Accident grav luni dimineața la Sibiu. Un sibian în vârstă de 38 de ani, în timp ce conducea autoturismul pe bulevardul Corneliu Coposu, ajuns în dreptul trecerii pentru pietoni situate în zona intersecţiei cu strada Berăriei, nu a oprit și nu a acordat prioritate de trecere unei femei angajate regulamentar în traversare.
În urma evenimentului rutier, femeia în vârstă de 53 de ani, domiciliată în municipiul Sibiu, a fost grav accidentată.
Poliţiştii Biroului Rutier Sibiu continuă cercetările.
Polițiștii Serviciului Investigaţii Criminale-Compartimentul Urmăriri, au identificat şi reţinut vineri la Sibiu un bărbat în vârstă de 40 de ani, urmărit internaţional în baza mandatului european de arestare emis în data de 4 august 2015, de autorităţile italiene sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane, faptă prevăzută de codul penal italian cu o pedeapsă de până la 15 ani închisoare.
Din cuprinsul mandatului european de arestare rezultă că în anul 2006, sibianul a sprijinit doi bărbaţi în vederea comiterii infracţiunii de trafic de persoane de sex feminin, prin lipsirea lor de libertate. Urmăritul a racolat din România persoane de sex feminin şi le-a asigurat transportul spre Italia, unde le-a indicat locurile pentru practicarea prostituţiei, colectând o parte din fondurile ilicite obţinute.
Persoana căutată a fost prezentată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi ulterior, Curţii de Apel Alba Iulia care a emis mandat de arestare preventivă pentru o perioadă de 15 zile.
Cea de-a 5-a ediție a festivalului Classics For Pleasure a debutat anul acesta cu un spectacol de operetă și musicaluri, sub bagheta dirijorului Constantin Grigore și soliștii Tina Munteanu, Irina Baiant, Amelia Antoniu, Alfredo Pascu, Cătălin Petrescu, Ernest Fazekas, Florin Budnaru, alături de ansamblul de balet și orchestra Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian”. În seara de 14 august 2015 au evoluat, de asemenea, balerini ai teatrului „Ion Dacian”, într-un spectacol care a îmbinat arta muzicală cu asta dansului.
În după-amiaza zilei de 15 august a avut loc la Biserica Ursulinelor din Sibiu, spectacolul Devine Old Music, iar seara Piața Mare a găzduit cel de-al doilea concert din cadrul festivalului, cu participarea Orchestrei Camerata Regală, sub bagheta dirijorului din Coreea de Sud, Hyun-Jin Yun și avându-l ca solist pe pianistul Andrei Licareț.
Astă seara sibienii sunt invitați la concertul-eveniment PROMS of Delight unde vor concerta Orchestra Filarmonicii de Stat din Sibiu, sub bagheta dirijorului american Mark Stringer, alături de soliști de renume ai scenei naționale și internaționale, soprana Kataryzna Dondalska, tenorul român Ștefan Pop și mezzo-soprana Ema Pascu.
Momente dramatice la Bâlea Cascadă. Un turist francez de 61 de ani a murit de Sfânta Maria, în urma unui stop cardio-respirator, chiar sub ochii suţiei sale. Salvamontiştii de la Bâlea au intervenit să îi acorde primul ajutor până când un echipaj SMURD a ajuns acolo, însă din nefericire, bărbatul a murit.
„Patrula Salvamont de la Bâlea Lac a intervenit imediat şi a institutit manevrele de prim ajutor până la sosirea echipajului de terapie intensivă mobilă SMURD. În ciuda efortului echipelor de intervenţie, pacientul nu a răspuns manevrelor de resuscitare.” a declarat Adrian David, şeful Serviciului Salvamont Sibiu
Bărbatul se afla în vacanţă în ţara noastră, împreună cu soţia sa, cu care a plecat într-o drumeţie în apropiere de cabana Bâlea Cascadă.
