Recomandare: Dacă observaţi întârzieri în dezvoltarea copilului, prezentaţi-vă la medic cu el! Din 2007, de când lucrează în Secţia de neonatologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Sibiu, a văzut mii de copii şi mame. Se bucură pentru fiecare naştere de nota 10, dar suferă la fel de mult alături de o mamă care naşte un copil cu probleme de sănătate sau mort. Totuşi, de fiecare dată găseşte puterea să ajute mamele să treacă prin aceste grele încercări ascultându-le şi ajutându-le să-şi exprime suferinţa. Psihologul Mioara Neagoe este şi cea care-i ajută pe copii să păşească cu dreptul în viaţă, învăţându-le pe mamele lor cum să-şi alimenteze corect micuţii la sân.
Păstura
Păstura sau ,,Pâinea albinelor” este poate cel mai valoros produs al stupului Albinele aduc polenul în stup, îl depozitează în celule, îl presează cu căpşorul, îl amestecă cu puţină miere, enzime şi alte substanţe nutritive din glandele salivare folosite ca liant pentru grăuncioarele de polen; apoi deasupra pun un strat protector de miere. Aici, sub influenţa substanţelor adăugate de albine, a microorganismelor, a temperaturii şi umidităţii ridicate din stup, polenul trece printr-o serie de transformări biochimice şi modificări structurale, transformându-se, după o perioadă de timp de fermentare naturală, în păstură.
Sanda Nicola: ,,Sibiul îmbogăţeşte mintea şi sufletul”
Atunci când eşti o femeie frumoasă, ai o familie fericită şi o carieră de invidiat se spune că eşti de 3 ori femeie. Aşa o văd eu pe Sanda Nicola, cea despre care vorbim astazi, şi despre care mă simt foarte onorată să scriu aceste rânduri. Sanda Nicola a intrat în televiziune la vârsta de 17 ani, a înfruntat cancerul, a urcat vertiginos în cariera sa jurnalistică, iar acum o puteţi admira în fiecare zi la principalul jurnal de stiri B1 Tv dar şi la emisiunea de weekend ,,Generaţia cu cheia la gât”. Dacă credeţi că nu a întâmpinat greutăţi în carieră sa, să ştiţi că nu e chiar aşa: ,,E normal să ai parte de momente grele, e normal şi chiar indicat să te îndoieşti de tine din când în când.
Tabloide în machiaj
100% pentru tine! Aşa cum moda preia elemente din perioada retro actualizându-le, m-am gândit să recreez tendinţele machiajului din anii ‘20, până la trendurile curente. Le puteţi imita dacă doriţi, sau pur şi simplu să vă inspiraţi din minunata paletă a look-ului acelor perioade. Feminitatea ce începe să se contureze în anii ‘20, individualitatea, sprâncenele anilor ‘40, stilul lui Marilyn Monroe din anii ‘50, trupul androgin, ochii mari, atitudinea băieţească (Twiggy) a anilor ‘60, toate acestea sunt elemente ce au devenit istorie în lumea modei şi sunt folosite în mod repetat ca sursă de inspiraţie.
Amorul artei
Opinia lui Curtean „Cred că mi-am găsit o încadrare în societate: să fiu incomod.” (Constantin Noica) Tot mai mulţi oameni de afaceri au început, de la o vreme încoace, să cumpere lucrări de artă. Din pasiune? La unii o fi şi aşa ceva, deşi mi-e foarte greu să cred asta. Pasiunea ca pasiunea, însă interesul e clar: este una din cele mai sigure investiţii. Valoarea nu poate decât să crească odată cu trecerea timpului. Investiţia în artă, pentru un profit sigur, e o idee bună mai ales atunci când economia o ia la vale. Colecţionarii „vechi” se grăbesc să vândă, pentru a face rost de bani, iar alţii, bine sfătuiţi de consilierii lor financiari, se grăbesc să cumpere, declarând că vor să devină colecţionari de acum înainte.
Educaţia mutată de retrocedări
Clădirea Palatului Copiilor a fost retrocedată încă de anul trecut Bisericii Evanghelice. Până în prezent nu s-a plătit chirie pentru folosirea spaţiului, dar proprietarii au rugat Inspectoratul ªcolar Sibiu să mute complexul de servicii extraşcolare în altă parte, cât de repede, anul acesta. Mutarea este însă dificilă. ,,Ministerul Educaţiei va finanţa contruirea de toalete în corpul nou de clădire al Inspectoratului de pe strada Berăriei”, a declarat Constantin Gorun, inspectorul şcolar general. Investiţia este necesară pentru a muta în acest corp Palatul Copiilor.
