Acasă Blog Pagina 760

EDITORIAL. O Românie schilodită

Anul acesta, Ziua Națională a României se reîntoarce în carantină. Cu excepția spectacolului artistic „Noi suntem români”, care va avea loc la Sala Transilvania, în 1 Decembrie, și a câtorva depuneri de coroane, manifestările dedicate acestui moment marcant al istoriei noastre sunt unele dintre cele mai schilodite și vlăguite de creativitate. Desigur, nu sunt bani. Austeritatea aceasta ne intră ca o molimă până în creștetul demnității naționale. Paradele militare – motiv de mândrie și apartenență la un stat matur, care inspiră încredere și siguranță, și la care participam împreună cu copiii noștri – le vom înlocui cel mai probabil cu dădăceala câte unui gadget lăsat la îndemâna celor mici, pentru a ne face niscaiva vreme ca noi, adulții, să ne preparăm și încingem singuri tradiționalii mici în câte un colț de nostalgie tâmpă.

Se spune că educația costă. Însă mai mult ne costă, ca neam, lipsa de educație. Nu sunt pentru festivismul unei astfel de zile. Însă nu pot fi impasibil nici la extrema dezavuării ei prin inactivismul sau ignoranța ajunse titlu de lege. Există, e drept, o considerabilă doză de ipocrizie să sifonăm sute de mii de euro pe artificii și concerte, cu sferto-vedete care abia se exprimă (când nu o siluiesc de-a dreptul) în limba română, în vreme ce aproximativ 250.000 de copii trăiesc în sărăcie. Sau când un sfert din copiii României, în aceste vremuri, se culcă flămânzi (potrivit studiului World Vision România).

Cu fiecare Zi Națională de acest gen nu facem decât să mai ratăm câte o etapă din îndeplinirea proiectului politic de modernizare și emancipare a acestei țări. Și să ne mințim că suntem bine, că ajungem mari. O Românie Mare, cu oameni mici.

Or, România trebuie respectată prin oamenii ei, prin cei care tocmai aceasta încearcă să schimbe: ignoranța și pasivitatea în care ne complăcem de atâta amar de vreme. Și cinste țării acesteia că avem (încă) astfel de oameni! Pe unii dintre ei îi veți găsi chiar în acest ziar. Pe alții, îi întâlniți în viața de zi cu zi.

Fiecare dintre noi, atunci când își face cu responsabilitate treaba și își crește cu demnitate copiii, suntem România reală. Aceea care nu are nevoie de mici și bere. Dar care parcă simte și căreia îi e dor de români. Românii cei care, fie și pentru o zi, își dădeau mână cu mână, în sănătoasa inimă română, și intonau dintr-un suflet Imnul Național în centrul urbei lor. Și știau ce cântă! Și era un exercițiu pe care îl transmiteau mai departe alor lor.

România va achiziționa 231 de sisteme de rachete antiaeriene portabile MANPAD MISTRAL, ca parte a unui contract semnat marți, 25 noiembrie, între Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Forţelor Armate și al Veteranilor din Franța, prin direcțiile generale pentru armamente. Valoarea contractului este de 625,59 milioane de euro, fără TVA. E doar ultima achiziție în materie de armament.

Să vedem însă cine va opera aceste sisteme. Cine se va mai duce voluntar (în primă etapă, e drept) la militărie. Și cu ce „moral național” se va raporta la sentimentul de apartenență și apărare a patriei. Când, ca țară, preferăm spectacolul, în detrimentul unor acțiuni sănătoase, mobilizatoare. Important e însă că stăm bine la capitolul import nepalezi, srilankezi, pakistanezi…

Ce aberații era în stare să debiteze și Octavian Paler, ăla! Auziți: „România este patria mea, restul sunt doar țări”.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Cum sărbătoreau sibienii Ziua Națională a României în primii zece ani de la unire 

Ziua Națională a României înseamnă astăzi pentru sibieni, în principiu, depunere de coroane și alte activități culturale care pun accent pe marcarea acestui eveniment istoric. Clișeul pe care îl auzim în societatea actuală este că noi, românii, suntem patrioți doar o zi pe an, de 1 decembrie. O fi adevărat? Această atitudine o abordau și înaintașii noștrii? Cum sărbătoreau sibienii în primii zece ani de după Unire?

Daniel Crețu este lect. Univ. Dr. la Facultatea de Științe Socio-Umane, în cadrul departamentelui Istorie, Patrimoniu și Teologie Protestantă, și a făcut un studiu în presa sibiană (1918-1928) pentru a vedea cum sărbătoreau Ziua Unirii sibienii. Acesta ne-a pus la dispoziție, în calitate de istoric, cercetarea sa referitoare la acest prim deceniu al României Mari.

