„Dunărea a fost furată de Austria și Germania”? Adevărul din spatele unei campanii uriașe de dezinformare.

O nouă teorie conspiraționistă a prins amploare pe rețelele de socializare, unde au apărut acuzații potrivit cărora scăderea nivelului Dunării ar fi fost provocată artificial de Austria și Germania.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, susține însă că afirmațiile sunt false și că în spatele propagării lor s-ar afla o amplă operațiune de dezinformare.

Potrivit ministrului, nu este vorba despre postări izolate sau despre opiniile câtorva utilizatori, ci despre o rețea extinsă de conturi false care ar fi folosită pentru a amplifica și distribui coordonat informații neadevărate.

Cum a apărut teoria „Dunărea furată”

În mediul online s-a răspândit ideea că Austria și Germania ar fi intervenit asupra debitului Dunării, provocând scăderea nivelului apei în România.

Mesajele au fost prezentate sub forma unei acuzații directe: Dunărea nu ar fi fost afectată de condițiile meteorologice și de secetă, ci ar fi fost „furată” sau controlată artificial în amonte.

Radu Miruță respinge această versiune și afirmă că modul în care este gestionat debitul Dunării este reglementat prin norme și înțelegeri internaționale.

Ministrul a explicat că, în perioadele de secetă, modificarea artificială a debitului în scopul provocării unor astfel de efecte nu este permisă.

Prin urmare, afirmațiile potrivit cărora cele două state ar fi redus în mod deliberat debitul Dunării pentru a provoca situația observată în România nu au fundament, susține acesta.

Mii de conturi false, coordonate cu ajutorul AI

Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate de ministrul Apărării este modul în care aceste informații ar fi fost distribuite în mediul online.

Radu Miruță susține că mesajele nu ar fi fost propagate spontan de utilizatori obișnuiți, ci prin intermediul unor rețele care ar include zeci de mii de conturi false.

Acestea ar fi coordonate cu ajutorul unor programe bazate pe inteligență artificială.

Potrivit ministrului, sistemele respective pot stabili nu doar ce informație este distribuită, ci și când să fie publicată și către ce categorii de utilizatori să ajungă.

Astfel, o afirmație falsă poate fi multiplicată rapid și direcționată către publicul considerat cel mai receptiv la respectivul mesaj.

Fenomenul ridică o problemă mult mai amplă decât simpla existență a unei teorii conspiraționiste.

Într-un astfel de scenariu, rețelele sociale pot deveni instrumente prin care aceeași informație este făcută să pară mult mai populară și mai credibilă decât este în realitate.

„Soluții există”, dar este nevoie de acțiune

Ministrul Apărării afirmă că astfel de campanii pot fi combătute și că există instrumente pentru identificarea și limitarea lor.

Problema, susține el, este că aplicarea acestor soluții presupune decizii ferme și voință politică.

Mesajul transmis de Radu Miruță este că fenomenul nu trebuie privit doar ca o succesiune de postări false pe internet.

Campaniile coordonate de conturi artificiale pot influența percepția publică, pot amplifica neîncrederea și pot transforma o informație falsă într-o narațiune care pare, la prima vedere, susținută de un număr foarte mare de persoane.

În cazul Dunării, teoria potrivit căreia Austria și Germania ar fi provocat artificial scăderea nivelului apei reprezintă, potrivit ministrului, un exemplu de astfel de dezinformare.

Într-un spațiu online în care inteligența artificială poate automatiza generarea și distribuirea conținutului, provocarea nu mai este doar identificarea unei minciuni.

La fel de important devine să fie identificată rețeaua care o face să circule și să pară reală.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007