Acasă Blog Pagina 68

Renovarea apartamentului fără autorizație: ce lucrări sunt permise și când ai nevoie de aprobarea Primăriei

0

Renovarea unui apartament nu înseamnă automat că proprietarul trebuie să obțină autorizație de construire. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor simplifică regimul pentru o serie de lucrări care nu afectează structura de rezistență, aspectul arhitectural al clădirii sau părțile comune ale imobilului.

Astfel, lucrări precum zugrăvirea, schimbarea gresiei, faianței sau parchetului și anumite intervenții la instalațiile interioare pot fi realizate fără autorizație. În schimb, modificarea pereților structurali, a stâlpilor, grinzilor, planșeelor, fațadei sau a unor elemente comune ale blocului intră într-un regim diferit, potrivit adevarul.ro.

Ce lucrări de renovare poți face fără autorizație

Pentru proprietarii de apartamente, cele mai multe lucrări obișnuite de întreținere și modernizare se încadrează în categoria intervențiilor care nu necesită autorizație de construire.

Printre acestea se numără lucrările de finisare interioară, precum:

  • zugrăvirea și vopsirea pereților și tavanelor;
  • tencuirea și refacerea finisajelor interioare;
  • schimbarea gresiei și faianței;
  • înlocuirea parchetului și a altor pardoseli interioare;
  • anumite lucrări de placare;
  • înlocuirea tâmplăriei interioare.

Prin urmare, dacă renovarea se limitează la finisajele din interiorul apartamentului și nu presupune intervenții asupra structurii sau elementelor comune ale clădirii, proprietarul nu trebuie, în principiu, să parcurgă procedura clasică de autorizare.

Poți dărâma pereți? Diferența dintre pereții nestructurali și cei de rezistență

Una dintre cele mai importante întrebări înaintea unei renovări este dacă un perete poate fi modificat sau desființat.

Răspunsul depinde de natura peretelui. Compartimentările nestructurale pot fi modificate în condițiile prevăzute de Cod, cu respectarea limitelor legale și fără afectarea structurii imobilului.

Situația este diferită în cazul pereților structurali. Stâlpii, grinzile și planșeele fac parte din structura de rezistență și nu pot fi modificați după bunul plac în timpul unei renovări.

De aceea, înainte de demolarea sau modificarea unui perete este important să fie stabilit dacă acesta este nestructural. O intervenție aparent simplă poate deveni o lucrare supusă unui regim de autorizare dacă afectează structura clădirii.

Schimbarea instalațiilor din apartament se poate face fără autorizație

Noul Cod prevede și lucrări de reparații și înlocuiri la instalațiile interioare, în limitele proprietății.

Astfel, proprietarul poate face lucrări de modernizare sau înlocuire a instalațiilor din interiorul apartamentului, atât timp cât acestea se încadrează în condițiile prevăzute de lege și nu afectează structura, fațada sau elementele comune ale blocului.

Codul include, de asemenea, anumite lucrări privind branșamentele și racordurile exterioare aferente construcțiilor, în limitele proprietății.

Schimbarea căzii, a chiuvetei sau a toaletei

Înlocuirea obiectelor sanitare este, în mod obișnuit, o lucrare de renovare interioară. Proprietarul poate schimba cada, cabina de duș, chiuveta sau vasul de toaletă fără ca simpla înlocuire a acestora să transforme lucrarea într-una care necesită autorizație.

Problemele apar atunci când intervenția depășește simpla înlocuire a obiectelor și presupune modificarea structurii, intervenții asupra instalațiilor comune sau lucrări asupra unor elemente ale clădirii, care nu aparțin exclusiv apartamentului.

Închiderea balconului poate necesita aprobări

Balconul trebuie analizat separat de lucrările obișnuite de renovare interioară.

Închiderea unui balcon nu este automat o lucrare liberă. O astfel de intervenție poate modifica fațada și aspectul exterior al clădirii și poate afecta elemente care țin de părțile comune ale imobilului.

Același principiu se aplică modificărilor aduse fațadei. Faptul că lucrarea este inițiată de proprietarul unui singur apartament nu înseamnă că acesta poate schimba, în mod independent, aspectul exterior al blocului.

Atenție la instalațiile comune ale blocului

O instalație care traversează apartamentul nu este neapărat o instalație individuală.

Reparațiile și înlocuirile instalațiilor proprii pot intra în categoria lucrărilor exceptate de la autorizare, însă instalațiile comune ale blocului au un regim juridic și tehnic diferit.

În cazul unei intervenții asupra unei instalații comune, lucrarea trebuie analizată separat, inclusiv din perspectiva regimului părților comune ale imobilului și a eventualelor aprobări necesare.

Schimbarea destinației apartamentului: când este posibilă fără autorizație

Noul Cod permite schimbarea destinației fără autorizație în anumite situații, atunci când pentru realizarea schimbării nu sunt necesare lucrări de construire sau desființare pentru care legea impune autorizare.

Schimbarea destinației trebuie însă să fie permisă de documentațiile de urbanism aprobate. Sunt relevante și regulile aplicabile funcțiunilor admise în apartamentele situate în clădiri de locuințe colective.

Prin urmare, schimbarea destinației nu trebuie confundată cu o simplă renovare interioară: legalitatea operațiunii depinde și de destinația permisă pentru imobil și de lucrările care trebuie efectuate.

Ce lucrări trebuie verificate înainte de a începe renovarea

Regula practică este simplă: cu cât intervenția se apropie mai mult de structura clădirii, fațadă sau părțile comune, cu atât este mai importantă verificarea regimului juridic și tehnic înainte de începerea lucrărilor.

În general, fără autorizație pot fi realizate lucrări precum finisajele interioare, schimbarea pardoselilor și anumite lucrări la instalațiile proprii ale apartamentului.

În schimb, trebuie analizate separat intervențiile care:

  • afectează structura de rezistență;
  • modifică pereți structurali, stâlpi, grinzi sau planșee;
  • schimbă fațada sau aspectul exterior al clădirii;
  • presupun închiderea sau modificarea balconului;
  • afectează părțile comune ale blocului;
  • intervin asupra instalațiilor comune;
  • presupun lucrări de construire sau desființare pentru care legea impune autorizare.

Lista lucrărilor care pot fi realizate fără autorizație este detaliată în Legea nr. 169/2026, publicată în Monitorul Oficial la 10 august 2026.

