În studiul publicat recent de Asociația Energia Inteligentă – „Crizele regionale pot scumpi serios carburanții în România. Motorina, vulnerabilul energetic al țării” – era anticipată o creștere a prețului motorinei cu aproximativ 9%, până la 8,19 lei/litru. La doar trei săptămâni distanță, motorina a atins în unele benzinării valoarea de 8,20 lei/litru, iar prognoza s-a confirmat aproape matematic.
România nu trăiește o criză de combustibil. Trăiește o combinație periculoasă între piață globală tensionată, fiscalitate crescută și vulnerabilități regionale. Iar toate acestea se întâlnesc, inevitabil, la pompă.
Întrebarea reală nu mai este dacă vor mai crește prețurile, ci cât și cât de repede.
Asociația Energia Inteligentă a prezentat o evoluție a prețurilor la combustibili în ultimii șase ani.
„În 2020, benzina costa 5,27 lei/l, iar motorina 5,76 lei/l. Astăzi vorbim de 7,86 lei/l pentru benzină și 8,20 lei/l pentru motorină. O creștere de 42 – 49%.
Dar diferența nu e doar în cifrele afișate. Este în structură.
În 2020, statul încasa dintr-un litru de benzină 1,89 lei acciză și 0,84 lei TVA. În 2026, acciza la benzină este 3,06 lei, iar TVA-ul 1,36 lei. La motorină, acciza a urcat la 2,8 lei, iar TVA-ul la 1,42 lei. Dacă în 2020 la un plin de combustibil 46% se duceau direct la stat (132 lei/plin la pompă), în anul 2026, 56% din banii plătiți pe un plin se duce la stat (221 lei/plin la pompă)
În șase ani, prețul la pompă a crescut cu aproximativ 2,5 lei/litru. 70% vine din creșterea fiscalității directe, 30% creșteri ale costurilor (transport, distribuție etc.). Consumatorul le plătește pe ambele.
Între 31 decembrie 2025 și 22 februarie 2026, prețul petrolului Brent a crescut cu 18,7%. Motorina din România în aceeași perioadă a crescut cu 8,5%, însă aproape jumătate din această majorare vine din acciză. Creșterea reală, a fost de circa 5%. La benzină, ajustarea reală a fost și mai mică.
Ce înseamnă asta?
Că prețul intern nu a recuperat încă integral creșterea internațională.
România importă 2/3 din produsele petroliere. Într-o piață globală, diferențele nu pot rămâne prea mult timp în urmă. Ajustarea tinde să vină din urmă. Estimările indică posibilitatea unei creșteri suplimentare până la nivelul creșteriilor prețului.
Cu alte cuvinte: ce vedem acum poate să nu fie finalul mișcării.
La finalul lunii ianuarie 2026, livrările de petrol rusesc prin conducta Druzhba către Ungaria și Slovacia au fost întrerupte, în urma unui incident pe teritoriul Ucrainei.
Pentru MOL Group, compania care operează principalele rafinării din Ungaria, aceasta nu a fost doar o știre. A fost o problemă operațională majoră. Guvernul ungar a eliberat rezerve strategice.
Au fost căutate rute alternative prin portul croat Omišalj și conducta Adria. Transportul maritim este însă mai lent și mai costisitor. Iar costurile logistice nu rămân niciodată locale. Ele se propagă în regiune.
Ungaria a oprit livrările de motorină către Ucraina. Lanțurile regionale de aprovizionare cu țiței ale Ucrainei au fost puse sub presiune.
România are două avantaje esențiale: capacități proprii de rafinare și stocuri interne suficiente. Nu depinde direct de rafinăriile din Ungaria.
Dar piața este regională. Prețurile sunt interconectate. Vestul țării resimte mai rapid mișcările din Europa Centrală. Iar motorina, carburantul transportului și agriculturii, este mai sensibil decât benzina. Nu discutăm despre o penurie fizică. Nu se pune problema lipsei combustibilului de la pompă. Discutăm despre presiune pe preț.
Ce urmează? Trei drumuri posibile
Astăzi, motorina standard gravitează în jurul valorii de 8,2 lei/l, cu variații între 8,14 și 8,23 lei/l. În București, unele stații au afișat 8,20 lei/l.
De aici înainte, scenariile sunt mai degrabă economice decât dramatice.
- Stabilizare rapidă
Dacă fluxurile prin Druzhba revin la normal și Brent se stabilizează, prețurile pot rămâne în intervalul 8,1 – 8,3 lei/l, fluctuații minore, de câteva zeci de bani.
- Tensiune controlată
Dacă aprovizionarea regională rămâne instabilă, motorina ar putea urca la 8,3 – 8,5 lei/l. Creșteri graduale, dar constante.
- Preturi mari – putin probabila
România are producție internă și rezerve. Nu depinde direct de rafinăriile ungare.
Însă:
· Depinde de cotațiile globale
· Depinde de importuri
· Depinde de stabilitate regională
Creșterea Brent cu 18,7% nu a fost încă transferată integral în prețul de la pompă. Asta înseamnă că ajustarea nu este încheiată.
Orice creștere cu peste 10% a prețului la motorină într-un interval de sub 3 luni necesită o intervenție a statului
AEI propune dezvoltatrea unui mecanism de intervenție a statului dacă prețul produselor petroliere crește cu mai mult de 10% în 3 luni.
Un pachet coerent (și realist) de protecție a populației și economiei, gândit ca un „airbag” temporar la scumpiri, fără să rupă bugetul și fără să distorsioneze grav piața.
Deoarece România nu se confruntă cu o criză de aprovizionare, ci cu o vulnerabilitate de preț care riscă să alimenteze inflația și să afecteze transportul, agricultura și lanțurile de distribuție, este nevoie de un pachet temporar și țintit de măsuri — de la un ”mecanism fiscal de flexibile” până la sprijinul direct pentru categoriile vulnerabile și sectoarele strategice — care să atenueze șocul fără a distorsiona piața.
Protejarea populației și a economiei nu înseamnă intervenții brutale, ci decizii inteligente, calibrate și limitate în timp”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
FOTO: Arhivă
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
