Profesor, scriitor şi cercetător în domeniul nutriţiei şi al dezvoltării personale, Doina Blaga îmbină în cărțile sale principii de alimentație sănătoasă și de trăire plină de speranță a unei vieți creștine. Cu mai bine de 10 ani în urmă a avut nişte probleme de sănătate, dar, potrivit spuselor dânsei, de când s-a apropiat mai mult de Biserică şi de alimentaţia sănătoasă, acestea s-au rezolvat. A decis să se retragă de la catedră pentru a se ocupa de cele trei fetiţe pe care le are în prezent, pregătindu-le zilnic mâncare sănătoasă şi studiind cât mai mult despre nutriţie. Povestea dânsei, precum şi concluziile despre nutriţia sănătoasă, la care a ajuns, le putem afla în cărţile Îndrăznesc să trăiesc sănătos, Slujirea din bucătărie şi Carte de bucate pe anotimpuri. Pentru că vineri începe postul Crăciunului, am rugat-o pe Doina Blaga să ne spună câteva cuvinte despre alimentaţia din post.
Urmează, iată, o perioadă de 6 săptămâni de post, nu foarte aspru, pentru că sunt multe dezlegări la pește, dar totuși destul de lung ca durată. Este benefic pentru organism să postim?
Da, postul este o mare binecuvântare pentru trup şi pentru suflet şi mare pagubă avem dacă îl ocolim. Dar ca să putem posti este nevoie să înţelegem logica şi rostul postului. Din păcate, noţiunea de post implică nuanţe prea puţin înţelese. Cândva zilele de post îmi produceau o stare incomodă de tristeţe: hm! cartofi, fasole, varză…! Adevărul e că vegetalele nu sunt îmbietoare precum animalierele, care sunt foarte gustoase. Animalierele stau mult timp în stomac şi dau impresia că am mâncat bine, pe când vegetalele “se trec repede” şi ne este foame mai des. De aceea mulţi cred că mâncărurile de post nu hrănesc, nu ţin de foame. Dar totul ţine de concepţie şi obişnuinţă. E normal ca după o obişnuinţă cu mâncăruri pe bază de produse animaliere şi puternic condimentate, să nu ne mai placă vegetalele. Deşi unii spun că “cea mai bună legumă e carnea”, eu dau mărturie că “cea mai bună carne sunt legumele”. Legumele au şi darul minunat de a fi alimente medicament. Pe mine vegetalele, în special consumate crude, sub formă de salalte, m-au ajutat foarte mult în procesul de vindecare a problemelor ce le-am avut.
Cum se face trecerea la perioada de post, cum ne pregătim, ce este recomandat să consumăm în primele zile?
Pentru credinciosul practicant, care ţine posturile regulat, precum şi miercurile şi vinerile de peste an, intrarea în post nu e o problemă. Mai greu este pentru cei care doresc să înceapă acum să ţină un post complet. Trecerea de la perioada obişnuită de alimentaţie la o perioadă lungă de post e nevoie să se facă treptat. Altfel se produce un şoc în organism şi mulţi nu fac faţă acestui şoc şi renunţă să postească.
Un exemplu de pregătire de intrare în post ne-o oferă perioada dinainte de postul Paştelui, când avem o săptămână fără carne şi 2 zile (miercuri şi vineri) de ajunare până mai spre după masă. Cam aşa ar trebui să ne pregătim şi pentru acest post al Crăciunului.
Care sunt alimentele de bază pe care trebuie să le consumăm în post, pentru a nu cauza carențe și dezechilibre în organism?
Pentru a funcţiona normal, organismul are nevoie de nutrienţi: de aminoacizi (care compun proteinele), de glucide, de grăsimi, de minerale, vitamine şi enzime. Ei bine, vegetalele le conţin pe toate. Nu avem nicio lipsă dacă mâncăm doar vegetale. Chiar dacă unii “specialişti” încearcă să ne intimideze. Nu am auzit să fi murit cineva de prea mult post, dar de prea multă mâncare am auzit. Avem ce mânca în post, avem atâtea vegetale, numai că ele au alt gust, dar au aceleaşi principii nutritive. Uitaţi, de pildă, leguminoasele (fasole, linte, năut, bob, mazăre) au mari cantităţi de proteine. Ele înlocuiesc cu mare succes carnea. La fel şi cerealele nedecorticate (grâu, secară, orz, ovăz, orez, hrişcă, mei); ele au mari cantităţi de glucide complexe, care ne dau energie şi oleaginoasele (seminţele şi nucile) au suficiente grăsimi bune. Iar vitaminele şi mineralele se găsesc din abundenţă în fructe şi legume. Dar noi nu suntem obişnuiţi să le consumăm. De ce? Pentru că nu ştim cât de bune sunt, pentru că poate nu ştim să le gătim. Da acestea pot fi motive serioase! De aceea eu mi-am dedicate atâta timp să mă lămuresc cum e cu nutriţia în post. Altădată făceam foame în post, dar acum mâncăm cel mai bine, cel mai sănătos.
Ce variante de mic dejun, prânz și cină sănătoase ar fi benefice în perioada postului?