„1 Decembrie  însemna  an de an rememorarea  publică a Unirii”

„Sărbătoarea principală a colectivităţii româneşti a fost 1 Decembrie, zi care simboliza întregirea naţională a României prin unirea Transilvaniei la Vechiul Regat, după ce în cursul aceluiaşi an Basarabia şi Bucovina se alăturaseră şi ele României. S.S.I. Erasmus – I.S.H.A. BucharestJust another WordPress.com weblog1 Decembrie însemna  an de an rememorarea  publică a Unirii, încercarea de a crea în jurul acestei date o unitate spirituală şi naţională”, e de părere Daniel Crețu.

„Articolele din presă referitoare la acest moment au fost variate”

Articolele din presă referitoare la acest moment (Ziuna Națională a României) au fost variate, influenţate atât de orientarea politico-ideologică a ziarului, de tipul publicaţiei (gazete de informaţie, ale partidelor politice), precum şi de ideile politico-ideologice ale autorilor articolelor, bineînţeles, dacă era cazul ca aceste articole să fie semnate, pentru că de multe ori ele nu erau semnate. Momentele în care sărbătoarea Unirii a fost foarte bine reliefată au fost aniversările decenale precum şi cele semidecenale.

1918: „Naţionalismul rămăsese o dominantă spirituală a intelectualităţii româneşti”

 Evenimnte ca Manifestul către popoarele lumii, Adunarea naţională de la Alba Iulia din 1918 precum şi hotărârile privind unirea au cuprins pagini întregi în presă în luna decembrie şi în anul 1919. Pe lângă acestea apăreau şi articole de fond cele mai multe dintre ele evocând greutăţile prin care a trecut poporul român până la realizarea Unirii. Se poate constata că naţionalismul rămăsese o dominantă spirituală a intelectualităţii româneşti. Primii istorici ai Unirii (Ioan Lupaş, Silviu Dragomir, Zenovie Pâclişanu, Ion Clopoţel sau Tiron Albani), participanţi la acţiunea politică din octombrie – decembrie 1918, nu se puteau deroba în acţiunea lor istoriografică de programul naţional.

Astfel de articole apar atât în presa naţională cât şi în presa locală. Acestea erau semnate de personalităţi sibiene precum profesorul Ion Sandu sau Dr. Dumitru Borcia. Un spaţiu mai amplu dedicat sărbătoririi unirii găsim în Patria, organul central al Partidului Naţional Român condus de Ion Agârbiceanu şi unde prof. Ioan Lupaş rememorează evenimentele petrecute cu un an în urmă la Alba Iulia. În ce priveşte serbările oficiale, aflăm din Gazeta Poporului din 7 decembrie 1919 că acestea au început la catedrală unde s-au adunat 3000 de elevi de la şcolile româneşti din Sibiu (elevii Seminarului Andreian, Liceul de băieţi Gheorghe Lazăr, Liceul de fete, şcolile civile şi cele elementare).

A vorbit despre eveniment prof. Victor Păcală care a făcut un istoric al luptei pentru realizarea unirii. Alături de elevi au participat reprezentanţi ai autorităţii civile şi militare, români şi saşi. Cu această ocazie au fost arborate steaguri pe toate edificiile din oraş, iar magazinele au fost închise.

1920: Nici în acest an presa nu a fost mai darnică

Nici în anul următor presa sibiană nu a fost mai darnică (1920) cu spaţiul acordat sărbătoririi Unirii, astfel Foaia Poporului în numărul din 5 decembrie aducea la cunoştinţa cititorilor, în pagina 3 manifestările organizate cu prilejul zilei de 1 decembrie. Acestea au început dimineaţa la Catedrală unde au luat parte toate şcolile româneşti şi unde în încheiere a vorbit despre însemnătatea zilei prof. Ion Sandu. Seara a fost organizat la teatrul orăşenesc începând cu ora 18 un festival literar muzical. A vorbit despre însemnătatea zilei Andrei Bărseanu, preşedintele Astrei sub egida căreia s-au desfăşurat manifestările. Spectacolul a continuat cu cântece de cor şi muzică populară, iar la final, piesa dramatică Poemul Unirii. Cu această ocazie teatrul a fost plin, fiind de faţă toate notabilităţile civile, militare şi bisericeşti. Şi celelalte ziare sibiene s-au mulţumit a prezenta manifestările organizate la teatrul orăşenesc apreciind atât spectacolul artistic cât şi publicul participant care a fost plin de entuziasm.

„Primele articole care surprind nemulţumirile unei părţi a ardelenilor cu privire la evoluţia noului stat”

 Interesant este faptul că, la doar trei ani de la unire apar şi primele articole care surprind nemulţumirile unei părţi a ardelenilor cu privire la evoluţia noului stat. Astfel, în articolul din Foaia Poporului dedicat zilei de 1 decembrie, după ce sunt rememorate evenimentele petrecute la Alba-Iulia în 1918 se trece la un atac dur împotriva guvernului care este acuzat că ia înlăturat pe  acei ce au fost sufletul mişcării naţionale din Ardeal.