Gaz Metan Mediaş şi-a aflat programul care îl va avea în turul şi returul campionatului 2015-2016. Astăzi, la Casa Fotbalului, s-a stabilit ţintarul Ligii a II-a. Medieşenii se află în serie cu FC Braşov, Universitatea Cluj, CS Mioveni, Metalul Reşiţa, Unirea Tărlungeni, Olimpia Satu Mare, CSM Râmnicu Vâlcea, FC Caransebeş, Şoimii Pâncota, FC Bihor Oradea, Chindia Târgovişte, UTA „Bătrâna Doamnă” şi FCM Baia Mare. Primul meci al alb-negrilor va fi contra arădenilor de la Uta Bătrâna Doamnă, în deplasare. Partida va avea loc în 29 august. Întreg programul Gazului în competiţie este următorul conform www.frf.ro :
Turul Campionatului
UTA Bătrâna Doamnă – Gaz Metan Mediaş
Gaz Metan Mediaş – Unirea Tărlungeni
Gaz Metan Mediaş – Şoimii Pâncota
Universitatea Cluj – Gaz Metan Mediaş
Gaz Metan Mediaş – CS Mioveni
Olimpia Satu Mare – Gaz Metan Mediaş
Gaz Metan Mediaş – CSM Râmnicu Vâlcea
FC Braşov – Gaz Metan Mediaş
Gaz Metan Mediaş – FCM Baia Mare
FC Caransebeş – Gaz Metan Mediaş
Gaz Metan Mediaş – Metalul Reşiţa
FC Bihor Oradea – Gaz Metan Mediaş
Gaz Metan Mediaş – Chindia Târgovişte
Returul Campionatului
Gaz Metan Mediaş – UTA Bătrâna Doamnă
Unirea Tărlungeni – Gaz Metan Mediaş
Şoimii Pâncota – Gaz Metan Mediaş
Gaz Metan Mediaş – Universitatea Cluj
CS Mioveni – Gaz Metan Mediaş
Gaz Metan Mediaş – Olimpia Satu Mare
CSM Râmnicu Vâlcea – Gaz Metan Mediaş
Gaz Metan Mediaş – FC Braşov
FCM Baia Mare – Gaz Metan Mediaş
Gaz Metan Mediaş – FC Caransebeş
Metalul Reşiţa – Gaz Metan Mediaş
Gaz Metan Mediaş – FC Bihor Oradea
Chindia Târgovişte – Gaz Metan Mediaş
Prima ediţie a „Moonlight Run” (20 august) se va desfăşura imediat după prezentarea oficială a maşinilor înscrise în Sibiu Rally Challenge. Acţiunea este o cursă de alergare cronometrată pe distanţa de 5 kilometri. Manifestarea are ca scop promovarea alergării în aer liber, a unui stil de viaţă sănătos, dar şi a oraşului Sibiu. Startul întrecerii se va da în Piaţa Mare începând cu ora 20,00, iar sosirea va fi tot acolo. Traseul cuprinde următoarele străzi : Piaţa Mare – Nicolae Bălcescu – Tribunei – Centumvirilor – Poștei – Mitropoliei – Alexandru Odobescu – Moș Ion Roată – Turnului – Piața Huet – Piața Mică (Union) – Piața Mare – Turnul Sfatului – Avram Iancu – General Gh. Magheru – Gheorghe Lazăr – Timotei Popovici – Alexandru Papiu-Ilarian – Tipografilor – Gh. Lazăr – Cetății – Parcul Cetății (exterior) – Parcul Cetății – Cetății – Nicolae Bălcescu – Piaţa Mare. Taxa de participare la crosul „Moonlight Run” este de 45 RON. Numărul de locuri este limitat la 400. Înscrierile se pot face online pe site-ul www.moonlightrun.ro până în 18 august, sau la faţa locului, în ziua desfăşurării evenimentului.
Gaz Metan Mediaş are o adversară în minus în lupta pentru promovare în Liga I. Este vorba despre Universitatea Cluj, echipă ce era considerată printre favoritele la locurile fruntaşe după retrogradarea în divizia secundă. „Studenţii” trec prin momente foarte dificile din punct de vedere financiar. Ei au fost nevoiţi să recurgă la gesturi extreme pentru a face rost de bani, ajungând să scoată la vânzare echipamentele fotbaliştilor din sezonul trecut. Totul se datorează retrogradării, cădere în „Divizia B” ce a lăsat cea mai iubită formaţie din Ardeal fără banii din drepturile TV aferente Ligii I şi cu patronul fugit din ţară, pe lângă faptul că gruparea clujeană se află în insolvenţă. În consecinţă, administratorul judiciar al clubului, Marieta Anastasescu, a apelat la acest gest pentru a face rost de bani, fie ei, cât de puţini. Astfel, suporterii „şepcilor roşii” pot cumpăra şi în acest moment tricourile purtate de Lemnaru, Ciupe, etc.
