatorii, menit să amintească tuturor celor ce vor fi prezenți că „Iarna pe uliță” sau „Nunta Zamfirei” au fost scrise la Gura Rîului. În program sunt trecute evocări, momente poetice, colinde și interpretări ale Corurilor „Concertino” și „Cls. I – IV”, dar și o serie de invitați speciali. De asemenea, în foaerul Centrului Cultural va avea loc și „Bazarul lui Moș Nicolae”.
Anul 2016 a fost declarat anul Coșbuc, anul acesta împlinindu-se 150 de ani de la nașterea poetului George Coșbuc.
Student la 63 de ani – cafele cu colegii, râsete și multă școală
Facultatea de Drept din cadrul ULBS se mândrește cu cel mai vârstnic student din Sibiu. La 63 de ani, Petru Carol Staiculescu studiază dreptul și spune că viața i-a demonstrat, în repetate rânduri, că unul dintre cele mai importante lucruri, în societatea zilelor noastre, este să îți cunoști drepturile și obligațiile.
Atunci când vorbești de studenți și de anii studenției, în fața ochilor îți apare un tablou plin de tinerețe și vitalitate. În unele locuri, găsești și câte o pată de culoare. La Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu excepția se numește Petru Carol Staiculescu. Are 63 de ani și este student în anul I la Facultatea de Drept. Petru Carol Staiculescu s-a luptat toată viața cu Statul și cu modul în care autoritățile acționează. Norocul nu a fost întotdeauna de partea lui și a fost nevoit să se descurce, de cele mai multe ori, singur. Electrician de când se știe, fără vreo facultate de profil terminată, Petru a luat o decizie radicală, ar spune unii – la 63 de ani, s-a înscris la Facultatea de Drept și vrea să știe exact care-i sunt drepturile și ce poate face în instanță.
„Am avut multe probleme. Procese pe care nimeni nu le aborda cum trebuia, am fost jefuit, atacat, și nimeni nu a avut niciun interes să mă ajute. Nu aveam un avocat pe care să pot să mă bazez, fiul meu, care făcuse Dreptul, m-a ajutat o vreme după care a renunțat chiar și la carieră și a plecat din țară. Ei bine, toate aceste lucruri m-au supărat”, spune Petru râzând.
„Eram abătut și, într-o zi, când am văzut mai multă agitație la Facultatea de Drept am intrat să văd despre ce era vorba. Erau înscrieri. Am văzut care erau probele și am decis că e momentul să fac asta pentru mine, așa că m-am înscris la examen. Mulți oameni m-au întrebat ce șanse cred că am la vârsta mea. Nu pot să mai fac o carieră și nici nu vreau, dar măcar să știu că pot să îmi apăr singur drepturile”, povetește studentul.
Un suflet tânăr, printre doze de tinerețe pură
Tânăr în suflet și în zâmbet, cu ochi albaștri și plini de viață, studentul povestește cu mult entuziasm despre experiența la facultate. Are emoții mari acum că se apropie prima sesiune, dar spune că va trece cu siguranță examenele. În fond și la urma urmei, asta își dorește – să fie bun, să știe, să învețe. Primele zile de cursuri au fost mai grele. Nimeni nu se aștepta ca un bărbat cu părul alb să fie pe picior de egalitate cu ei.
„În primele zile au fost destul de izolați și rușinați, ba chiar au crezut că sunt un supraveghetor la examen. Mă mai și luau în râs uneori. Toți sunt tineri și eu am mers la de trei ori vârsta lor. Asta a fost în primele zile, după care am început să ies cu ei în pauze și acum pot să spun că mă simt ca unul dintre ei și ei se simt bine cu mine”, mărturisește Petru.
Cel mai vârstnic student în istoria recentă a universităților din România a fost un bărbat de 81 de ani.
Dr. Corina Barna – Proceduri estetice, în cabinetul de dermatologie
A venit sezonul rece şi odată cu el s-a dat undă verde la procedurile estetice în cabinetul de dermatologie. De ce? Pentru că expunerea la UV este contraindicată înainte şi după aceste proceduri, fiind responsabilă de hiperpigmentare şi rezultate estetice slabe. Care sunt aceste proceduri și de ce au ele suces mai mult în sezonul rece, ne spune dr. Corina Barna, medic specialist dermatolog în cadrul Spitalului Militar Sibiu.
