Preţurile proprietăţilor imobiliare nu au scăzut încă la nivelul la care să fie atractive pentru investitorii cu lichidităţi, care se feresc să cumpere în această perioadă active a caror valoare ar putea continua să scadă. La nivelul Sibiului, piaţa practic s-a prăbuşit, volumul tranzacţiilor imobiliare ajugând la un nivel cu 80 % mai scăzut faţă de perioada similară a lui 2007. Criza economică a dat planurile peste cap multora care sperau să aibă o casă a lor. Piaţa imobiliară sibiană a scăzut dramatic, atingând cote nebănuite vreodată, spun specialiştii din domeniu.
Iohannis ar mai vrea credite
Leul, creditele şi criza sunt protagoniştii piesei pe care Primăria o va pune musai în scenă. Cinci sunt creditele pe care municipalitatea le-a contractat până în acest moment. În pofida contextului economic actual, primarul Klaus Iohannis îşi doreşte să contracteze şi alte credite pentru susţinerea investiţiilor. Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a criticat Guvernul pentru că nu se pronunţă în niciun fel în ce priveşte problema devalorizării leului şi prevenirea unei crize mai profunde. Având în vedere că Primăria Sibiu are contractate credite considerabile, primarul Klaus Iohannis a spus că „situaţia este foarte proastă”.
Pensie, salariu sau convenţie civilă?
Potrivit unei ordonanţe de guvern publicată în Monitorul Oficial, pensionarii pentru limită de vârstă nu pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul lor, dacă acestea sunt obţinute din exercitarea unor funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială.
Tendinţele pentru primăvara lui 2009
Ca în fiecare sezon, există anumite tendinţe care vizează imaginea de ansamblu legată nu doar de moda în sine, ci şi de personalitatea fiecăreia. În 2009 aproape toţi designerii au ales o redefinire a feminităţii. Linii lejere, lipsite de orice urmă de rigiditate, alături de materiale strălucitoare, mătase naturală, şaten şi materiale uşoare ca bumbacul, pânza şi inul îşi fac apariţia anul acesta. Tendinţele sunt împărţite, între pantalonul ţigaretă, pantalonul cu talie înaltă şi volum în zona şoldurilor, volum obţinut din jocuri de pliuri, rochia în mai multe variante, scurtă cu volane şi marcând talia, cu mânecă şi falduri la terminaţii, rochia scurtă din materiale fluide şi rochia scurtă tip A din voal de mătase naturală şi tafta imprimată.
Lipsa transparenţei, cauza recesiunii
Criza financiară a fost cauzată şi de lipsa transparenţei în sectorul bancar. Potrivit institutului de cercetări One World Trust, companiile multinaţionale, organizaţiile inter-guvernamentale şi cele neguvernamentale trebuie să dea dovadă de mai multă deschidere. Din cele 30 de companii şi organizaţii analizate în raportul anual Global Accountability Report, numai una îndeplineşte standardele minime de responsabilitate. „Prăbuşirea creditării şi criza din sectorul financiar arată importanţa transparenţei în toate sectoarele. Companiile şi organizaţiile nu fac eforturi suficiente pentru a demonstra că sunt de încredere”, susţine directorul adjunct al institutului de cercetări, Letitia Labre.
Harta genetică a tatălui influenţează sexul copilului
Cercetătorii de la Universitatea din Newcastle au descoperit faptul că bărbaţii au mai multe şanse să aibă fii dacă au fraţi şi fiice dacă au surori. Harta genetică a bărbatului joacă un rol important în stabilirea sexului viitorului său copil, potrivit unui studiu care a analizat genealogia mai multor sute de familii britanice, de-a lungul secolelor, informează bbc.co.uk. La studiu au participat 927 de familii, care au prezentat specialiştilor arborele genealogic. Autorii studiului au obţinut astfel informaţii despre 556.387 de persoane din America de Nord şi din Europa, ajungând în analizele lor până în anul 1600.