Articolul continuă pe acelaşi ton acuzativ cu privire la noii oameni politici de la Bucureşti mulţi fiind consideraţi lipsiţi de valoare. În încheiere, autorul, care de altfel este anonim, adresează o rugăminte conducătorilor de la Bucureşti ”nu treceţi prea uşor şi nu amărâţi  prea mult pe aceia cari în timpuri grele au luptat şi suferit ca nişte mucenici pentru acest Ardeal. Mai cerem apoi măsuri pentru îndreptarea moravurilor contra bacşişului, contra protecţiei prin multe locuri, contra celor ce peste noapte adună averi cu nemiluita, dar nu agonisite,ci pe căi lăturalnice, păgubind mai totdeauna statul”.

„Clopotele bisericilor nu mai vestesc această zi”

Odată cu trecerea timpului, sentimentele înălţătoare s-au estompat deoarece, la doar patru ani de la unire (1922) sunt  tot mai puţine referiri la modul în care s-a sărbătorit unirea pe plan local. În sprijinul acestor afirmaţii găsim în Cuvântul Poporului un singur articol dedicat zilei de 1 decembrie şi în care se atrage atenţia asupra faptului că această zi sfântă pentru români riscă să devină una obişnuită deoarece: „clopotele bisericilor nu mai vestesc această zi.

Şcolile ţin cursuri cu elevii şi doar câte un dascăl mai idealist de mai scapă o vorbă de amintire, obligată doar de sufletul lui curat. Steagurile nu mai fâlfâiesc, oficiile publice nu mai prăznuiesc, iar iniţiativa publică e încătuşată de hipertrofia oricărui simţământ de cult pentru marile zile”. Cu siguranţă oficialităţile locale au organizat  manifestări pentru sărbătorirea acestei zile, însă de mică amploare deoarece nu am găsit referiri în niciunul din ziarele sibiene cercetate.

Cinci ani de la Unire

Pentru anul 1923, întrucât se serbau cinci ani de la Unire s-au organizat festivităţi mult mai ample decât în anii precedenţi. Întreaga presă sibiană abundă de informaţii cu privire la manifestările organizate de oficialităţi şi de Despărţământul Sibiu al Asociaţiunii. Programul zilei de 1 decembrie îl găsim atât în Telegraful român cât şi în Cuvântul Poporului sau  Foaia Poporului.  De aici aflăm că de la Bucureşti s-a luat hotărârea de a fi trimişi în Ardeal şi Banat peste 20 de conferenţiari la Sibiu venind însuşi Ministrul de externe I. G. Duca.

Şi Despărţământul Sibiu al Astrei în colaborare cu Universitatea liberă din Bucureşti, cu Asociaţia generală a profesorilor secundari secţia Sibiu şi cu celelalte societăţi culturale sibiene au alcătuit un program pentru serbarea zilei de 1 dec. Serbările începeau cu serviciul divin în catedrală urmate apoi de un festival artistic în teatrul orăşenesc la care participa corul Liceului Ghe. Lazăr şi orchestra oraşului. Din Foaia Poporului din 9 decembrie aflăm că au luat cuvântul Dr. G. Preda directorul Despărţământului Sibiu al Asociaţiunii care prin cuvinte scurte dar bine simţite a scos la iveală însemnătatea zilei, apelând la munca tuturor pentru întărirea ţării.

O frumoasă şi interesantă prelegere a ţinut şi prof. Ţeposu, urmat apoi de I. G. Duca venit la Sibiu de la Universitatea liberă din Bucureşti şi care a vorbit de contextul în care s-a proclamat unirea în 1918. După reprezentarea operetei ,,Fetiţa orfană”, piesă a profesorului Oancea de la liceul Ghe. Lazăr, a urmat o masă la hotelul Bulevard în onoarea corului Cântarea României din Bucureşti şi care în după amiaza aceleiaşi zile a prezentat un concert de muzică clasică la sala Urania. Seara s-a încheiat cu reprezentaţia piesei de teatru a Agatei Bârzescu „Medeea” fapt ce a umplut din nou sala teatrului. De remarcat faptul că întreaga presă sibiană a avut numai cuvinte laudative cu privire la organizarea manifestaţiilor.

,,Nu mai au acelaşi fast ca în anul precedent”

 Pentru anul 1924 serbările prilejuite de aniversarea Unirii  nu mai au acelaşi fast ca în anul precedent, apărând în presa locală sibiană doar o circulară a consistoriului arhidiecezan de la Sibiu prin care se cerea preoţilor din judeţ ca în ziua de 1 decembrie să ţină sfânta liturghie împreună cu doxologie de mulţumire şi să invite la acest eveniment elevii de şcoală şi autorităţile locale. În ce priveşte serbarea unirii la Sibiu găsim o scurtă informare în Cuvântul Poporului din 7 decembrie în pagina a doua  unde se fac referiri la o manifestare a elevilor şi elevelor de la şcolile româneşti totul culminând cu un frumos festival la sala Urania şi o conferinţă ţinută de profesorul Isac despre însemnătatea zilei.