Pentru proprietarii care vor să înceapă o renovare, diferența esențială este între lucrările strict interioare, care nu afectează structura sau elementele comune, și intervențiile care schimbă configurația, structura ori aspectul clădirii. În cea de-a doua situație, verificarea regimului de autorizare trebuie făcută înainte de începerea lucrărilor.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Mihai Fifor cere explicații ANC despre cetățenia lui Dominic Fritz: „Știa Autoritatea despre raportul ANI?”

0

Deputatul PSD Mihai Fifor solicită explicații Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) cu privire la procedura prin care Dominic Fritz a obținut cetățenia română. Social-democratul întreabă dacă instituția cunoștea existența raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI) privind un conflict de interese în cazul actualului președinte al USR.

Deputatul PSD Mihai Fifor îi cere Autorității Naționale pentru Cetățenie să clarifice dacă, în momentul analizării cererii depuse de Dominic Fritz, instituția avea cunoștință despre raportul ANI prin care fusese constatată existența unui conflict de interese.

Fifor susține că există o serie de întrebări legate de cronologia obținerii cetățeniei române de către Dominic Fritz și de modul în care a fost evaluată condiția privind „buna comportare”, prevăzută de legislația privind cetățenia, potrivit Mediafax.

„Vocalul și imaculatul Dominic Fritz, pogorât miraculos pe meleagurile românești ca să dea la temelie corupției, pare că a debutat cu dreptul ca proaspăt cetățean român”, a scris Mihai Fifor într-o postare pe Facebook.

Cronologia prezentată de Mihai Fifor

Potrivit cronologiei invocate de deputatul PSD, pe 4 iulie 2024, Agenția Națională de Integritate a emis raportul prin care a constatat un conflict de interese în cazul lui Dominic Fritz. În aceeași zi, Fritz și-ar fi depus dosarul pentru obținerea cetățeniei române.

Dominic Fritz a depus jurământul de credință și a devenit cetățean român pe 18 decembrie 2025.

Ulterior, pe 10 februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara a respins contestația formulată de Fritz împotriva raportului ANI. Pe 18 iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul formulat de acesta.

Mihai Fifor întreabă dacă ANC știa despre raportul ANI

Deputatul PSD susține că legislația privind cetățenia română prevede ca solicitantul să demonstreze, prin comportament, acțiuni și atitudine, respectarea ordinii de drept și să fie cunoscut pentru o bună comportare.

Fifor precizează însă că nu afirmă că existența raportului ANI ar fi trebuit să conducă automat la respingerea cererii de cetățenie depuse de Dominic Fritz. În schimb, acesta consideră că Autoritatea Națională pentru Cetățenie trebuie să explice dacă raportul de integritate era cunoscut în momentul evaluării dosarului.

„Nu spun că existența raportului ANI ar fi trebuit să ducă automat la respingerea cererii de cetățenie. Dar există o întrebare la care Autoritatea Națională pentru Cetățenie cred că ar trebui să răspundă: știa ANC că, în timp ce analiza dacă Dominic Fritz îndeplinește inclusiv condiția «bunei comportări» prevăzută de lege, pe numele solicitantului exista deja un raport al Agenției Naționale de Integritate?”, a scris Fifor.

„Dacă știa, cum l-a evaluat? Dacă nu știa, cum de nu știa?”, a adăugat deputatul PSD.

Fifor a ridicat și problema modului în care ar fi fost analizată o situație similară în Germania, în cazul unei persoane care ar fi solicitat cetățenia și pe numele căreia exista un raport emis de o instituție de integritate.

Atacul lui Mihai Fifor la adresa lui Dominic Fritz

Deputatul PSD l-a criticat și ironizat pe Dominic Fritz, punând accent pe faptul că decizia Curții de Apel Timișoara privind raportul ANI a fost pronunțată la mai puțin de două luni după ce acesta a devenit cetățean român.

„Dominic Fritz a devenit cetățean român pe 18 decembrie 2025. La nici două luni, o instanță a statului român confirmă faptul că Dominic Fritz încălcase legea în materia conflictului de interese. Patru luni mai târziu, Înalta Curte avea să pună punct definitiv procesului, respingând recursul integrului Fritz. Să recunoaștem… Un debut în forță pentru proaspătul cetățean român”, a transmis Mihai Fifor.

Întrebările adresate de parlamentarul PSD vizează, astfel, modul în care Autoritatea Națională pentru Cetățenie a verificat îndeplinirea condițiilor legale pentru acordarea cetățeniei române în cazul lui Dominic Fritz și dacă raportul ANI a fost luat în calcul în cadrul procedurii.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

FOTO – O viață mică, o intervenție MARE: pompierii din Sibiu au salvat un pui de barză

O misiune neobișnuită, dar cu o miză cât se poate de importantă: salvarea unei vieți. Pompierii sibieni au intervenit în localitatea Vard, unde un pui de barză ajuns pe acoperișul unei case avea nevoie de ajutor pentru a putea fi coborât în siguranță.

Pentru salvatori, fiecare intervenție contează, indiferent cât de mică este ființa aflată în pericol.

De această dată, autospeciala cu scară a fost cea care le-a permis pompierilor să ajungă până la pasăre și să o aducă la sol fără să fie rănită.

Puiul de barză a fost coborât în siguranță de pe acoperiș, iar următorul pas este unul la fel de important: pasărea urmează să fie preluată de Asociația „Prietenii Berzelor”, care se va ocupa mai departe de ea.

„Pompierii sibieni au intervenit în localitatea Vard pentru a salva de pe acoperișul unei case un pui de barză.

La fața locului s-a acționat cu o autoscară, pentru salvarea pasării.

Aceasta a fost coborâtă în siguranță și urmează să fie preluată de Asociația Prietenii Berzelor”, a transmis Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Cod galben de vânt și vijelii în județul Sibiu! ANM: vreme periculoasă până la ora 21

Județul Sibiu se află astăzi sub avertizare meteorologică de cod galben pentru intensificări ale vântului și vijelii. Administrația Națională de Meteorologie a emis atenționarea pentru o mare parte din țară, aceasta fiind valabilă până la ora 21.

