Agniţenii pot sta liniştiţi, spiritele rele nu îi vor bântui nici în 2009. Aproape 150 de lole au făcut un zgomot infernal în ultima duminică din luna ianuarie pe străzile din Agnita pentru a alunga spiritele malefice şi pentru a le aduce pe cele bune. Pocnetele de bici şi sunetul talăngilor i-au scos din case pe locuitorii de pe malul Hârtibaciului pentru a însoţi alaiul de măşti organizat de Breasla Lolelor şi pentru a gusta tradiţionalele gogoşi. Fuga lolelor este un obicei din secolul al XVII-lea, iniţiat de saşii care locuiau în Agnita. Legenda spune că o femeie pe nume Ursula a încercat să se opună năvălirilor turceşti din zona Agnitei şi s-a constumat în cârpe, şi-a pus talăngi.
Prin istorie şi tradiţie, spre Europa
În timp ce în marile oraşe ale ţării ceremoniile dedicate Zilei Unirii Principatelor s-au desfăşurat în principal sub semnul monotoniei, iar televiziunile cu emisie naţională au hotărât să cinstească acest eveniment cu programe în care istoricii au fost personajele principale, Complexul Naţional Muzeal (CNM) Astra a decis să îşi îndrepte atenţia spre copii. Reprezentanţii CNM Astra au încercat să le explice elevilor sibieni importanţa Unirii Moldovei cu ţara Românească sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, în 24 ianuarie 1859, printr-o prezentare foto şi o oră specială de Pedagogie Muzeală dedicată evenimentului �ce marchează un act foarte important din Constituirea Statului Naţional Român�.
Numai pacient să nu fi
Când am auzit pentru prima oară de cazul pacientului de la Slatina, care a sucombat din cauza indiferenţei medicilor, mi-am spus că e o culpă individuală, că medicii nu sunt Dumnezeu, că a fost o scăpare nefericită cu un final pe măsură. Am taxat cazul, la fel ca mulţi care îl ştiu, şi am fost ingenuu când oficialii ministerului Sănătăţii au format comisii de anchetă şi au impus noi reguli în cazul asistenţei medicale de urgenţă. S-a dovedit, însă, că am fost mult prea naiv. Zilele trecute a izbucnit un nou scandal, de această dată la Spitalul de Urgenţă din Satu-Mare.
Oamenii care aduc apa
În Sibiu, există o firmă care aduce apa din adâncuri. Mai exact, forează puţuri pentru a capta apa din pânzele freatice subterane. Colosseum Art a devenit rapid una dintre cele mai căutate şi respectate firme de foraje puţuri apă. V-aţi întrebat vreodată dacă se poate scoate apă din piatră seacă? Ei bine, să ştiţi că se poate. Nu multe sunt firmele în România care se ocupă cu forarea de puţuri de apă la mare adâncime. La Sibiu, de ceva timp, Colosseum Art forează puţuri pentru apă, fiind una dintre cele mai respectate firme de profil. Iniţial, societatea condusă de Florin Ghiţă a avut ca principal obiect de activitate construcţii civile si industriale, activitate care continuă şi în prezent.
Trakia Sibiu dă în judecată România pentru taxa auto
Compania sibiană Trakia, unul dintre cei mai importanţi dealeri auto din Sibiu, a chemat în judecată Statul Român pentru introducerea taxei de primă înmatriculare şi a taxei pe poluare. Procesul, început de 1 an şi 4 luni, se judecă abia acum pe fond, la Tribunalul Sibiu. Trakia cere instanţei de judecată să se pronunţe asupra legalităţii taxei auto, restituirea tuturor sumelor colectate de Statul Român şi acordarea de despăgubiri. Încălcarea Tratatului UE Trakia consideră că taxa de primă înmatriculare încalcă flagrant Tratatul Uniunii Europene, invocând art.
Români, vi se pregăteşte ceva
De curând, a intrat în vigoare Legea 298/2008 referitoare la reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii serviciilor de comunicaţii electronice. Conform acestei legi, începând cu 20 ianuarie 2009, toţi operatorii de telefonie fixă şi mobilă sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile noastre telefonice: de unde vorbim, cât vorbim, la ce oră vorbim, cu cine vorbim, adresa şi numărul de telefon al celui cu care vorbim, etc. La fel trebuie stocate datele legate de SMS-urile pe care le trimitem. Tot din 20 ianuarie a.c. toţi furnizorii de servicii de internet sunt obligaţi să stocheze informaţii despre emailurile noastre şi despre navigarea pe internet.