Comunicat Universitatea Cluj :
„Universitatea Cluj scoate la vânzarea tricourile de joc îmbrăcate de Lemnaru, Mengolo sau Ciupe în sezonul trecut. Tricourile albe complet şi cele roşii, folosite de „studenţi” în meciurile disputate pe teren advers vor putea fi achiziţionate, începând de azi, 10 august, de la standul oficial din Iulius Mall. Echipamentul este cel purtat de fotbaliştii lui „U”, în stagiunea precedentă, în meciuri care ne stârnesc amintiri plăcute, precum cel cu Ceahlăul Piatra-Neamţ (6-0) sau cel de pe terenul Pandurilor, câştigat cu 1-0. Preţul unui tricou va fi de 150 de lei, iar sfatul nostru este să vă grăbiţi pentru că stocul este limitat”, este mesajul postat pe universitateacluj.ro.
Antreprenoriatul social tratează probleme sociale și conduce la identificarea unor soluții pentru rezolvarea problemelor ambientale. Cred cu convingere că resursa cea mai de preț în afaceri este cea umană. Compasiunea, un laitmotiv al antreprenoriatului social, nu trebuie să se regăsească doar față de cei greu încercați de soartă ori izolați de către societate, față de care numeroasae organizații non guvernamentale luptă! Atașamentul trebuie acceptat și față de cei care își sacrifică timpul, banii, energia, încercând să construiască o afacere, să transforme un vis, un crez, în realitate. Lungul drum spre reușită este cu adevărat o provocare! Sunt motivați să reușească, sunt datori să încerce. Datoria la care fac referire izvorăște din educația primită, dintr-un spirit antreprenorial nativ ori indus, din inteligența ori viziunea care ne copleșește. Atașamentul față de social, față de mediul înconjurător este un efect al confortului psihologic pe care părinții îl transmit copiilor. Indiferența sau lipsa de atașament ne fac inumani, iresponsabili social, creează spațiu pentru distanța socială.
Ar trebui să existe un moment zero pentru orice societate în care nu există o cultură socială corporativă. Cred cu convingere că această cultură se creează, se dezvoltă, se transmite. Antreprenoriatul social, responsabilitatea socială corporativă(CSR) trebuie sa fie parte din cultura unei țări, a unei organizații. Modul în care este înțeleasă relația dintre responsabilitatea socială și performanța financiară a companiei, în cazul organizațiilor lucrative, poate conduce spre o reușită ori spre un eșec.
Eu întelg CSR-ul ca fiind o reacție firească a antreprenorilor, de a întoarce către societate mulțumirea, aprecierea. Sunt foarte multe firme în Sibiu care sunt legate de comunitate deoarece în majoritatea cazurilor bunurile sau serviciile pe care le prestează se adresează localnicilor. Există o legătură de interdependență între consum, atașament față de firmă, profit și acțiunile de responsabilitate socială? Răspunsul este afirmativ!
Consumatorul are un rol esențial în implementarea unui program CSR, înrădăcinarea unei culturi organizaționale fiind imposibil de atins fără sprijinul consumatorului. Oamenii de afaceri responsabili au inițiat si vor mai iniția programe de responsabilitate socială, însă aprecierea acestor fapte trebuie să vină din partea consumatorului, a celor ce sunt formatori de opinie, vorbind despre aceste practici, din partea institutiilor statului, din partea tuturor celor interesati(stakeholderi). Responsabilitatea trebuie atât împărțită, cât și asumată împreună.
O cultură organizațională de business în sensul responsabilității sociale corporatiste se formează nu prin măsuri coercitive, ci mai degrabă prin măsuri de stimulare. Cei ce își clădesc o afacere o fac pentru că urmaresc în mod evident și firesc obținerea unui profit, insa relatia de dependenta intre nivelul de profitabilitate si conceptul de responsabilitate sociala corporatista, ca instrument de marketing social, poate fi demonstrat științific. În perioada următoare voi oferi câteva idei de programe CSR pe care oamenii de afaceri, din zona IMM-urilor le pot pune în practica. În cadrul Galei CSR pe care Centrul InfoBiz o va organiza în toamna acestui an vor fi prezentate campaniile de responsabilitate socială derulate atât de corporații, cât și de firmele mici și medii. Scopul acestui eveniment este de a atrage atenția asupra avantajelor pe care le generează acțiunile de responsabilitate socială corporativă.
Ciprian FARAON:
Doctorand la Universitatea Lucian Blaga din Sbiu, catedra de management; deține titlul academic postuniversitar MBA, fiind absolvent al programului MBA Romano-Canadian (scoala canadiana de business), titlu cu recunoastere internationala; absolvent al facultatii de management-marketing din cadrul Universitatii Romano-Amerciane din Bucuresti; detine un master in stiinte politice in cadrul SNSPA Bucuresti; are o experienta de peste 16 ani in managementul si administrarea afacerilor, atat in companii nationale cat si internationale; este membru in Consiliul de Administratie al Aeroportului International Sibiu si Presedinte al organizatiei nonguvernamentale Centul de Informare si Asistenta in Afaceri INFOBiz ([email protected]).