În condițiile în care fenomenele meteorologice pot afecta atât deplasările, cât și activitățile desfășurate în aer liber, autoritățile recomandă populației să manifeste prudență și să evite expunerea inutilă.

Sibienii, sfătuiți să amâne activitățile în aer liber

În perioada în care este valabil codul galben, activitățile în spații deschise pot deveni periculoase, în special în cazul lucrului la înălțime.

Autoritățile recomandă amânarea activităților în aer liber și evitarea situațiilor în care persoanele pot fi expuse direct rafalelor puternice de vânt.

O atenție deosebită trebuie acordată și obiectelor care pot fi desprinse sau deplasate de vânt.

Unde nu trebuie să parcați mașina în timpul vijeliei

În timpul manifestării fenomenelor meteo severe, este recomandată evitarea parcării sau staționării autoturismelor sub copaci, în apropierea panourilor publicitare, lângă stâlpi sau în apropierea clădirilor de pe care se pot desprinde elemente de construcție.

Acestea pot deveni surse de pericol în cazul intensificării vântului.

Obiectele din curți și balcoane trebuie fixate

Autoritățile recomandă verificarea obiectelor aflate în exterior și fixarea acestora, pentru a preveni accidentele.

Ghivecele, mobilierul de grădină, obiectele decorative sau alte elemente care nu sunt bine ancorate pot fi deplasate sau aruncate de rafalele de vânt.

Ce trebuie făcut în timpul furtunii

Cea mai sigură măsură este adăpostirea într-o clădire.

În timpul furtunii, recomandarea este ca oamenii să rămână în interiorul unei clădiri, într-un spațiu sigur, și să închidă ferestrele.

De asemenea, este recomandată evitarea deplasărilor care nu sunt absolut necesare pe durata manifestării fenomenelor periculoase.

Informații oficiale despre vreme și situații de urgență

Pentru recomandări privind modul de comportare înainte, în timpul și după producerea unei situații de urgență, autoritățile recomandă accesarea platformei Fii Pregătit și utilizarea aplicației mobile DSU.

Informații actualizate despre avertizările meteorologice și zonele afectate pot fi consultate pe site-ul oficial al Administrației Naționale de Meteorologie.

Codul galben este valabil astăzi, până la ora 21:00, inclusiv pentru județul Sibiu. Autoritățile recomandă populației să urmărească permanent evoluția vremii și să respecte măsurile de siguranță pe durata avertizării.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

SCANDALOS: Ce post „CALD” a pregătit de PSD pentru Florin „altă întrebare” Iordache

Florin Iordache, posibil candidat PSD pentru CCR în 2028. Scenariul care ridică însă multe semne de întrebare.

PSD ar avea în vedere o nouă mutare pentru Florin Iordache: un post de judecător la Curtea Constituțională, începând din 2028.

Potrivit informațiilor prezentate în spațiul public, conducerea social-democraților i-ar fi promis actualului președinte al Consiliului Legislativ un loc în CCR atunci când vor expira mandatele a doi dintre judecătorii numiți de PSD în 2019, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan.

Cei doi au ajuns la Curtea Constituțională în mai 2019, fiind numiți de Senat, respectiv Camera Deputaților.

Dacă actuala configurație politică va continua și nu vor avea loc alegeri anticipate, PSD ar putea beneficia de majoritatea parlamentară necesară pentru a-și păstra influența asupra numirilor viitoare la CCR.

2028, momentul în care se pot deschide două locuri la CCR

Mandatele lui Cristian Deliorga și Gheorghe Stan expiră în 2028. În acest context apare numele lui Florin Iordache, actualul președinte al Consiliului Legislativ.

Ipoteza este cu atât mai importantă cu cât numirile la Curtea Constituțională reprezintă una dintre cele mai importante pârghii instituționale aflate la dispoziția partidelor parlamentare.

Cel mai recent judecător ajuns în CCR este Mihai Busuioc, fost președinte al Curții de Conturi. Busuioc, absolvent al unei școli de subofițeri de poliție, a ajuns în fruntea Curții de Conturi cu susținerea lui Liviu Dragnea.

Ana Birchall a ridicat public problema

Posibilitatea ca Florin Iordache să ajungă la Curtea Constituțională a fost evocată public și de fosta ministră a Justiției Ana Birchall.

Aceasta a scris luni:

„Oare vor cu tot dinadinsul să o demită pe Simina Tănăsescu din CCR și, astfel, să îl ducă pe Florin Iordache judecător la CCR și astfel să îi îndeplinească este visul lui Iordache?!”

Există însă un obstacol important în acest scenariu. Simina Tănăsescu a fost numită judecător la CCR de președintele Klaus Iohannis în 2019, iar înlocuirea sa cu Florin Iordache ar depinde de o decizie a actualului președinte, Nicușor Dan.

În condițiile actuale, este considerat puțin probabil ca Nicușor Dan să accepte o asemenea schimbare.

De ce ar fi PSD interesat să-l recompenseze pe Iordache

În spatele posibilului scenariu pentru 2028 ar exista și o relație politică recentă.

Florin Iordache, în calitatea sa de președinte al Consiliului Legislativ, ar fi avizat negativ mai multe hotărâri de guvern adoptate de Executivul condus de Ilie Bolojan după demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură sau ar fi refuzat să le avizeze.

Aceste poziții ale Consiliului Legislativ au fost folosite ulterior în argumentația PSD în procesele împotriva unor hotărâri de guvern adoptate de Cabinetul Bolojan.

Curtea de Apel a suspendat unele dintre aceste acte într-un interval neobișnuit de scurt, la doar câteva zile după sesizarea instanței.

Unul dintre avize viza transparența RAAPPS

Printre actele asupra cărora Florin Iordache ar fi avut o poziție negativă se numără și o hotărâre de guvern referitoare la Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RAAPPS).

Proiectul urmărea ca regia să publice informații despre funcțiile persoanelor care ocupă vilele și apartamentele de lux administrate de aceasta.

De asemenea, proiectul prevedea publicarea integrală a listei imobilelor, atât cele aflate în proprietatea publică, cât și cele din proprietatea privată a statului, administrate de RAAPPS.

Poziția Consiliului Legislativ în acest caz a devenit unul dintre argumentele invocate în disputa juridică și politică privind actul normativ.

Mandatul lui Iordache la Consiliul Legislativ expiră în 2029

Florin Iordache nu va rămâne însă pentru totdeauna la conducerea Consiliului Legislativ.