10.000 de broşuri cu conţinut adecvat zilei de 1 decembrie

 Şi pentru anii următori (1925) se constată o slabă implicare  a autorităţilor locale sibiene, organizarea manifestărilor prilejuite de ziua Unirii fiind lăsate pe seama organizaţiilor culturale locale. În 22 noiembrie 1925 Cuvântul Poporului publică o circulară a Astrei prin care toţi preşedinţii de Despărţăminte sunt rugaţi să intre în legătură cu autorităţile bisericeşti, şcolare, administrative şi militare, îngrijind ca ziua de 1 dec. să fie comemorată în biserici, în şcoli şi de marele public prin festivaluri, conferinţe şi prin şezători culturale şi literare.

De remarcat faptul că se ia decizia ca Astra să tipărească 10.000 de broşuri cu conţinut adecvat zilei de 1 decembrie care să fie răspândite în judeţ. Atât Telegraful Român din 1 dec. cât şi Cuvântul Poporului din 6 dec. ne prezintă programul manifestărilor început printr-un serviciu religios la Catedrală, seara începând cu ora 18 organizându-se un festival în sala mare a prefecturii. Tot aici a ţinut o prelegere profesorul Ion Simionescu de la Univ. din Iaşi.

1926-1927, doi ani „săraci” în manifestații

Anul 1926 nu iese din tiparele deja consacrate negăsind nici o ştire anterioară evenimentului în discuţie. Atât în Telegraful Român cât şi în Foaia Poporului sau Cuvântul Poporului nu găsim decât mici articole de fond, pe o singură coloană nesemnificative din punct de vedere al manifestărilor prilejuite de unire lucru pe care îl găsim perpetuat şi pentru anul următor.

Zece ani de România

 Nu la fel stau lucrurile şi la serbarea celor 10 ani de la unire în 1928. Telegraful Român de exemplu editează un număr dublu cu ocazia zilei de 1 dec. cu articole ample despre evenimentele petrecute în urmă cu 10 ani cu imagini şi interviuri luate unor personalităţi marcante ale Unirii[2]. Aceleaşi spaţii ample dedicate sărbătorii le găsim şi în celelalte ziare locale. Cu toate acestea, nu va exista un program al serbărilor pe măsura aşteptării. Din cauza lipsei de timp şi a desfăşurării alegerilor, serbările jubiliare ale unirii Ardealului şi Banatului se vor fixa pentru o dată ulterioară (10 sau 16 mai 1929).

Cum sărbătoreau sașii 1 Decembrie

Nu trebuie uitat nici faptul că Sibiul a fost şi principalul centru naţional politic al saşilor iar după 1918, al tuturor germanilor din România. Aici a existat şi o puternică presă în limba germană,care a exprimat, după 1918, dezieratele minorităţii germane.

De obicei, cetăţeni loiali statului, saşii au aniversat şi ei ziua de 1 Decembrie, prin serbări şcolare dar, mai ales, prin articole în presă. Trebuie menţionat că presa săsească sibiană a fost foarte puternică în primul deceniu interbelic, apărând la Sibiu două cotidiene, până în 1925, după care a rămas doar unul. Existau, de asemenea, 15-20 de gazete săptămânale şi lunare, editate,de obicei,de corporaţii. Toate acestea dar, în principal, cotidienele sau revistele culturale ca Ostland, au publicat în preajma zilei de 1 Decembrie articole în care marcau importanţa momentului dar menţionau şi dezideratele naţionale, solicitând aplicarea hotărârilor de la Alba Iulia cu privire la drepturile minorităţilor naţionale.

De asemenea, din paginile cotidienelor aflăm numeroase informaţii despre manifestările omagiale oficiale din reşedinţa de judeţ şi din comunele aparţinătoare. Astfel, aflăm că la 1 decembrie 1928, în toate şcolile săseşti s-a sărbătorit un an de la hotărârile luate la Alba Iulia. La liceul săsesc, actual Brukenthal, directorul a trecut în revistă, într-o cuvântare, evoluţia ideii naţionale ân istoria modernă. Într-o întrunire similară la şcoala evanghelică de fete, directorul a făcut o expunere generală a istoriei saşilor,începând de la colonizare şi până la hotărârile de la Alba Iulia,a căror însemnătate pentru saşi a subliniat-o în cuvântarea sa.

O sărbătoare mai mult decenală și semidecenală

„În ciuda evenimentului fericit, putem observa că sibienii organizau maifestații mai ample legate de ziua de 1 Decembrie, doar în dățile decenale și semidecenale, în rest doar societățile culturale, cum e Astra, mai puneau accent pe importanța acestei zile”, concluzionează Daniel Crețu.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI


 

 

România, premiu internațional în construcții modulare cu un proiect militar de ultimă generație. Premiul a ajuns la Sibiu

Un centru de antrenament pentru războiul modern, dezvoltat la Sibiu, a impresionat juriul internațional din Madrid. Dincolo de trofeu, evenimentul reprezintă o lecție despre educație, muncă și familie.