Luna august rămâne pentru o mare parte a sibienilor perioada preferată pentru concedii și călătorii.Pentru a avea o vacanță cât mai variată, am ales împreună cu Simina Manea, director Asociația Județeană de Turism Sibiu câteva destinații turistice la care puteți ajunge din Sibiu cu ușurință. Astfel, pasionații de ciclism pot parcurge traseele amenajate pe Colinele Transilvaniei, iubitorii muntelui și naturii au la dispoziție acoperişul Carpaţilor, în jurul căldării glaciare Bâlea sau munții Apuseni și Ghețarul de la Scărișoara, gurmanzii se pot înfrunta din bunătățile Mărginimii Sibiului, cei atrași de istorie au la dispoziție castelele din Țara Bârsei ori ruinele cetăților dacice din Țara Hațegului, iar pentru un plus de sănătate și relaxare, ușor accesibile sunt Salina Turda și Băile Tușnad.
Trasee de drumeţie şi bicicletă în Colinele Transilvaniei
Peste 250 km de trasee marcate leagă, peste dealuri, aşezări pitoreşti din arealul Mediaş – Sighişoara – Rupea. Traseul principal urmează culmea de ape dintre Târnava Mare şi Hârtibaci.
Zona colinară din nordul judeţului, formată pe valea unor râuri ca Hârtibaciu sau Târnava este supranumită şi Ţinutul Aşezărilor Săseşti. În aceste locuri, cu multe secole în urmă, şi-au întemeiat saşii colonişti aşezări răzleţe pitite între văi şi dealuri abrupte împădurite cu fag, carpen şi stejar. Peste 250 km de trasee marcate leagă, peste dealuri, aceste aşezări pitoreşti din arealul Mediaş –Sighişoara – Rupea precum Biertan, Richiş, Mălâncrav, Copşa Mare sau Aţel. O drumeţie în zona satelor săseşti se transformă într-o experienţă de explorare a unui peisaj natural nealterat, dar şi a unui peisaj antropic peste care timpul pare să se fi scurs nestingherit, iar urmele civilizaţiei secolului XXI sunt încă departe.
Satele Mărginimii în sărbătoare
Recent încununată cu distincţia de „Destinaţie Europeană de Excelenţă pentru turism şi gastronomie”, Mărginimea Sibiului va fi animată în perioada următoare de festivaluri locale care îi pun în valoare farmecul: Sărbătoarea Oierilor, Tilişca (15 august), Fiii satului Gura Râului (15-16 august), Festivalul brânzei şi al ţuicii Răşinari (29-30 august), Fiii satului Sibiel (19-20 septembrie), Zilele culturale ale judeţului Sibiu la Sibiel şi Poiana Sibiului (19-20 septembrie). Detalii despre fiecare locație în parte pe www.sibiu-turism.ro
Din Transfăgărăşan pe acoperişul Carpaţilor – drumeţie în jurul căldării glaciare Bâlea
Fabuloasa șosea DN 7C, cunoscută drept Transfăgărășan, are o lungime de 151 de km și leagă provinciile românești Transilvania și Muntenia, ajungând până la altitudinea de 2.000 de m. Traseul porneşte de la km 0 la Bascov, trece pe la Curtea de Argeş, pe lângă vestita cetate a lui Vlad Ţepeş de la Poienari, intră pe Cheile Argeşului, pe la barajul Vidraru, iar apoi urcă încet până în zona Capra. Unul dintre cele mai spectaculose puncte ale traseului este tunelul de 887 de m care leagă zona Capra de căldarea glaciară Bâlea unde şoseaua atinge altitudinea maximă de 2042 m.
Din dreptul tunelului Transfăgărășan pornește unul dintre cele mai frumoase trasee montane din țară: Bâlea Lac – Curmătura Bâlii – Lacul Doamnei – Valea Doamnei – Muchia Bâlii – Bâlea Cascadă. Este considerat un traseu de dificultate medie, esențial fiind echipamentul special pentru drumeții montane. Marcajul traseului este reprezentat de crucea roșie, iar durata este de aproximativ 3 ore și jumătate, tot drumul fiind presărat cu puncte de belvedere. Astfel, la peste 2200 m, cu panorame înspre Căldarea Bâlii, Muchia Bâlii, vârful Paltinu sau Valea Doamnei, peisajul este spectaculos! Cu puţin noroc, puteţi întâlni marmote sau capre negre. Diferența de altitudine până la Bâlea Cascadă este de aproximativ 1.000 de metri.