Mandatul său urmează să expire în iulie 2029, când Iordache, născut în decembrie 1960, va avea 68 de ani și va împlini 69 de ani spre finalul aceluiași an.

Data expirării mandatului este legată de o prevedere introdusă în legislație în iulie 2024.

Articolul stabilește că mandatele aflate în desfășurare la momentul intrării în vigoare a legii încetează exact la cinci ani de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Regula se aplică inclusiv mandatului lui Florin Iordache.

Acesta a fost ales președinte al Consiliului Legislativ la 20 octombrie 2020.

Astfel, calendarul celor două instituții creează o situație politică interesantă: două mandate la CCR expiră în 2028, în timp ce mandatul lui Iordache la Consiliul Legislativ se încheie în 2029.

Cine este Florin Iordache

Florin Iordache este una dintre figurile cunoscute și controversate ale PSD.

Pregătirea sa inițială este în domeniul ingineriei. A absolvit Facultatea de Mecanică din Craiova și a lucrat mai mulți ani ca inginer la Fabrica de Mobilă din Caracal.

Ulterior, după ce intrase deja în politică și devenise deputat PSD, Iordache și-a completat studiile cu o diplomă în Drept, pe care a obținut-o în 2002, tot la Craiova.

Cariera sa politică este strâns legată de PSD, partid în care a ocupat mai multe funcții importante.

Legătura cu lumea vânătorii și Adrian Năstase

Un episod mai puțin cunoscut din biografia lui Florin Iordache este legătura sa cu lumea vânătorii.

Pasionat de vânătoare, Iordache a avut o relație apropiată cu fostul premier Adrian Năstase, el însuși cunoscut pentru pasiunea pentru vânătoare.

Ulterior, Florin Iordache a ajuns vicepreședinte și chiar președinte al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AGVPS).

CCR, următoarea destinație?

Deocamdată, scenariul privind numirea lui Florin Iordache la Curtea Constituțională în 2028 trebuie tratat ca o informație politică vehiculată, nu ca o decizie oficială.

Cert este că în 2028 vor expira mandatele a doi judecători CCR numiți de PSD în 2019, iar în interiorul partidului ar exista, potrivit informațiilor prezentate, planuri pentru ocuparea unuia dintre aceste locuri.

Dacă scenariul se va confirma, traseul lui Florin Iordache ar marca o nouă etapă în cariera sa politică și instituțională: de la Parlament și Consiliul Legislativ la una dintre cele mai puternice instituții ale statului român-Curtea Constituțională.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Augustin Zegrean răstoarnă decizia CCR în cazul lui Dominic Fritz: „Nu va pleca numai Fritz. Vor pleca foarte mulți”

Augustin Zegrean contestă extrem de dur decizia CCR în cazul lui Dominic Fritz: „Este total neconstituțională”.

Decizia Curții Constituționale prin care persoanele aflate în conflict de interese sau în incompatibilitate pot pierde mandatul chiar și în cazul unor situații produse înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi provoacă reacții dure.

Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, consideră că hotărârea este greșită și susține că aplicarea noilor reguli unor situații din trecut ridică probleme serioase de constituționalitate.

Cazul cu cea mai mare vizibilitate este cel al primarului Timișoarei, Dominic Fritz, care ar putea fi obligat să părăsească funcția în termen de 30 de zile, în contextul acuzațiilor de conflict de interese.

Fritz, în centrul disputei

Situația primarului Timișoarei are legătură cu semnarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), al cărui arhitect ar fi fost, potrivit acuzațiilor, sponsor al campaniei electorale a lui Dominic Fritz.

În urma deciziei CCR, situațiile de incompatibilitate sau conflict de interese care au existat înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi pot produce consecințe asupra mandatelor actuale.

În cazul lui Fritz, efectul concret ar putea fi pierderea funcției de primar după expirarea termenului de 30 de zile.

Augustin Zegrean consideră însă că această interpretare contravine principiului neretroactivității legii.

„Legea dispune numai pentru viitor”

Fostul președinte al Curții Constituționale susține că regula constituțională este una clară: legea nouă nu poate produce efecte asupra unor situații juridice consumate în trecut, cu excepțiile prevăzute de Constituție.

„Este o decizie greșită”, a afirmat Zegrean, calificând hotărârea drept „total neconstituțională”.

În opinia sa, prevederea constituțională potrivit căreia legea dispune numai pentru viitor este esențială în această situație.

Zegrean a făcut referire și la principiul aplicării legii mai favorabile în materie penală sau contravențională, subliniind că acest mecanism nu poate fi extins pur și simplu asupra raporturilor civile.

„Nu va pleca numai Fritz”

Fostul judecător CCR avertizează că efectele deciziei nu se vor limita la cazul primarului Timișoarei.

Potrivit lui Zegrean, există numeroși aleși locali care au fost declarați incompatibili sau aflați în conflict de interese în urmă cu mai mulți ani și care au rămas în funcții deoarece, la momentul respectiv, legislația nu impunea în mod obligatoriu pierderea mandatului în forma în care o face noua reglementare.

„Nu va pleca numai Fritz din funcție. Vor pleca foarte mulți”, este avertismentul fostului președinte al CCR.

El atrage atenția asupra unei situații pe care o consideră problematică: persoane declarate incompatibile în urmă cu 10 ani ar putea ajunge acum să suporte consecințele unei modificări legislative.

„E greu de înțeles ce a fost în mintea lor când au făcut legea asta și când au declarat-o constituțională”, a afirmat Zegrean.

Situațiile vechi ar putea produce consecințe acum

Fostul judecător consideră că aplicarea actualelor sancțiuni unor fapte sau situații constatate cu mulți ani în urmă ridică o problemă de principiu.

În viziunea sa, dacă un ales local a fost declarat incompatibil în urmă cu un deceniu, iar la acel moment nu și-a pierdut funcția, este dificil de justificat ca aceeași situație să producă acum o consecință atât de severă.

Zegrean susține că efectele noilor reguli ar putea ajunge la un număr semnificativ de persoane care au fost declarate incompatibile și care nu au executat, în termenii vechii legislații, o eventuală interdicție de trei ani.

Zegrean acuză un posibil „șantaj” politic

Fostul președinte al CCR critică și contextul în care Parlamentul trebuie să adopte noua legislație privind integritatea.