Florin și Matei Ianul, marii câștigători

Un proiect dezvoltat pentru Academia Forțelor Terestre din Sibiu, destinat antrenamentelor pentru războiul modern – cu drone, război electronic, comunicații criptate și supraveghere avansată – a câștigat un premiu internațional important în cadrul celui mai mare eveniment global al industriei construcțiilor modulare, organizat anul acesta la Madrid.

Proiectul a fost realizat în 5 luni de zile de firma Modular Plus din Sibiu, printr-un parteneriat strâns cu Academia Forțelor Terestre și cu implicarea directă a tânărului Matei, în vârstă de doar 17 ani.
„Proiectul a fost dezvoltat și finanțat de Academia Forțelor Terestre, cu scopul de a face tranziția de la antrenamentul clasic la tehnologiile reale din războaiele moderne: drone, război electronic, supraveghere prin satelit, comunicații radiocriptate. Ca să poți face asta, trebuie să acomodezi toate aceste facilități într-o singură infrastructură. Asta am făcut noi. Suportul financiar pe parcursul dezvoltarii proiectului l-am avut de la partenerii nostri de la Banca Transilvania”, ne-a declarat Florin Ianul, administratorul firmei sibiene.
„Clădirea, în principiu, acomodează 3 funcții: o secțiune are funcțiunea de observare sau teorie, alta pentru războiul electronic și ultima parte pentru drone. În războiul modern ai nevoie de informație și de capacitatea de a bruia. Asta am integrat în acest model de clădire”, adaugă câștigătorul trofeului de la Madrid.

Academia Forțelor Terestre din Sibiu colaborează cu instituții de top, precum West Point (SUA) și pregătește studenți din mai multe state NATO.
„A fost o muncă reală în echipă. Profesorii s-au implicat, au avut viziune, au avut curaj. Am studiat mult ce se face în SUA, la West Point și în Virginia”, menționează Florin.

Florin și Matei Ianul

Premii mondiale într-o competiție cu giganți

Cu clădirea aceasta, amplasată în Dealul Daii, s-a participat la mai mult decât un concurs. Cea mai mare asociație profesională din lume în domeniul construcțiilor modulare, la care firma sibiană este afiliată – Modular Building Institute (SUA) – a fost organizatoarea evenimentului, un eveniment anual care reunește firme din Statele Unite, Asia, Europa și Orientul Mijlociu.
„Este un model american de competiție deschisă: ne uităm unii în curtea altora, ne analizăm proiectele și ne spunem unde putem fi mai buni”, e ideea centrală a târgului. În cadrul întâlnirii sunt premiate două mari categorii: construcții permanente și construcții nepermanente. La categoria construcții nepermanente, proiectul românesc a câștigat locul I, în competiție cu firme din Canada, Japonia și Arabia Saudită.

„Noi am înscris un singur proiect. Și acel proiect a câștigat. A contat enorm viziunea, contextul geopolitic și aplicabilitatea reală a clădirii”, ne mărturisește Florin Ianul, care a înscris pentru prima dată un proiect, deși a participat la mai multe ediții ale evenimentului.
La categoria construcții permanente, câștigătoare a fost o firmă din Marea Britanie, Vision cu experinta de decenii in constructii modulare multietajate mergand peste 50 de nivele.

Tată și fiu, pe aceeași scenă internațională

Momentul decernării a fost unul emoționant. Matei, în vârstă de 17 ani, a fost cel mai tânăr participant al întregului eveniment. „Matei era singurul copil din tot evenimentul. A stat la masă cu firme care există de trei generații. Are 17 ani și toți știu că lucrează de 7 ani. Ne-am dus amândoi pe scenă. Eu am coborât, iar pe el l-au oprit organizatorii să-l prezinte încă o dată publicului. A fost un moment extrem de puternic. Te simți normal și te bucuri că al tău copil interacționează cu un mediu sănătos”, ne spune tatăl, cu emoție.

Matei lucrează voluntar în firmă, încă din copilărie. Pentru el, munca înseamnă mai mult decât o pregătire profesională; e educație.
„Nu m-a obligat nimeni. Vin de plăcere. Mă trezesc la 6:30 în fiecare vacanță, de șapte ani”, a declarat Matei Ianul, elev al Liceului „Gheorghe Lazăr”.
A început să lucreze împreună cu tatăl său când acesta construia birourile firmei lor. Băiatul a cerut tatălui să-i listeze o schiță și a mers cu ruleta să verifice corectitudinea dimensiunilor înscrise în proiect, cu mâinile lui.
„Acum, Matei, face partea lui. Bună e educația, dar el are treaba de făcut. Tu să ai o firmă și să nu poți să câștigi un salariu la tine în firmă, nu există! Acum are partea lui în firmă și mă bazez pe el și nu îl verific!”

Cum se situează România în domeniul construcțiilor modulare?