Ţara Haţegului-Geoparcul dinozaurilor şi bisericile de piatră
Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului este un parc natural şi un concept UNESCO de amenajare a teritoriului ce cuprinde toată Ţara Haţegului şi este singura arie protejată din ţară recunoscută internaţional. Pe o distanță de 8 km, pe valea râului Sibişel, între localitățile Sînpetru – Ohaba Sibişel – Nucşoara, puteți vizita locurile unde au fost descoperite fosile ale „dinozaurilor pitici” din Transilvania, datând din Cretacicul Superior, Țara Hațegului fiind acum 70 de milioane de ani o insulă tropicală în Marea Tethys. Pe drum, pot fi vizitate „Casa Dinozaurilor Pitici”, „Casa Tradiţiilor” şi Centrul de vizitare al Parcului Naţional Retezat de la Nucşoara, Biserica din satul Sînpetru, câmpurile cu granit, peisaje, habitate specifice, arhitectura locală şi Complexul tehnicii populare din satul Peştera. Dacă doriți să pășiți spre originile istoriei noastre, la Sarmisegetusa, sat așezat pe ruinele capitalei romane ale provinciei Dacia, Ulpia Traiana Sarmisegetusa, puteți vizita ruinele unor clădiri din vechiul oraș: temple, ateliere, băi publice, amfiteatru și for. De asemenea, puteți vedea cum arătau fortificaţiile medievale din Ţara Haţegului, vizitând ruinele unei mici cetăţi, Cetatea Mălăiești, unde nobilii din zonă îşi păstrau avutul şi se refugiau în caz de pericol. Sau puteţi să mergeţi să vedeţi ruinele Turnului Crivadiei, turnului de vamă fortificat ridicat în Evul Mediu pe drumul ce lega Transilvania de Ţara Românească. Tot în zonă se află și Cetatea Colț, despre care se spune că l-a inspirat pe Jules Verne pentru scrierea romanului „Castelul din Carpați”. În plus, lăcaşurile de cult din Ţara Haţegului sunt adevărate monumente de artă medievală, cele mai multe din ele fiind foarte bine conservate. Acestea au colțuri întărite cu blocuri de piatră cioplită manual, ferestre și portaluri romanice și gotice, iar unele păstrează picturi murale medievale dintre cele mai frumoase din România. Aici puteți vizita Biserica din Densuș, Biserica din Ostrovul Mare, Biserica Pârveștilor, Biserica din Sânpetru, Mânăstirea Colț și Mânăstirea Prislop. turiştii care ajung în Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului vor avea posibilitatea să descopere zona mergând pe urmele dinozaurilor pitici. Proiectul iniţiat de Asociaţia Geomedia vizează reamenajarea potecii tematice intitulată „Valea Dinozaurilor”, considerată una dintre cele mai frumoase 7 poteci tematice din România.Geoparcul este administrat de Universitatea din Bucureşti şi este membru în reţelele Europeană şi Mondială a Geoparcurilor.
Salina Turda – Un muzeu al mineritului în sare din Transilvania
Salina Turda reprezintă un adevărat muzeu de istorie a mineritului în sare. Exploatarea sării la Salina Turda datează din epoca romană. Salina a fost închisă în 1932 şi a fost redeschisă pentru public şi pentru pacienţii cu boli respiratorii în 1992. În perioada 2008 – 2010 a fost modernizată în urma unei investiţii de aproape şase milioane de euro din fonduri europene şi a fost inaugurată în ianuarie 2010Starea excelentă de conservare a lucrărilor miniere şi a utilajelor utilizate la transportul sării, alături de grija cu care s-au efectuat lucrările de pregătire a salinei pentru a deveni obiectiv turistic, au făcut ca istoria şi legenda să se împletească armonios aici. Salina Turda se află pe locul 5 în top 10 destinaţii turistice din România pe Google Maps. De la deschiderea din 1992 până în prezent, Salina Turda a fost vizitată de aproximativ 3 milioane de turişti români şi străini. Salina poate fi vizitată zilnic, între orele 9 și 18.