Legea reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România în cadrul PNRR, iar termenul-limită pentru adoptarea modificărilor solicitate este 31 august.

Nerespectarea termenului ar putea pune în pericol aproximativ 771 de milioane de euro.

Pentru Zegrean, presiunea exercitată de acest termen reprezintă un argument pentru care politicienii ar fi amânat rezolvarea problemei până în ultimul moment.

„Îi suspectez pe politicieni de șantaj. Este un șantaj ăsta. Să spui că acum trebuie să facem pentru că dacă nu facem, pierdem banii. Până acum ce au făcut? Au dormit?”, a declarat acesta.

Fostul judecător susține că problema era cunoscută de mai mulți ani și că autoritățile au avut timp suficient pentru a găsi o soluție.

Fritz ia în calcul CEDO. Zegrean: drumul va fi dificil

Dominic Fritz a anunțat că ia în calcul sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul în care își va pierde mandatul.

Augustin Zegrean consideră că există posibilitatea ca speța să ajungă la Strasbourg, însă avertizează că procedura este dificilă și de durată.

În opinia sa, CEDO poate analiza inclusiv dimensiunea de echitate a unei asemenea situații, dincolo de simpla interpretare a legislației interne.

Zegrean consideră că ar fi problematic din punct de vedere etic ca unei persoane să i se aplice, după un interval de aproximativ 10 ani, o consecință care nu exista sau nu se aplica în aceeași formă la momentul în care situația de incompatibilitate a fost constatată.

Totuși, fostul președinte al CCR atrage atenția că accesul la CEDO nu înseamnă o soluționare rapidă a cazului, deoarece și la Strasbourg procedurile pot dura mult timp.

O decizie cu efecte dincolo de Timișoara

Cazul Dominic Fritz ar putea deveni astfel doar unul dintre efectele vizibile ale noii legislații privind integritatea.

Critica lui Augustin Zegrean ridică o întrebare mult mai amplă: poate o lege nouă să producă efecte asupra unor situații de incompatibilitate sau conflict de interese consumate cu mulți ani înainte?

În timp ce CCR a considerat constituțională această abordare, fostul președinte al Curții susține exact contrariul și avertizează că efectele deciziei ar putea fi resimțite de numeroși aleși locali din România.

Pentru Dominic Fritz, miza este însă imediată: mandatul de primar al Timișoarei ar putea fi pus sub semnul întrebării în doar 30 de zile.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Cine poate conduce școlile din Sibiu? ISJ anunță concursul pentru funcțiile de director și director adjunct

Inspectoratul Școlar Județean Sibiu anunță organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor vacante de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat.

Concursul se va desfășura în perioada august-decembrie 2026, conform metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4155/2026.

Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, sesiunea august-decembrie 2026, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 și nr. 552 bis din 6 iulie 2026.

Cine poate candida

La concurs se poate înscrie cadrul didactic care îndeplinește cumulativ o serie de condiții.

Candidatul trebuie:

-să fie absolvent al învățământului superior, cu diplomă de licență sau atestat de echivalare;

-să fie titular în învățământul preuniversitar, având încheiat contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată;

-să aibă o vechime de minimum 5 ani în învățământul preuniversitar;

-să fi primit calificativul „Foarte bine” în ultimii doi ani școlari încheiați, lucrați efectiv la catedră, în funcții didactice și/sau funcții de conducere din unități de învățământ, inspectorate școlare, casele corpului didactic, Palatul Național al Copiilor sau Ministerul Educației și Cercetării ori în funcții de îndrumare și control din inspectoratele școlare sau funcții de specialitate specifice din Ministerul Educației și Cercetării;

-să nu fi fost sancționat disciplinar în anul școlar în curs și în ultimii doi ani școlari încheiați lucrați efectiv la catedră, în funcții didactice sau de conducere ori în funcții de îndrumare, control sau de specialitate dintre cele prevăzute de metodologie. Condiția este considerată îndeplinită și în cazul în care a intervenit radierea de drept a sancțiunii, potrivit art. 248 alin. (3) din Codul muncii;

-să nu fi fost lipsit de dreptul de a ocupa o funcție de conducere în învățământ printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală și să nu fi fost sancționat disciplinar cu suspendarea dreptului de a se înscrie la un concurs pentru ocuparea unei funcții de conducere, potrivit art. 210 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 198/2023, dacă sancțiunea nu a fost radiată;

-să fie apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției, potrivit prevederilor art. 168 din Legea nr. 198/2023;

-să nu fi avut statutul de „lucrător al Securității” sau „colaborator al Securității”.

Înscrierile se fac în perioada 14 septembrie – 2 octombrie

Profesorii care îndeplinesc toate condițiile de participare își vor putea depune dosarele în perioada 14 septembrie – 2 octombrie 2026.

Dosarele de înscriere vor fi încărcate în aplicația informatică dedicată concursului și trebuie întocmite cu respectarea strictă a prevederilor art. 15 alin. (1) din metodologia aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4155/18.06.2026.

Trei probe pentru cei care vor să devină directori

Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct cuprinde trei probe, toate desfășurate în limba română.

13 octombrie-evaluarea competențelor

Prima probă este cea pentru evaluarea competențelor, prin care sunt testate capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului.

Aceasta va avea loc în data de 13 octombrie 2026.

20 octombrie-proba scrisă

Cea de-a doua etapă este proba scrisă, programată pentru 20 octombrie 2026.

12-27 noiembrie-interviul

Ultima probă este interviul, care se va desfășura în perioada 12-27 noiembrie 2026.

Lista posturilor vacante și bibliografia, publicate de ISJ Sibiu

Inspectoratul Școlar Județean Sibiu precizează că metodologia de concurs, bibliografia, fișele posturilor pentru director și director adjunct, lista funcțiilor vacante, perioada de înscriere și lista documentelor necesare vor fi afișate atât la sediul instituției, cât și pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Sibiu.

Astfel, profesorii interesați să candideze pentru conducerea unei unități de învățământ trebuie să urmărească anunțurile ISJ Sibiu și să pregătească dosarul în termenul stabilit.