Florin Ianul ne spune că „toată Europa este în urma față de S.U.A. sau Asia. Pentru că în Europa s-au împământenit containerele. Containerele sunt cutii identice, cu rol pentru construcții provizorii. Ele nu respectă mereu rolurile unei clădiri. Europa a fost mult timp conservatoare, blocată în sistemele clasice de containere standardizate. „Legiuitorii au început să vadă cutiile standard, folosite exclusiv pe șantiere. Când se face o școală sau un spital, acestea trebuie să respecte niște reguli. Ai nevoie toate autorizatiile conform legii pt o constructie, fie ea permanenta sau provizorie.

S-a spart ideea asta, au apărut americanii și asiaticii. Avem firme din Asia care intră, evident, în UK, Benelux, în Europa. Și Statele Unite au început să intre în Europa și, foarte interesant, crește mult mai repede Europa de Est.
Am început noi din Est să mergem către Vest. Acum nu mai există oameni dispuși să muncească pe șantier ani de zile. În marile orașe nu mai ai voie să blochezi traficul. Construcția modulară înseamnă viteză, mediu controlat, montaj rapid, costuri similare”.

Firma de la Sibiu, internaționalizată

Fondată în 2017, compania sa se extinde rapid în Europa; de curând a făcut pași pentru o dezvoltare în Germania, unde a fost solicitată să dezvolte un proiect de 25 de milioane de euro, la Berlin: „Un dezvoltator german m-a contactat după ce ne-a găsit online. Ne-a invitat două zile la Berlin. A stat cu arhitecții lui, am analizat împreună fiecare detaliu. La final l-am întrebat: «Cum ați ajuns la noi?» A răspuns: «V-a recomandat ChatGPT.» Nu mi-a venit să cred. Pentru că nu găsea soluția personalizată pentru proiectul său, a căutat dezvoltatori care să aibă anumite tipuri de lucrări în portofoliu, iar când a descris proiectul său în ChatGPT, acesta i-a dat datele noastre de contact.”
Acum avem contracte semnate pt Olanda si Germania si suntem in negociere cu parteneri din Portugalia, Spania si Irlanda.

„Proiectul meu personal este familia”

Ce mesaj ai avea către familiile cu copii, care ar putea să-i aducă aproape de ei în ceea ce lucrează, să-i dezvolte de la vârste fragede, să recunoască (la nivelul vârstei lor) un mod de funcționare a lucrurilor?

Florin Ianul: „Proiectul meu personal e familia. Nu-i business-ul, nu-i jocul, e familia. Și eu zic că, dacă îți face plăcere, nu contează ce faci și, dacă poți să o faci împreună cu familia, e cel mai important. Eu cred că e foarte important. E cel mai important lucru. E mai important ca banii, e mai important ca jobul, e mai important ca orice. Până la urmă, e să te bucuri să faci chestii împreună. Sincer, asta sunt.

Mai există și o a doua parte de răspuns, da: viața e… dură.
Gen Z plus entitled. Da? Ei au dreptul. Dar nu ai niciun drept. Nu. Deci nu vine nimeni să te salveze și trebuie să înveți să pui mâna să faci ceva. Noi suntem părinți. Noi trebuie să decidem viitorul. Nu școala. Nici profesorii. Și cred cu tărie că trebuie să știi să faci ceva. Noi suntem părinți. Noi trebuie să decidem viitorul. Nu școala. Nici profesorii. Și cred cu tărie că trebuie să știi să faci ceva. Când e copilul mic, evident că mama e vioara 1. Dar când crește, nu ai voie să obosești! Ești modelul lui, aici investești toată energia, în a-l crește alături de tine.

Proiectul meu personal este familia. Nu business-ul. Dacă poți să faci ceva împreună cu familia ta, nu există nimic mai valoros.

Viața e dură. Nu vine nimeni să te salveze. Trebuie să știi să faci
ceva cu mâinile talel”.

MIRCEA D. TAŢA ar fi împlinit astăzi 101 ani. IUBIREA, ca o punte către ETERNITATE

Articol de Georgeta Cosma

În luna noiembrie, ASOCIAŢIA JUDEŢEANĂ „TRANSILVANIA” A PENSIONARILOR DIN SIBIU se pregătea pentru sărbătorirea unui eveniment deosebit: 101 ani de viaţă pe care o personalitate sibiană – membru de onoare al asociaţiei noastre, în persoana distinsului Domn Economist şi Diplomat în Ştiinţe Juridice, MIRCEA D. TAŢA! – ar fi împlinit la data de 30 noiembrie. Din nefericire, în 19 noiembrie D-sa s-a stins din viaţă, ca o lumânare care arde până la capăt.

