Potrivit datelor analizate de HotNews în cele 12 centre universitare care organizează rezidențiat se relevă o realitate îngrijorătoare: majoritatea medicilor care finalizează aproximativ 10 ani de studii nu au un loc de muncă asigurat în sistemul public de sănătate.
Din 4.693 de medici care au obținut anul trecut titlul de medic specialist, doar 514 au făcut rezidențiat pe post — adică au un loc de muncă garantat. Restul de 4.179 au terminat rezidențiatul fără post. Proporția: 1 medic cu post la 8 fără post.
Ce înseamnă rezidențiatul și de ce apare blocajul
După cei 6 ani de facultate, absolvenții susțin examenul de intrare în rezidențiat și aleg specialitatea. Rezidențiatul durează între 3 și 7 ani, în funcție de specializare. La final, medicii susțin examenul de specialist.
În România, 12 centre universitare organizează rezidențiat: București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Craiova, Târgu Mureș, Arad, Brașov, Constanța, Oradea, Sibiu și Galați.
Problema apare la finalul formării: sistemul public nu are suficiente posturi scoase la concurs pentru a absorbi noua generație de specialiști.
Situația pe centre universitare
București: În cel mai mare centru universitar, din 1.677 de rezidenți, doar 208 au făcut rezidențiat pe post. Aproape 1.500 de medici specialiști își caută loc de muncă.
În specialități importante, situația este dramatică.
- Chirurgie generală: 40 de rezidenți, niciunul pe post
- Gastroenterologie: 33 rezidenți, 1 singur post (în afara Capitalei)
- Ortopedie, Psihiatrie, Reumatologie, Urologie – câte un singur post
Excepții relative: Boli infecțioase și Oncologie, unde numărul de posturi este mai ridicat.
Un exemplu este Spitalul Sf. Pantelimon, printre puținele unități care au scos posturi în ultimii ani în specialitatea ATI.
Cluj-Napoca: – specialități precum Chirurgie generală, Oncologie și Gastroenterologie nu au avut niciun rezident pe post.
Timișoara: la Chirurgie generală, Oncologie, Obstetrică-Ginecologie, Neonatologie sau Oftalmologie nu există rezidenți pe post.
Iași: – Oncologie, Reumatologie și Urologie nu există niciun post pentru noii specialiști. La Cardiologie, doar doi rezidenți au post, ambii în mediul universitar.
Orașe unde nu există niciun post
La Arad, niciunul dintre cei 28 de rezidenți deveniți specialiști nu are post. Situații similare apar în Oradea, Sibiu, Târgu Mureș, Constanța sau Galați, în multiple specialități. La Sibiu, de exemplu, din 161 de absolvenți de Medicină, doar 6 au făcut rezidențiat pe post,
Ce variante au medicii fără post
- Contracte de gărzi în spitale (fără angajare permanentă)
- Așteptarea organizării unui concurs (care poate dura luni sau ani)
- Angajarea în sistemul privat
Propunere: revenirea la rezidențiatul pe post
Actuala legislație obligă statul să scoată la rezidențiat un număr de locuri cel puțin egal cu numărul absolvenților de Medicină, deoarece aceștia nu au drept de liberă practică la finalul facultății.
Viorel Scripcariu, rectorul Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa, propune, potrivit HotNews:
-revenirea la rezidențiatul exclusiv pe post, pentru corelarea cu nevoile reale ale sistemului;
-limitarea numărului de rezidenți, având în vedere costurile formării.
Modelul „rezidențiatului pe post”, aplicat înainte de 1990, ar putea regla distribuția medicilor și ar reduce exodul specialiștilor.
Dr. Dragoș Popescu: Unii fac voluntariat pentru a avea dreptul să practice medicina
Dr. Dragoș Popescu, cadru universitar la Facultatea de Medicină a Universității “Lucian Braga”, din Sibiu, a declarat, pentru sibiu100.ro, că în ceea ce privește posturile de rezidențiat, s-a constatat că numeroși medici refuză ocuparea posturilor repartizate, în special în spitale mici sau în zone defavorizate, după finalizarea pregătirii. În multe situații, aceste cazuri au ajuns în instanță, iar deciziile au fost de regulă favorabile medicilor, în baza legislației muncii, care garantează libertatea de a alege locul de muncă și nu permite restricționarea acestui drept. Încercările statului de a impune obligativitatea rămânerii pe anumite posturi prin contracte specifice nu au produs rezultatele dorite din punct de vedere legal.
“Piața muncii în UE este liberă, deci nu îi poți lega de glie pe rezidenți”
De asemenea, trebuie subliniat faptul că medicul rezident, deși se află într-o formă de pregătire profesională, este în același timp angajat al spitalului, cu contract de muncă, desfășurând activitate medicală reală și fiind responsabil de îngrijirea pacienților. În practică, mulți rezidenți efectuează gărzi care nu sunt întotdeauna remunerate, iar o mare parte dintre costurile necesare formării profesionale – precum cărți, cursuri sau participări la congrese – sunt suportate din resursele proprii, în lipsa unor mecanisme de sprijin din partea statului.
În același timp, mobilitatea profesională în cadrul Uniunii Europene permite medicilor să își exercite profesia în alte state, iar acest drept nu poate fi limitat. În aceste condiții, o parte dintre medici aleg să își continue cariera în străinătate sau în sectorul privat din România, în funcție de oportunitățile oferite de specialitatea lor.
Criza medicilor fără post, o problemă structurală
Numărul redus de posturi disponibile în sistemul public contribuie, de asemenea, la această situație, determinând mulți medici să caute alternative profesionale în afara sistemului public.
Fără o reformă a rezidențiatului și o corelare reală între formare și necesarul din spitale, criza medicilor fără post riscă să devină o problemă structurală, cu impact direct asupra pacienților și asupra viitorului sistemului sanitar românesc.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