Prima etapă a concursului este programată pe 13 octombrie 2026, iar întregul proces se va desfășura în cadrul sesiunii august-decembrie 2026.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Grupul 4 de la Rovinari a început să livreze din nou energie în sistem. PSD cere menținerea centralelor pe cărbune

0

Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat, într-o postare pe Facebook, că grupul 4 al centralei pe cărbune de la Rovinari a început, luni, să reintroducă energie în Sistemul Energetic Național. El susține că alte grupuri ale Complexului Energetic Oltenia trebuie menținute în funcțiune și după 31 august, pentru a consolida capacitatea energetică a României.

Bogdan Ivan a vizitat luni centrala de la Rovinari și a precizat că, începând cu ora 14.30, grupul 4 a început să livreze energie produsă pe bază de cărbune în sistemul național.

Fostul ministru PSD afirmă că partidul său va susține menținerea în funcțiune a unor capacități pe cărbune până când acestea vor putea fi înlocuite cu alte surse de producție.

„Cei de la C.E. Oltenia au în mine, în PSD și în colegii mei din PSD Gorj un aliat puternic. Împreună îi vom susține pentru ca 3 grupuri de la Rovinari și unul de la Turceni să rămână active și după 31 august!”, a transmis Bogdan Ivan pe Facebook.

PSD cere menținerea capacităților pe cărbune

Și Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului, a reacționat la repornirea grupurilor pe cărbune. Acesta a criticat poziția premierului interimar Ilie Bolojan și a susținut că redeschiderea acestor capacități ar fi trebuit acceptată mai devreme, în contextul problemelor din sistemul energetic.

Oprea a făcut referire și la evoluția debitului Dunării, care ar putea contribui la creșterea producției hidroenergetice, dar a ironizat declarațiile reprezentanților Guvernului privind situația capacităților energetice, relatează Mediafax.

Repornirea grupului 4 de la Rovinari are loc într-un context în care România încearcă să își consolideze producția internă de energie și să evite apariția unor dezechilibre în sistem.

România încearcă să își crească producția de energie

Discuțiile privind menținerea centralelor pe cărbune au revenit în prim-plan pe fondul presiunilor asupra sistemului energetic și al reducerii treptate a capacităților convenționale.

România a stabilit anterior un calendar pentru retragerea unor grupuri pe cărbune, în acord cu angajamentele europene. În contextul actual, reprezentanții PSD susțin însă că anumite capacități ale Complexului Energetic Oltenia ar trebui păstrate temporar în funcțiune, până când vor exista suficiente alternative pentru asigurarea necesarului de energie.

Prin repornirea grupului 4 de la Rovinari, capacitatea disponibilă pentru producția de energie pe bază de cărbune este astfel suplimentată, în condițiile în care autoritățile urmăresc creșterea siguranței și stabilității sistemului energetic național.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Bacalaureat în Sibiu: 31,6%. promovabilitate. Brukenthal domină clasamentul, un liceu are 0%

Doar 31,6% dintre candidații care s-au prezentat la sesiunea august 2026 a examenului de Bacalaureat au promovat în județul Sibiu, înainte de soluționarea contestațiilor.

Din cei 535 de candidați prezenți, 169 au obținut promovarea, în timp ce 366 au fost declarați respinși.

Rezultatele au fost publicate marți, 18 august, la ora 08:30, atât în centrele de examen, cât și pe platforma dedicată examenului de Bacalaureat.

La nivel național, rata de promovare în această sesiune este de 33,8%, fiind declarați promovați 9.623 dintre cei 28.481 de candidați prezenți.

Sibiu: promovarea a crescut față de anul trecut

Rata de promovare din județul Sibiu, de 31,6%, este mai mare decât cea înregistrată în sesiunea august 2025, când 29,8% dintre candidați au promovat.

Comparativ cu anii anteriori, evoluția este următoarea:

2025: 29,8% – rata de promovare a crescut în 2026 cu 1,8 puncte procentuale;

2024: 30,33% – creștere cu 1,27 puncte procentuale;

2023: 33% – scădere cu 1,4 puncte procentuale;

2022: 38,8% – scădere cu 7,2 puncte procentuale;

2021: 32,9% – scădere cu 1,3 puncte procentuale;

2020: 28,7% – creștere cu 2,9 puncte procentuale;

2019: 30,6% – creștere cu 1 punct procentual.

Așadar, rezultatul din 2026 este mai bun decât în 2019, 2020, 2024 și 2025, însă rămâne sub nivelurile înregistrate în 2021, 2022 și 2023.

169 de candidați au promovat, 366 au fost respinși

În sesiunea august 2026, în județul Sibiu au fost prezenți 535 de candidați. Dintre aceștia:

169 au promovat examenul;

366 au fost respinși;

dintre candidații respinși, 95 au obținut medii ale probelor cuprinse între 5 și 5,98;

98 de candidați au absentat.

Procentul de promovare a fost calculat raportat la numărul total al candidaților prezenți la examen.

Cea mai mare medie: 8,38, obținută la Colegiul Brukenthal

Cea mai mare medie înregistrată în județul Sibiu în această sesiune este 8,38. Nota a fost obținută de un absolvent al Colegiului Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, care a susținut doar proba de matematică.

De altfel, Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” este singura unitate de învățământ liceal din județ care a înregistrat o rată de promovare de 100%.

La polul opus se află Liceul Tehnologic Mârșa, unde rata de promovare este de 0%.

Topul liceelor din Sibiu după rata de promovare

Clasamentul unităților de învățământ liceal din județul Sibiu, înainte de contestații, este condus detașat de Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”.

Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” Sibiu – 100%

Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna” Sibiu – 75%

Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Sibiu – 66,66%

Colegiul Economic „George Barițiu” Sibiu – 66,66%

Liceul de Artă Sibiu – 57,14%

Liceul Teoretic „Axente Sever” Mediaș – 55,55%

Liceul Teoretic „Constantin Noica” Sibiu – 50%

Nota minimă este 5 la fiecare probă, iar media finală trebuie să fie cel puțin 6

Pentru promovarea examenului de Bacalaureat, candidații trebuie să obțină minimum nota 5 la fiecare disciplină și să aibă media finală de cel puțin 6.

Rezultatele afișate marți, 18 august, sunt însă înainte de contestații, astfel că situația se poate modifica în urma recorectării lucrărilor.