Banii pentru IMM-uri vor veni anul viitor
Sumele acordate de Uniunea Europeană pentru IMM-uri vor ajunge în 2009. Până acum, pentru 24 de operaţiuni din cadrul celor 4 axe prioritare ale POS CCE au fost depuse peste 2.400 proiecte. Valoarea totală a finanţării solicitate pentru proiectele depuse este de 2,3 ori mai mare decât sumele alocate, estimate la 8,2 miliarde de lei. Ministerul Economiei şi Finanţelor a anunţat că datele prezentate se modifică pe măsura depunerii şi evaluării proiectelor. Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) 2007-2013 este structurat pe cinci axe, iar bugetul POS CCE este de 3,011 miliarde euro, dintre care 85 la sută reprezintă finanţare europeană, restul fiind cofinanţare de la stat sau privată.
Urări marca Eurofoam
La sfârşit de 2008, SC Poliflex SRl, compania care din septembrie poartă semnătura brandului Eurofoam, se mândreşte cu rezultate excepţionale din punct de vedere economic. Reprezentanţii firmei spun că anul financiar 2008 a fost net superior anului 2007 şi că în 2009 se anunţă vremuri şi mai bune. Principalele elemente care au contribuit la acest succes au fost orientarea către client, creşterea productivităţii şi anticiparea fluctuaţiilor pe piaţă. Potrivit conducerii Eurofoam, acestea au dus la o creştere în 2008 a cifrei de afaceri cu 19 la sută în trimestrul patru faţă de trimestrul trei.
Mame la 30 de ani
Femeile din România se căsătoresc tot mai târziu, în medie la 27 de ani, devin mame în jurul vârstei de 25 de ani şi muncesc tot mai mult. Statisticile arată că aproape două treimi dintre femeile active au un serviciu, iar cele mai multe fac agricultură, în timp ce doar 40 din cele circa 11 milioane sunt înregistrate ca patroni de firme. Vârsta la care o femeie se decide să dea naştere unui copil a crescut mult în ultimii ani. Dacă în urmă cu 20-30 de ani majoritatea femeilor deveneau mame pentru prima dată la cel mult 25 de ani, acum această vârstă a crescut chiar şi cu cinci-zece ani.
ANC cere blocarea accesului la 40 de site-uri
Autoritatea Naţională pentru Comunicaţii (ANC) a dispus blocarea accesului la 40 de site-uri cu caracter pornografic. În urma verificărilor, ANC a constatat că aceste site-uri, găzduite în România, nu respectă obligaţiile legale privind accesul pe baza unei parole. Mai mult decât atât în unele cazuri lipseşte chiar şi avertismentul referitor la vârsta persoanelor care pot accesa pagina şi nici nu se solicită plata unei taxe pe minut de utilizare. „Pentru că accesul pe aceste site-uri nu era parolat şi nu se realiza pe baza achitării unei taxe pe minut de utilizare, aşa cum ar fi fost legal, se crea posibilitatea ca materialele cu caracter pornografic să fie accesate cu uşurinţă de minori, lucru pe care legea îl interzice”, a declarat Liviu Nistoran, preşedintele ANC.
TVA-ul, decizie grea
Majorarea principalelor taxe este „dilematică” în prezent. Declaraţia aparţine guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, acesta fiind de părere că efectul unei astfel de măsuri nu este sigur. Drept urmare, viitorul Guvern ar trebui să analizeze mai întâi cheltuielile bugetare. Isărescu a precizat că este nevoie de o restrângere a cheltuielilor bugetare anul viitor, însă politica fiscală are nevoie de o privire atentă în interiorul bugetului, la felul în care este construit. „Orice majorare de taxă principală, cum este TVA sau cotă unică este dilematică şi nu e o decizie uşoară”, a declarat Isărescu.
Nu e coadă la contracte
Dintre cele unsprezece străzi pentru care municipalitatea sibiană a demarat în luna octombrie procedurile de achiziţie publică pentru atribuirea contractelor de reabilitare, doar patru au fost contractate. Astfel, pe străzile Rusciorului, Bielz, Xenopol şi Turda, cu prelungirea până în zona de Vest, pentru care contractul a fost semnat în această lună, precum şi pe strada Dragalina, al cărei contract s-a încheiat în noiembrie, se vor începe lucrările de modernizare. Suma totală necesară reabilitării acestor străzi se ridică la aproape cinci milioane de euro, cei mai mulţi fiind necesari pentru strada Rusciorului, care va scoate din buzunarele Sibiului puţin peste două milioane de euro.