Cea mai solicitată procedura estetică este epilarea definitivă. Aceasta se poate efectua, fie cu lumină intens pulsată sau cu laser, şi funcţionează pe principiul transmiterii energiei luminoase prin pigmentul firului de păr către rădăcina acestuia spre a o distruge. Astfel, combinaţia perfectă pentru această procedura o reprezintă pielea deschisă la culoare şi firul de par negru, pielea intens colorată fiind predispusă la arsuri. Există şi tehnologii laser cum ar fi ND-Yag pentru pielea pigmentată, însă ele nu sunt de prima intenţie. Se fac şedinţe repetate la 4 săptămâni pentru a putea prinde firele de par în acea faza în care ele sunt ataşate de rădăcina. Procedura nu este doar una estetică, ci poate veni în ajutorul pacienţilor care fac frecvet leziuni de tip foliculită sau cărora le cresc firele de par sub piele după epilarea clasică. Pacienţii cărora li s-a efectuat epilare prin smulgere (ceară sau aparat depilator) recent nu pot efectua această procedura decât după ce firele de păr cresc la loc.
Tratamentele cu lumina intens pulsată şi unele lasere pot fi folosite şi pentru pacienţii cu rozacee şi cuperoza, adică pentru vasele de sânge din piele care dau o culoare roşie inestetică feței şi nu numai. Contraindicaţiile sunt aceleaşi ca şi pentru epilarea definitivă (ten pigmentat, evitarea expunerii la soare).
Peelingurile chimice presupun o exfoliere a pielii mai superficială sau mai profundă şi pot fi folosite ca tratament în acnee sau cicatrici de acnee, pentru rejuvenare şi îndepărtarea ridurilor fine, a petelor şi cheratozelor de pe faţă.
O altă procedura mai puţin cunoscută, dar foarte eficientă pentru tratamentul cicatricilor de acnee, vergeturilor şi pentru rejuvenare este microneedlingul (tratamentul cu microace). Avantajul acestuia în faţa peelingurilor este că nu îndepărtează un strat de piele în totalitate, ci produce nişte microcoloane în piele, stimulând astfel sinteza de colagen nou cu minimul de efecte adverse. Astfel, pielea se strânge şi se uniformizează. Rezultatul final se observă la câteva luni distanţă, deoarece sinteza de colagen necesită timp. Deşi pare un tratament dureros, el este foarte bine tolerat având în vedere că se efectuează după aplicarea unei creme anestezice. În cazul cicatricilor de acnee este foarte important ca procedura să se facă doar după ce acneea a fost tratată şi nu mai există leziuni active. Unele din medicamentele prescrise pentru acnee , cum este isotretinoinul, contraindică practicarea acestor proceduri (peeling, microneedling, sau laser) pe perioada administrării şi aproximativ 6 luni după încetarea tratamentului. De ce? Pentru că aceste tratamente determină o vindecare vicioasă şi rezultatul final poate fi mai puţin estetic.
Deşi sunt extrem de populare şi se pot efectua pe perioada întregului an fără riscuri legate de expunerea la UV, tratamentele cu toxina botulinică şi acid hialuronic pentru reducerea ridurilor sunt foarte căutate în luna decembrie, în apropierea sărbătorilor de iarnă. Persoanele care nu au mai făcut până acum astfel de tratamente trebuie să ştie că, dacă optează pentru reducerea ridurilor de expresie cu toxina botulinică, trebuie să o facă din timp, cu cel puţin o săptămâna înainte de petrecere, deoarece efectul acesteia apare la câteva zile distanţă de dată injectării. Rezultatele nu sunt permanente şi sunt necesare reinjectari la 4-6 luni distanţă, în funcţie de pacient şi de substanţă folosită.
Un consult dermatologic este necesar pentru a stabili procedura recomandată în funcţie de indicaţiile şi particularităţile fiecărui pacient în parte.