Dispute legate de Aqua Park
Proiectul de construire a unui parc de distracţii, relaxare şi tratament de către municipalitate în Pădurea Dumbrava, a fost dur criticat şi contestat. Arhitecţii prezenţi la dezbaterea publică organizată în două rânduri de Primărie au declarat că nu sunt de acord cu parcări dar nici cu campinguri în zonă. În loc de argumentaţii solide împotriva investiţiei, dezbaterea s-a transformat într-o răfuială între arhitecţi mânaţi probabil şi de interese personale. În cadrul ultimei dezbateri, reprezentanţii societăţii civile au spus că ar fi de preferat ca ştrandul municipalităţii să fie amenajat în altă parte, pentru că impactul asupra mediului ar fi mult prea mare.
Banii pentru aeroport nu mai aterizează la Sibiu
Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Martin Bottesch, a declarat, într-un interviu acordat săptămânalului Sibiu 100% că banii pe care Executivul trebuie să-i acorde pentru lucrările efectuate la Aeroportul Sibiu nu vor mai ajunge în conturile instituţiei. Centura � �Vrem să ajutăm acolo unde putem� �Păcat că nu s-a realizat mai repede. Este un proiect care ne priveşte pe toţi, gestionat de Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. După mai multe blocaje, au fost reluate lucrările într-un ritm susţinut. La ora actuală, se lucrează pe tronsonul unu, iar pe tronsonul doi se lucrează la proiectare.
Voluntari fără vârstă
Clubul de aur al Pensionarilor Crucii Roşii Sibiu este o oază pentru pensionarii sibieni. Un grup de doamne peste 55 de ani se bucură de o a doua tinereţe. Voluntariatul în cadrul clubului le face să se simtă din nou tinere şi utile comunităţii. Activităţile desfăşurate aici le fac să se auto-descopere şi le oferă posibilitatea socializării. Aceste doamne au uitat ce însemană singurătatea bătrâneţii şi sunt mereu gata de acţiune. La Crucea Roşie Sibiu am găsit agitaţie mare. ªase doamne pensionare îşi pregăteau recuzita pentru o nouă activitate. Puteai auzi răsete şi multă voie bună.
ªtrand sau pădure în Dumbrava?
Primăria Municipiului Sibiu a anunţat în noiembrie 2008 o dezbatere publică pe tema construirii unui complex recreativ cu ştrand în Pădurea Dumbrava pe locul fostei unităţi militare. La dezbatere au participat 9 oameni, aşa că aceasta a fost reluată la finele lunii ianuarie când, din cei 27 de oameni prezenţi, 17 au fost împotriva proiectului. Printre cei 17 erau lideri ecologişti, arhitecţi şi activişti comunitari. Ne-am propus să cercetăm opiniile tuturor părţilor referitoare la acest proiect din fonduri publice, estimat de Primărie la 45 milioane de euro.
ªi-au pierdut speranţa
�Am auzit că se închide Sometra. Va fi foarte greu pentru că avem credite de achitat. Trebuie să punem mâncare pe masa familiei. Am 52 de ani. Cine mă mai angajează la vârsta asta? Nimeni, vă spun eu. Iar fără Sometra, Copşa Mică nu există. Suntem disperaţi că nu ştim ce vom face�. Acestea au fost declaraţiile unuia dintre muncitorii Sometrei, care părăsea, poate pentru ultima oară, poarta unuia dintre cei mai mari producători de zinc şi plumb din Europa. Era dezorientat, nu ştia ce îi va rezerva viitorul. Nici măcar salariile compensatorii oferite de conducerea Sometrei nu-i alină durerea.
EDITORIAL
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când mă gândesc la mesajele mediatice difuzate continuu în ultima perioadă că vom avea un an extrem de dificil, că vom avea şomaj ca în primii ani postrevoluţionari, că se scumpesc banii, că se scumpesc toate şi că economia a intrat deja într-un picaj accelerat, mă ia cu frisoane. Nu cred că este cineva să nu se gândească acum, câtuşi de puţin, la bani, la cum îi va face de acum încolo, la economii sau pur şi simplu la teama că mâine ar putea ajunge la fabrica sau instituţia unde lucrează şi să găsească lacătul pus. Nu mai există loc în care să nu auzi cuvintele �recesiune�, �criză economică�, �strângem cureaua�.