O zi cu gunoierii – povestea unei meserii murdare
Peturi, conserve, resturi de mâncare, ambalaje de plastic şi cartoane, frunze, baterii, crengi, sticle, textile şi hârtii. Un sibian produce săptămânal peste 5 kilograme de gunoi, îndesate cu sau fără grijă în pubele, tomberoane sau ghene aşezate la marginea cartierelor. La nivelul întregii ţări sunt produse zilnic peste 100.000 de tone de gunoi. Noroc cu muncitorii necalificaţi care adună zilnic toată această cantitate de resturi, facând una din muncile considerate a fi cele mai… murdare. Acuzaţi uneori că fură obiecte din curţile oamenilor, primiţi cu injurii sau nerespectaţi de majoritatea participanţilor la trafic, membrii echipelor de salubrizare au totuşi un rol foarte important pentru oraş.
Protectoarea literelor
Anonimii Sibiului Îi vedem pe stradă, la coadă la plata facturilor sau în magazine. Unii ne par cunoscuţi când îi întâlnim întâmplător, pentru că Sibiul e totuşi un oraş mic. Le zâmbim deseori, binevoitori şi amabili, ca unor vechi cunoştinţe dar fără să le ştim numele. Unii creează în întuneric adevărate opere de artă, alţii schimbă destine sau ajută în tăcere. Unii sunt supravieţuitori ai unor evenimente terifiante, alţii râd veseli animaţi de noi vise. Sunt oameni obişnuiţi dar care, fără să ştie nimeni, fac în fiecare zi ceva deosebit. Poveştile lor vor fi dezvăluite prin intermediul rubricii „Anonimii Sibiului” lansată de Sibiu 100%.
Ziua Eroilor la Cârţişoara
Campania Sibiu 100%: Nu uitaţi eroii! Publicaţia Sibiu 100% împreună cu Filiala Sibiu ,,Cultul Eroilor” desfăşoară o campanie pentru sensibilizarea opiniei publice, şi, mai ales, a administraţiilor publice locale, în vederea păstrării cultului eroilor prin întreţinerea monumentelor existente în judeţ, aşa cum cere şi legea. Cu ocazia Zilei Eroilor, pe 2 iunie, locuitorii comunei Cârţişoara au cinstit memoria ostaşilor căzuţi pe câmpurile de luptă în Primul şi al Doilea Război Mondial, dar şi pe cei de la Revoluţia din decembrie 1989. Festivităţile au avut loc în grădina muzeului sătesc „Badea Cârţan”, unde se află şi monumentul eroilor ridicat în perioada 2000-2004 de către locuitori.
170 de ani de la înfiinţarea primului Institut de Credit şi Economii din Sibiu
În Sibiu, până în anul 1948, a existat o vie activitate bancară. Aici au funcţionat numeroase bănci, cele mai mari fiind fondate la Sibiu cu capital săsesc, dar şi românesc (Albina). De asemenea, până în anul 1918, a funcţionat şi o sucursală a Băncii Naţionale a Austro-Ungariei (în clădirea în care funcţionează în prezent Consiliul Judeţean). Timp de 20 de ani, până în 1948, a existat şi Banca Comercială Italiană şi Română, cu sediul central la Milano. În anul 1841, din iniţiativa economistului Friederich Michael Herber, s-a înfiinţat prima bancă din Sibiu, cu numele Hermannstädter Allgemeine Sparkasse (Casa Generală de Economii din Sibiu).
S.O.S. Biserica Evanghelică Luterană CA Veseud – Slimnic
Interviu cu Aurel Badiu, autorul „Monografiei Satului Veseud” Reporter: Recent am discutat despre „Monografia Satului Veseud”. Atunci spuneaţi că, după scrierea acestei lucrări, aveţi mai multe mâhniri pe care vreţi să le spuneţi. Aurel Badiu: Da, aşa este, una dintre mâhnirile personale, dar şi ale comunităţii este starea jalnică a Bisericii Evanghelice Luterane CA din Veseud, care este într-o stare avansată de degradare, iar dacă nu se intervine la timp, vom asista curând la prăbuşirea ei. Zidurile au început să se crape, acoperişul este în parte dărâmat, în interior podeaua şi mobilierul s-au distrus din cauza apei de ploaie, iar gardul împrejmuitor nu mai există.
A venit timpul să mai şi recoltăm ce am semănat
Adevăruri despre ZIOS Viktor A. Späck, cunoscutul om de afaceri sibian şi directorul Zonei Industriale Ocna Sibiului (ZIOS), se reorientează în plină criză economică spre businessul parcurile fotovoltaice, ca soluţie la pierderile suferite cu parcul industrial. Despre afaceri, noile speranţe şi planurile de retragere ale fondatorului ZIOS, aflaţi din interviul următor. Reporter: Cum aţi ajuns pe actuala poziţie profesională şi în domeniul în care activaţi în acest moment şi de ce aţi ales acest domeniu? Viktor A. Späck: Sunt sibian, am plecat în 1977 din ţară şi m-am întors în 1990.