În cartea Îndrăznesc să trăiesc sănătos am scris în detaliu despre aceasta. Aici vă pot enumera doar câteva idei: dimineaţa – un suc sau nectar de fructe sau fructe de sezon, o porţie de cereale cu lapte de seminţe sau nuci şi legume crude de sezon (acum avem morcov, ţelină, pătrunjel, sfeclă) iar la amiază mâncăm neaparat o porţie de leguminoase (fie năut, fie linte, fie mazăre, fie bob sau fasole) cu seminţe sau măsline desărate şi o salată de legume crude de sezon, iar seara mâncăm fie 1-2 fructe de sezon, fie o mâncare de cereale fără gluten cu 1-2 fructe uscate, sau un suc de legume sau un lapte vegetal sau o salată de legume crude sau o supă de legume sau, din când în când, o budincă de in, chia sau psillyum (care ajută la curăţarea intestinului).
Este foarte important ca ultima masă să fie cel puţin cu 2 ore înainte de somn. Ideal ar fi cu 4-5 ore. În Postul Naşterii Domnului noi folosim din belşug dovleacul plăcintar, varza crudă de toamnă şi varza de Bruxelles. În plus, avem şi seminţe de dovleac şi de floarea soarelui, avem susan, migdale, alune şi nuci, care dau consistenţă mâncărurilor.
Ce gustări am putea pune la pachet pentru serviciu/școală/excursii?
Pentru noi, atunci când suntem în postura de a mânca ceva departe de casă la îndemână sunt chifle din făinuri de cereale integrale, pe care eu le fac în casă cu ajutorul morii de cereale de bucătărie şi a cuptorului. Pe lângă o chiflă-două, mai adaug şi legume crude de sezon (ex: câteva frunze de salată verde, un morcov, un ardei capia, câteva bucheţele de conopidă, o jumătate de dovlecel) şi avem un pacheţel hrănitor. Sau o banană sau 2 mere cu un pumn de migdale sau alune crude (neprăjite) sau alte seminţe.
Ce alimente au rolul să ne revigoreze în perioadele în care ne simțim mai slăbiți și lipsiți de energie?
Fructele de sezon în stare proaspătă! Acestea sunt o minune! Noi avem un storcător cu presare la rece şi anul acesta am mâncat foarte multe fructe de sezon. Nimic nu se compară cu un nectar de fructe de pădure proaspăt stors la rece şi băut pe loc. Apoi avem cerealele integrale. Acestea conţin glucide complexe care ne menţin energia mai multe ore. În acest sens, fascinant este ovăzul. O porţie de ovăz mâncată dimineaţa este ca o perfuzie care ne asigură energia până la prânz.
În cartea Îndrăznesc să trăiesc sănătos spuneți la un moment dat „Cheia sănătății trupului e o digestie bună, iar indigestia este punctul de pornire a bolii. Boala începe în stomac și moartea în intestine”. Explicați-ne, pe scurt, ce înseamnă o digestie bună?

O digestie bună înseamnă să respectăm timpii de digestie ai fiecărei categorii de alimente, adică, spre exemplu, în linii mari, fructele se digeră în 30-60 de minute, legumele în 2 ore, cerealele în 3 ore, animalierele în 4-6 ore. Şi mai înseamnă să mâncăm potrivit trebuinţelor organismului în diferite contexte, adică să mănânc potrivit activităţii prestate. Dacă lucrez la birou nu pot mânca la fel cu cei care trag la sapă.
Ce combinații de alimente trebuie evitate cu desăvârșire?
Noi, oamenii, ne-am obişnuit să facem combinaţii foarte grele pentru organism, dar foarte gustoase şi de aceea ne vine greu să renunţăm la ele. Cu toţii ştim care sunt combinaţiile criminale (cartofi prăjiţi cu carne, dulciurile din produse animaliere cu zahăr alb şi grăsimi Trans, toate animalierele la o masă), dar cu toate acestea ne plac şi le consumăm. Specialiştii spun că cea mai periculoasă combinaţie, mai ales pentru copii este combinaţia: amidon, grăsimi rele (Trans) şi zahăr alb (cum sunt toate “dulcegăriile, fie ele de post sau de nu, şi sucurile industriale). Anul acesta am reluat subiectul alimentaţie sănătoase şi în cartea Slujirea din bucătărie am îndrăznit să îndemn şi să încurajez prepararea mâncării în casă. Aceasta e salvarea sănătăţii noastre! Cei care vor să îmi împărtășească impresii pe această temă mă pot contacta la mail [email protected] sau la tel. 0757 574503. În viitor, intenţionez să împărtăşesc experienţa în domeniu prin câteva seminarii demonstrative. Care combinații sunt benefice pentru sistemul digestiv?
Ca să reţineţi în mod concis acestea sunt: Amidonoase (cereale) cu legume crude, Proteine cu legume crude, Grăsimi cu legume crude. Iar fructele se consurmă singure pe stomacul gol.
Cum se face trecerea de la alimentaţia de post la alimentaţia normală?
Da, bună întrebare, dar asta înseamnă să nu mâncăm de Crăciun porc, ci altceva… şi fără sarmale, pentru mulţi nu e Crăciun! Dar trecerea aceasta de la post la alimentația normală e mult mai periculoasă decât cea de la începutul postului. Eu cred că e mai bine să mâncăm un ou în prima zi de Crăciun, apoi un pic de brânzică şi abia apoi carne. Dar fiecare alege cum îi este mai bine. În Cartea de reţete aveţi un exemplu de meniu pentru Crăciun. În cele trei cărţi eu mi-am sistematizat tot ce am considerat important pentru mine în ce priveşte hrănirea care întreţine şi reface sănătatea. Numai să ne îndurăm să le punem în aplicare… şi să ne convertim gustul pervertit de zahăr, sare şi grăsimi.