Cetăţi şi castele din Ţara Bârsei
Țara Bârsei (în germană Burzenland, maghiară Barcaság), denumită și Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brașovului este o regiune istorică și etnografică din sud-estul Transilvaniei, Brașovul fiind cea mai importantă localitate din această zonă. Cetăţile și Castelele din Țara Bârsei, crescute parcă din stânci, străjuie semețe și îi impresionează pe vizitatorii care le trec pragul sau doar le zăresc, câteva clipe, din goana mașinii. Mirajul legendelor țesute în jurul acestor obiective turistice este dovada vie că legenda bate istoria. Dincolo de latura spectaculară și de valoarea lor istorică, cetăţile și castele spun câte ceva despre cei ce au locuit acest ţinut aflat la răscrucea drumurilor comerciale dintre Apus și Orient, dar și în calea unor năvăliri pustiitoare. Castelul Bran, Cetatea Râșnov, Biserica Neagră, Turnul Alb, Turnul Negru, Poarta Șchei, Poarta Ecaterina, Cetățuia Brașovului, Turnul Negru sau Cetatea Feldioara sunt numai câteva dintre aceste mărturii vii ale trecutului.
Tot în Țara Bârsei pot fi vizitate bisericile-cetate ridicate odată cu venirea Cavalerilor Teutoni, datând in secolele XIII-XIV, unele dintre ele fiind incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Bisericile evanghelice fortificate din Cristian, Hărman, Prejmer și Sânpetru sunt printre cele mai cunoscute din zonă.
Băile Tuşnad
O destinație ideală pentru iubitorii de ecoturism, pasionați de observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale, o reprezintă Băile Tușnad. Localitatea Băile Tuşnad este situată în microregiunea Csomad-Balvanyos, care s-a organizat în zona sud-estică a judeţului Harghita (Lăzăreşti, Tuşnad Nou, Tuşnad Sat, Băile Tuşnad), înglobând într-o oarecare măsură şi teritoriile învecinate din judeţul Covasna (Bixad, Băile Balvanyos, Turia), la poalele masivului Ciomad-Puturosu, parte a masivului de munți vulcanici Călimani – Gurghiu – Harghita. Băile Tușnad sunt accesibile pe DN 12, localitatea fiind situată la 32 km sud de Miercurea-Ciuc și la 67 km de Braşov. Printre atracțiile turistice ale zonei se numără Mofeta, ce reprezintă emanații de dioxid de carbon – o trăsătură specifică regiunilor vulcanice, unde gazele ce apar la suprafață au peste 85% dioxid de carbon. Băile cu dioxid de carbon au efect vasodilatator asupra corpului și sunt indicate într-un anumit dozaj în afecțiuni cardiovasculare (hipertensiune arterială moderată, varice, ulcere varicoase), dar și pentru boli de piele, reumatismale, nevralgii și afecțiuni cronice genitale. Podețul suspendat peste Olt, aflat la 100 m de Hanul „Moara la Făgădău” conduce spre izvorul de apă minerală de la Carpitus, de unde continuă spre bazinul neamenajat de apă mezotermală, trecând pe lângă „Piatra Găurită”, un zid străpuns de apa râului Olt, care este considerat monument al naturii. În imediata vecinătate a oraşului Băile Tuşnad, se află Rezervația Naturală Protejată Piatra Şoimilor, ce se încadrează în lanţul eruptiv al Munţilor Harghitei de Sud. De aici poate fi parcurs traseul tematic Băile Tușnad – Lacul Ciucaș – Piatra Șoimilor, durata fiind de 1-2 ore, iar distanța de 2,5 km. Un traseul cicloturistic de 10 km ce pornește din localitatea Tuşnadul Nou și ajunge până în Comuna Bixad a fost amenajat pentru a lega județele Harghita și Covasna prin „Drumul Apelor Minerale”. Apa roșie / Pârâul Vârghiş / Situl Natura 2000 Tinovul Mohoș – Lacul Sfânta Ana, spre Bastionul Apor și spre Stâncile Turnuri sunt alte trasee turistice ce pot fi parcurse în această zonă.
Munţii Apuseni şi gheţarul de la Scărişoara
Situată în Munții Apuseni, la aproximativ 40 de km de orașul Câmpeni, în NV județului Alba, pe teritoriul comunei Garda de Sus, Peștera Scărișoara este una dintre cele mai mari peșteri cu gheață din România, fiind al doilea ghețar subteran ca mărime din lume, după cel din Slovacia. Declarată monument al naturii și rezervație speologică, peștera, situată la o altitudine de 1150 m este renumită datorită prezenței în interiorul ei a unui ghețar cu vechime de peste 3000 de ani, ce are o suprafață de 5.500 metri pătrați, cu o grosime a stratului de gheață ce depășește în unele locuri 37 m. Pestera Scărișoara are o lungime totală de 750 m, din care vizitabili sunt 250 m. Adâncimea peșterii este de 110 m, cu o intrare de 50 m diametru, accesul turiștilor facându-se cu ajutorul unei scari metalice.Peștera este împartita în mai multe sectoare, chiar după intrare, aflându-se Sala Mare, cu trecere în Biserica unde se găsesc peste 100 de formațiuni stalagmitice de gheață, fiind totodată principala atracție turistică a peșterii. La adâncimea maximă a peșterii, de 105 m, se află Galeria Maxim Pop. Celelalte doua sectiuni ale peșterii, Catedrala și Palatul Sânzianei sunt lipsite de gheață.