Contestațiile pot fi depuse până joi, 20 august

Candidații își pot vizualiza lucrările scrise și pot depune contestații începând de marți, 18 august, în intervalul 14:00–18:00. Contestațiile pot fi depuse și în zilele de miercuri, 19 august, și joi, 20 august 2026.

Procedura poate fi realizată și prin mijloace electronice. În acest caz, candidații trebuie să completeze, să semneze și să transmită o declarație-tip prin care confirmă că au luat la cunoștință faptul că, în urma soluționării contestației, nota inițială poate fi modificată atât în creștere, cât și în scădere.

În cazul candidaților minori, declarația-tip trebuie semnată și de părinți sau de reprezentanții legali.

Rezultatele finale, pe 24 august

Rezultatele publicate în această etapă sunt anonimizate, în conformitate cu prevederile Regulamentului UE 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal și cu solicitările Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat, sesiunea august 2026, vor fi anunțate luni, 24 august 2026. Până atunci, rata de promovare de 31,6% în județul Sibiu rămâne una provizorie și poate fi modificată în urma soluționării contestațiilor.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă: rata de promovare a atins un nivel record. Peste 9.600 de candidați au promovat

0

Emoțiile s-au încheiat pentru absolvenții care au susținut examenul de Bacalaureat 2026 în sesiunea de toamnă. Primele rezultate au fost publicate marți, 18 august, iar datele transmise de Ministerul Educației și Cercetării arată că rata de promovare a ajuns la 33,8%, cel mai ridicat nivel înregistrat în sesiunea a doua în actualul format de organizare a examenului.

Rezultatele înainte de contestații au fost publicate la ora 08.00 pe platforma oficială a examenului, bacalaureat.edu.ro. Notele sunt afișate anonimizat, fiecare candidat fiind identificat prin codul individual primit la prima probă, potrivit stiripesurse.ro.

Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă: rata de promovare a ajuns la 33,8%

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, 9.623 de candidați au promovat examenul de Bacalaureat în sesiunea a doua din 2026, înainte de soluționarea contestațiilor.

Rata cumulată de promovare este de 33,8%, în creștere față de 28,4%, cât a fost rata de promovare la prima afișare a rezultatelor din sesiunea similară a anului trecut.

Ministerul precizează că procentul de 33,8% reprezintă cea mai ridicată rată de promovare în sesiunea a doua în actualul format de organizare și desfășurare a examenului de Bacalaureat, stabilit în baza Legii nr. 1/2011.

Câți candidați au promovat Bacalaureatul în sesiunea de toamnă

Din totalul celor 9.623 de candidați promovați:

  • 6.700 sunt absolvenți ai promoției curente, rata de promovare în cazul acestora fiind de 34,9%;
  • 2.923 sunt absolvenți ai promoțiilor anterioare, rata de promovare fiind de 31,6%;
  • 5 candidați au obținut medii cuprinse între 9,50 și 9,99.

La sesiunea de toamnă s-au înscris 33.455 de candidați, dintre care 28.481 s-au prezentat la examen, ceea ce reprezintă o rată de participare de 85,1%.

Un număr de 56 de candidați au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Aceștia nu vor putea participa la următoarele două sesiuni ale examenului de Bacalaureat.

Unde pot fi verificate rezultatele la Bacalaureat 2026

Rezultatele inițiale pot fi consultate pe platforma oficială bacalaureat.edu.ro, precum și la avizierele centrelor de examen.

Pentru protejarea datelor personale, rezultatele sunt publicate în format anonimizat. În locul numelui și prenumelui este afișat codul individual atribuit fiecărui candidat.

Când pot fi depuse contestațiile la Bacalaureat 2026

Candidații nemulțumiți de notele obținute pot solicita vizualizarea lucrărilor scrise și pot depune contestații.

Marți, 18 august 2026, între orele 14.00 și 18.00, este programată vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor. Procedura continuă în zilele de 19 și 20 august, potrivit programului stabilit de fiecare centru de examen.

Contestațiile pot fi depuse direct la centrul de examen sau, în condițiile stabilite de autorități, prin mijloace electronice.

Candidații care contestă nota trebuie să semneze o declarație prin care confirmă că au luat la cunoștință faptul că, în urma reevaluării, nota poate fi modificată atât în sensul creșterii, cât și al scăderii. În cazul candidaților minori, declarația trebuie semnată și de părinte sau reprezentantul legal.

Când se afișează rezultatele finale la Bacalaureat 2026

Lucrările contestate vor fi reevaluate în perioada 20-21 august 2026.

Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă, urmează să fie publicate luni, 24 august. Notele acordate după soluționarea contestațiilor sunt definitive.

Ce condiții trebuie îndeplinite pentru promovarea Bacalaureatului

Pentru a promova examenul de Bacalaureat, candidații trebuie să fi susținut probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale sau să le aibă recunoscute ori echivalate, conform metodologiei.

De asemenea, este obligatorie susținerea tuturor probelor scrise. Pentru promovare, candidatul trebuie să obțină cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă, iar media aritmetică a notelor obținute la probele scrise trebuie să fie minimum 6.

Calendarul rezultatelor și contestațiilor la Bacalaureat 2026

  • 18 august: afișarea rezultatelor inițiale și vizualizarea lucrărilor;
  • 18 august, 14.00-18.00: depunerea contestațiilor;
  • 19-20 august: continuarea depunerii contestațiilor;
  • 20-21 august: soluționarea contestațiilor;
  • 24 august: afișarea rezultatelor finale.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

România cere Bruxelles-ului măsuri pentru turism: războiul din Ucraina afectează investițiile și numărul de turiști străini

România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia cer Comisiei Europene măsuri dedicate pentru turismul din estul Uniunii Europene, susținând că apropierea de războiul din Ucraina afectează imaginea regiunii, fluxurile de turiști și investițiile. Solicitarea vine într-un moment în care turismul european a atins noi recorduri, în timp ce România a înregistrat în 2025 una dintre cele mai mari scăderi ale înnoptărilor din UE.

Cele șapte state au transmis, pe 23 iulie, o scrisoare comună vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Raffaele Fitto, și comisarului pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas. Țările cer ca efectele economice și de imagine generate de războiul din Ucraina să fie incluse în viitoarea Strategie a UE pentru Turism Durabil, relatează Mediafax.