Personalitate complexă, cu un palmares de fapte şi activităţi notabile

Despre Mircea D. Taţa s-a scris mult în presa sibiană şi chiar s-a editat o carte dedicată vieţii frumoasei familii, cu nume sonore în societatea noastră, semnată Ecaterina Pântea, astfel că voi face trecerea în revistă a vieţii sale într-un context general de viaţă, pe care mulţi muritori îl ating. Împreună cu distinsa-i soţie, D-na prof. Adela Taţa (născută Aldea), originari din Săliştea celor 11 academicieni, au atins „Everestul vieţii” la 100 de ani, sărbătorindu-şi anii frumoşi, trăiţi împreună cu Asociaţia Veteranilor de Război şi de Consiliul Judeţean Sibiu, ceea ce urma să facem şi noi şi acesta.

Este greu de cuprins într-un articol de presă o viaţă atât de bogată şi de tumultuoasă a unei personalităţi complexe, cu un palmares de fapte şi activităţi notabile!

Încercând însă să cuprind evenimentele parcurse de un OM, care, aşa cum am intitulat articolul, a reuşit să facă din IUBIRE o punte către ETERNITATE, doar prin IUBIRE, toleranţă, înţelepciune şi multă ştiinţă de carte şi PATRIOTISM, prin excelenţă. Aş enumera calităţile principale ale D-sale, care l-au definit şi i-au aureolat viaţa.

Dragostea nemărginită faţă de FAMILIE, faţă de ŢARĂ şi POPOR, faţă de ISTORIA şi TRADIŢIILE româneşti

LONGEVITATEA unui om presupune o riguroasă disciplină de viaţă, pe care D-l ec. Mircea D. Taţa a avut-o din mica copilărie, graţie minunatilor săi părinţi sălişteni neaoşi.

BĂTRÂNEŢEA este un privilegiu pe care nu toţi îl ating şi, în acelaşi sens, sunt oameni hărăziţi de Dumnezeu să treacă acest prag, senini ca cerul de vară şi necesari ca aerul şi apa.

Deşi ne-a părăsit la pragul frumoasei vârste de 101 ani, D-l Mircea D. Taţa rămâne eterna noastră amintire şi binecuvântare pentru tot ce a lăsat spiritului posterităţii, dar mai presus de orice, rămâne modelul şi reperul demn de urmat al generaţiilor viitoare şi fundamentul solid al unui viitor exemplar în care a crezut şi pentru care jertfelnicia D-sale a fost deja demonstrată, prin dragostea nemărginită faţă de FAMILIE, faţă de ŢARĂ şi POPOR, faţă de ISTORIA şi TRADIŢIILE româneşti, ca împătimit PATRIOT, permanent implicat în destinul ţării şi al românilor.

Sibiul a mai pierdut un VETERAN DE RĂZBOI din cei pentru cât mai vieţuiau, şi acela a fost MIRCEA D. TAŢA, înmormântat în Cimitirul Municipal la data de 21 noiembrie, cu onorurile militare şi cu impresia post mortem a distincţiilor militare pentru gradul de Maior (în retragere) din partea ASOCIAŢIEI VETERANILOR DE RĂZBOI DIN SIBIU. Adaug acestei înalte şi preţioase recunoaşteri activităţile culturale prin care a atras ca un magnet un număr important de personalităţi sibiene şi de aiurea, oameni de condei şi reputaţi medici a căror contribuţie febrilă şi constantă, alături de care a punctat în mod lăudabil momente istorice şi culturale, precum şi evenimente mai actuale, în curgerea firească a timpului.

Mentor desăvârşit al pasiunilor vieţii sale: filatelia, relaţiile interumane, istoria şi tradiţiile Săliştei sale nepreţuite

Apreciez rolul D-sale asemănător cu cel al „dirijorului” la pupitrul unei valoroase orchestre, de unde a condus maiestos programul conceput în ultimii 30 de ani, în cadrul asociaţiilor fondate în scopul popularizării unor teme istorice, literare, sociale şi culturale, prin care merită respectul nostru deplin. Multe alte calităţi l-au definit drept om generos, cu un IQ dincolo de posibil şi credibil la o vârstă înaintată, prin mentalul său exersat de o viaţă. Dacă la 4 ani ştia pe de rost tabla înmulţirii, la 100 de ani, graţie riguroasei discipline sale intelectuale şi de viaţă, era prompt, exact şi foarte sever şi percutant faţă de cei „indisciplinaţi”. Mentor desăvârşit al pasiunilor vieţii sale: filatelia, relaţiile interumane, istoria şi tradiţiile Săliştei sale nepreţuite, unde CASA PĂRINTEASCĂ şi amintirile unei reputate familii sunt încununate de „dragostea de viaţă” şi amintirile unei reputate familii, se adaugă calităţilor acestui om absolut special.

Probabil, în viitor, casa din Sălişte va găzdui muzeul memorial MIRCEA D. TAŢA, în memoria sa şi a familiei şi la dorinţa celui ce a fost şi rămâne pentru noi etern, „cel mai iubit dintre pământeni”, care, la rândul său, prin IUBIRE a realizat totul în lunga sa viaţă.

Cele patru generaţii care l-au însoţit pe ultimul său drum sunt dovada „bogăţiei” adunate într-o viaţă până la capăt şi la toate evenimentele vesele sau triste.