Vizitarea peșterii se face doar cu un ghid, intrările grupurilor de 20-50 de persone făcându-se la ore fixe: 9.00, 10.20, 11.40, 13.00, 14.20, 15.40, 17.00.
Săptămâna aceasta „am hoinărit” cu privirea pe meleagurile turistice din zonele apropiate Sibiului, din dorința de a vă sugera eventuale trasee de călătorie pentru zilele de concediu pe care unii dintre dumneavoastră le mai aveți. Ceea ce m-a impresionat plăcut a fost faptul că marile obiective turistice, gen castelul Bran sau cetățile dacice au integrat alături de ele alte zeci de obiective mai puțin cunoscute, astfel încât promovarea se face la nivel zonal. Practic, administratorii au început să prezinte alternative de circuite turistice apropiate, astfel încât vizitatorul să rămână în zonă pentru mai mult timp. Automat, în aria respectivă s-au construit și câteva pensiuni pentru cazare, s-au creat alte modalități de a-ți petrece timpul acolo, iar economia locului are numai de câștigat. Și, slavă Domnului, inițiative să fie, pentru că cel puțin obiective create de natură, pe care să le alături unor destinații care deja atrag turiști, găsești la tot pasul, doar să ai puțin fler și să le pui în valoare cum se cuvine. Un bun exemplu în acest sens este ecoturismul care s-a dezvoltat în zona Băilor Tușnad, între județele Harghita și Covasna, unde sunt propuse o serie de circuite spre Lacul Sfânta Ana, spre „apa roșie” specifică munților vulcanici, spre „mofeta” sau rezervația naturală „Piatra șoimilor” ori către „drumul apelor minerale.” La fel, întrepătrunderea superbă între vestigiile istorice ale cetăților dacice, cu castelele medievale, mânăstirile, peisajele montane și relicvele „dinozaurilor pitici ” în Țara Hațegului – Geoparcul dinozaurilor. Multe alte zone le puteți descoperi la paginile 8-9, într-un articol unde se regăsesc idei de călătorie și vacanță la îndemâna sibienilor. Ceea ce este însă cel mai grav în România, desigur, sunt drumurile. Avem șosele absolut primitive către multe dintre minunile țării noastre, precum cele din zona Maramureșului sau Bucovina. Este inadmisibil să parcurgi cu trenul 300 de kilometri în 12 ore sau chiar mai mult, în condițiile în care în alte țări ale Uniunii Europene, gen Franța, Germania, Spania, sunt trenuri care circulă cu peste 300 de km la oră, distanța de aproape 600 de km dintre Barcelona și Madrid, parcurgându-se în numai două ore și jumătate. Și tot o problemă a turismului românesc este și litoralul. Acolo, autoritățile nu reușesc să pună în aplicare soluții pentru ca plajele românești să nu se mai îngusteze alarmant, de la an la an, în vreme ce state vecine precum Bulgaria și Grecia au rezolvat deja astfel de probleme. Trăim într-o țară absolut fascinantă, cu spectacole ale naturii la tot pasul și este îmbucurător că demersurile organizațiilor și universităților, prin proiecte europene, încep să schimbe ceva în bine în multe locuri din țară. Din păcate, marele minus pentru toate aceste „frunze” promovate ca brand de țară, este lipsa intensă a „ramurilor” care să le susțină.
Federația Rusă e una din cele mai sărace țări din lume. Dincolo de oligarhi și rezervele minerale și de hidrocarburi, rușii sunt printre cei mai săraci oameni și cu speranța de viață cea mai scăzută din Europa. Cu toate acestea, guvernul de la Moscova a decis un boicot împotriva alimentelor pe care le importau din Uniunea Europeană. O idée cât se poate de proastă, agențiile de presă publicând imagini sugestive cu cetățeni ruși scormonind în groapa de gunoi după mere poloneze și portocale grecești. În vămile rusești s-au instalat cuptoare pentru arderea alimentelor de contrabandă. O adevărată distopie alimentară se desfășoară la granița cu Belarusul, unde brânza franțuzească este sublimată în foc, ca un nu hotărât al Kremlinului. Însă, dincolo de declarațiile lui Vladimir Putin, demersul unui boicot comercial la adresa Occidentului e un eșec catastrofic. Cu vameși corupți și lipsiți de scrupule, primplanurile televiziunilor ruse nu pot ascunde bancnotele strecurate subtil în palmele vameșilor.