În document, guvernele solicită măsuri pentru îmbunătățirea conectivității, creșterea rezilienței sectorului turistic și, în special, pentru refacerea încrederii turiștilor și investitorilor în destinațiile din estul Europei.

Războiul din Ucraina afectează imaginea turismului din estul UE

Una dintre principalele probleme semnalate de cele șapte guverne este percepția externă asupra regiunilor aflate în apropierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Statele cer sprijin în special pentru întreprinderile mici și mijlocii din turism, despre care susțin că sunt afectate de scăderea încrederii internaționale și de asocierea destinațiilor din estul Uniunii Europene cu riscurile generate de conflict.

Potrivit reprezentanței Letoniei pe lângă UE, situația geopolitică a influențat fluxurile turistice, a redus încrederea investitorilor și a îngreunat accesul unor companii la finanțare.

Solicitarea celor șapte state se înscrie într-un context mai larg. În februarie 2026, Comisia Europeană a prezentat o strategie pentru regiunile estice ale Uniunii și a recunoscut că zonele apropiate de Rusia, Belarus și Ucraina se confruntă, după invazia rusă, cu investiții mai reduse, probleme demografice, costuri suplimentare de securitate și perturbări economice.

Planul Bruxelles-ului vizează nouă state: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria. Comisia a admis inclusiv că transportul și turismul din aceste regiuni au fost afectate de noua situație geopolitică.

Turismul european stabilește recorduri, România înregistrează scăderi

Demersul este important pentru România în condițiile în care evoluția turismului românesc contrastează cu tendința generală din Uniunea Europeană.

În 2025, UE a înregistrat un nou record, de aproximativ 3,08 miliarde de înnoptări în unitățile de cazare. Numărul înnoptărilor a crescut în 24 dintre cele 27 de state membre.

România s-a numărat însă printre cele trei țări în care numărul înnoptărilor a scăzut, cu 1,7% față de 2024. Celelalte două au fost Luxemburg, cu o scădere de 2,4%, și Irlanda, cu minus 0,4%.

În schimb, Polonia, unul dintre semnatarii apelului adresat Comisiei Europene, a raportat una dintre cele mai importante creșteri din UE, de 7,2%.

Pentru România, una dintre problemele structurale rămâne dependența ridicată de turiștii români și capacitatea redusă de a atrage vizitatori internaționali.

Datele Eurostat pentru primul trimestru din 2026 arată că turiștii străini au reprezentat doar 22,4% din totalul înnoptărilor în România, una dintre cele mai mici ponderi din Uniunea Europeană. Doar Germania și Polonia se aflau la niveluri comparabile, în timp ce în Malta ponderea turiștilor străini a depășit 90%.

Există însă și un semnal pozitiv. La începutul lui 2026, numărul vizitatorilor străini din România a crescut, în timp ce turismul intern a scăzut. În primele trei luni ale anului, sosirile totale în structurile de cazare au coborât cu 5,8%, însă sosirile turiștilor străini au crescut cu aproximativ 5%.

România încă nu a recuperat complet turismul internațional de dinaintea pandemiei

Datele OECD evidențiază amploarea problemei. În 2024, aproximativ 2,4 milioane de turiști internaționali au fost cazați în structurile comerciale din România.

Numărul a fost cu 13,8% mai mare decât în anul precedent, dar a rămas sub nivelul înregistrat înaintea pandemiei.

Evoluția este diferită de cea a Uniunii Europene în ansamblu. Turismul european depășise încă din 2023 nivelul de dinaintea pandemiei, iar în 2024 numărul înnoptărilor turiștilor internaționali era cu 6,8% peste nivelul din 2019.

Ce măsuri cere România de la Comisia Europeană

Cele șapte state nu solicită, deocamdată, crearea unui fond european cu o sumă precisă. Ele cer însă introducerea unor instrumente și măsuri dedicate estului UE în viitoarea Strategie europeană pentru Turism Durabil.

Printre direcțiile propuse se numără sprijinirea IMM-urilor din turism, îmbunătățirea conexiunilor de transport, creșterea accesului la finanțare, consolidarea rezilienței destinațiilor și derularea unor campanii menite să refacă încrederea turiștilor în regiune.

Comisia Europeană lucrează în 2026 la prima Strategie a UE pentru Turism Durabil, care ar urma să pună accent pe competitivitatea sectorului, sustenabilitate, comunitățile locale și capacitatea industriei de a face față unor noi crize.

Pentru România, miza este atragerea unui număr mai mare de turiști străini într-un moment în care industria turistică europeană a depășit etapa recuperării post-pandemie și stabilește noi recorduri. În acest context, Bucureștiul și celelalte șase state din estul UE încearcă să convingă Bruxelles-ul că efectele războiului din Ucraina trebuie luate în calcul în politicile europene pentru turism.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Sibienii, din nou în „război” cu țânțarii. A cincea dezinsecție din acest an începe marți

Țânțarii sunt din nou în vizorul autorităților sibiene. Primăria Sibiu anunță o nouă acțiune de dezinsecție pe domeniul public, programată pentru marți, 18 august, și miercuri, 19 august.

Este cea de-a cincea intervenție de acest fel realizată în municipiu de la începutul anului.

Operațiunea se va desfășura pe timpul nopții, între orele 22:00 și 4:00, pentru a reduce impactul asupra locuitorilor și activităților din oraș.

Echipele operatorului contractat de Primăria Sibiu vor interveni în mai multe zone ale municipiului.

Vor fi vizate parcurile și spațiile verzi, cartierele de blocuri, aliniamentele stradale, malurile râurilor și pârâurilor, dar și spațiile verzi din apropierea unităților de învățământ.

Dezinsecția va ajunge inclusiv în Cimitirul Municipal și la Grădina Zoologică.

Pentru combaterea țânțarilor va fi folosit insecticidul Cymina Ultra, produs avizat de Ministerul Sănătății prin Comisia Națională pentru Produse Biocide.

Autoritățile precizează că substanța utilizată nu prezintă pericol pentru populație, însă recomandă ca persoanele cu afecțiuni respiratorii sau cardiace, precum și copiii, să evite intrarea în raza directă de acțiune a echipamentelor de pulverizare în timpul intervențiilor.

Acțiunea depinde însă de vreme. În cazul în care condițiile meteorologice nu vor permite desfășurarea lucrărilor în siguranță, dezinsecția va fi reprogramată.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007