Statele Unite ale Americii sunt o țară bogată. Atât de bogată încât să își permită o pierdere de o mie de miliarde de dolari. Programul JSF de construire a avionului de generația a cincea F35 e considerat de majoritatea analiștilor militari un eșec colosal. Avionul are prea puțină muniție, erori de software ce fac inutilă casca de 600 000$ și motoarele iau foc aleatoriu. Programul continuă în ciuda acestor deficiențe evidente pentru că oferă slujbe americanilor din patruzeci de state. O mie de miliarde e o investiție ce generează dezvoltare economică profundă în SUA.
România nu e un stat cu un nivel de sărăcie rusesc sau cu o bunăstare nord-americană. Când facem o autostradă la 10 ani nu ne gândim la efecte pe termen lung și nici la calitatea lucrărilor. Suntem un caz curios având un teren agricol generos, dar importăm masiv alimente. Ne-am casat o industrie energofagă depășită pentru a avea milioane de șomeri și muncitori emigrați în Europa. Paradoxul nostru e că dincolo de problemele altora sau ale noastre suntem într-o vacanță continuă, fără dubii și întrebări despre un viitor incert.
Când românilor din Ardeal le-a fost interzisă credinţa strămoşească şi bisericile le-au fost doborâte cu tunul de generalul Bukow, din ordinul Mariei Tereza, străbunii noştri şi-au translatat rugăciunea şi icoanele în cântec. Dragostea de Dumnezeu se sorbea odată cu laptele mamei, iar dorul de Maica Domnului era picurat în urechea pruncului odată cu dulceaţa limbii române. Pe o astfel de predanie n-aveai cum să mai pui tunurile.
Aşa s-au născut pricesnele, atât de fine, precum firul de borangic al iilor strămoşeşti. La atare vreme de restrişte chipul Maicii Domnului nu mai putea fi pictat, aşa că românii şi-au tăinuit icoanele şi le-au re-creat cu glasul. Astfel au vorbit o vreme , nemijlocit, cu Mântuitorul Lumii şi cu Maica Lui : „ Am venit, Măicuţă, să ne mai vedem, să ne spunem dorul pe care-l avem … .”
N-avea să treacă însă nici un sfert de mileniu şi Biserica s-a aflat iar în bătaia tunurilor. De data asta, ideologice. Aşa că românii au fost nevoiţi să-şi pună din nou ingeniozitatea la bătaie, de astă dată pe cea inginerească şi şi-au translatat bisericile cu totul în spatele blocurilor, ca să ştie o treabă. Una din bisericile care au scăpat astfel cu viaţă este şi cea a mănăstirii ctitorită la Bucureşti de Mihai Viteazul. Mănăstirea a pierit, dar a rămas biserica ei, căci în vâltoarea translatării icoana Maicii Domnului Hodighitria, adică Îndrumătoarea – pictată cu post şi rugăciune la Muntele Athos cu sute de ani înainte – a ajuns în podul bisericii, de unde a vegheat-o până când vremurile României s-au înseninat. Această minunată icoană e legată printr-un fir tainic şi nevăzut de Sibiu, unde vine an de an în bisericuţa de pe Dealului. Se spune că Mihai Viteazul, prunc fiind, a scăpat cu viaţă – din vîrtejul luptei pentru domnie din Ţara Românească – în braţele mamei sale, care l-a învelit într-o ţundră şi a fugit cu el în Ardeal. Aici, la Sibiu au fost bineprimiţi şi aici l-a şi botezat pe pruncul care urma să devină braţul prin care Dumnezeu i-a unit pe români într-o singură ţară.
Maica Domnului, Îndrumătoarea, a lăcrimat mai an, într-o noapte de priveghere, dintr-o copie a ei mai smerită. Poate de bucurie, poate de întristare. Grădina Ei e cuprinsă acum de secetă şi nici dacă, printr-o minune, s-ar reface într-o clipă sistemul de irigaţii al României, de acum un sfert de veac , ea nu mai poate înverzi. Seceta e în noi şi pedeapsă pe spinarea românului întoarsă spre Dumnezeu. Ori, chiar Ea ne spune ce avem de făcut: „ faceţi ce vă va spune El”, Fiul, care astăzi, de Adormirea Maicii , Însuşi a coborât din Cer ca s-O conducă la Tatăl.
© Sibiu 100