Mental şi sufleteşte, reperele vieţii sale ne vor inspira şi unii vor avea un rol educativ în urma sa

În 21 noiembrie ne-am despărţit fizic de cel ce a fost şi va rămâne în amintirea noastră: MIRCEA D. TAŢA. Mental şi sufleteşte, reperele vieţii sale ne vor inspira şi unii vor avea un rol educativ în urma sa. Nu pot să nu adresez respectuoase mulţumiri D-nei prof. Monica Hossu, în calitate de fiică iubitoare, acea „aşchie” din trunchiul sănătos a doi părinţi adorabili şi „îngerul păzitor” al lor, precum şi juniorului inginer Mircea Taţa, purtător al numelui ilustrului său bunic.

Datorită şi altor personalităţi – nepoţi de vază ai celui de-al patrulea neam al familiei: D-l prof. dr. Mircea Coman, preşedintele pe ţară al cardiologilor şi iniţiatorul „Casei inimii” de la Sibiu, căruia îi urmează prof. univ. şi decan al Facultăţii de Drept, „Răzvan Dincă” din Bucureşti şi cu predecesorul mare al ştiinţelor juridice la Sorbona, adevăraţii „îngeri păzitori” ai unchiului Domniilor sale. Am reţinut prezenţa întregii familii şi rude, care i-au adus un ultim omagiu lui Mircea D. Taţa în aceste impresionante momente, dar un loc aparte l-a reprezentat partenera de viaţă de peste 70 de ani, în vizibila suferinţă – D-na prof. Adela Taţa – care, în anii posibili era considerată „frumuseţea şi inteligenţa numărul 1 a Săliştei”, care, în mod fericit, i-a fost parteneră lui Mircea D. Taţa.

Înmormântat cu onoruri militare

Regret că personal nu am putut onora tristul eveniment din motive scuzabile, dar am delegat-o pe D-na dr. Ecaterina Pântea să reprezinte Asociaţia noastră pentru condoleanţele şi sincerele regrete şi să depună o coroană de flori în memoria celui care a fost şi rămâne în veci printre noi, MIRCEA D. TAŢA, omul de o rară şi neîntrecută DRAGOSTE, dar, în egală măsură, şi prin trăinicia dragostei familiei, colegilor, prietenilor şi societăţii în care a trăit. De menţionat că mai rar un om să-şi prefigureze cu un an înainte ziua şi ora în care va trece în eternitate şi va rămâne aşa cum şi-a planificat-o şi dorit-o. Este o performanţă tacită, că şi Dumnezeu l-a iubit.

A fost condus la locul de veci de cinci preoţi ortodocşi:
Preot Nicolae Bădilă din Sălişte, Preot Achim Băcilă şi Valentin Sicoe din Sibiu şi de preoţii militari: Preot Adrian Drăguşin – Preot al Regimentului 46 Sprijin, parte a Comandamentului NATO de la Sibiu şi Preot Florin Pavel, preot al Garnizoanei Sibiu, care au prezentat necrologul lui Mircea D. Taţa căruia i s-au acordat şi onoruri militare.

Drum lin spre LUMINA şi VEŞNICA POMENIRE.

Georgeta Cosma
Preşedinta Asociaţiei Judeţene „Transilvania” a Pensionarilor din Sibiu

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Este sănătos să mănânci șorici de porc? Moderație este cheia, mai ales dacă ai hipertensiune, boli de inimă sau ești supraponderal

Daniela Arnăutu

Șoriciul sau chicharrones sunt bucăți de piele de porc prăjite în baie de ulei. Sunt bogate în proteine, grăsimi, sodiu și calorii, dar au puțini carbohidrați. Însă, potrivit healthline.com, să mănânce jumări sau șorici s-ar putea să nu fie o alegere sănătoasă pentru persoanele cu tensiune arterială mare sau boli de inimă.

Șoriciul, o gustare crocantă și sărată, făcută din piele de porc

Mai e puțin și, pe 20 decembrie, de Ignat, românii taie porcul și încep să prepare mâncărurile tradiționale de sărbători. Însă nu doar noi mâncăm șorici, de exemplu. Această gustare este foarte populară și în sudul Statelor Unite. De asemenea, șoriciul este un aliment de un aliment de bază în multe culturi din întreaga lume, inclusiv în Mexic, unde este cunoscut sub numele de chicharrones.

Adepții dietelor keto și low-carb consumă șorici ca alternativă săracă în carbohidrați la chipsurile de cartofi sau covrigei.

Totuși, dincolo de popularitate, te poți întreba dacă este sănătos să mănânci piele de porc prăjită.

Cum se face șoriciul?

Pielea de porc este considerată un produs secundar comestibil al procesării cărnii de porc. Pielea este congelată și vândută companiilor care produc șorici la scară largă.

Pentru a face șorici, pielea de porc este mai întâi fiartă, pentru a o înmuia și pentru a topi grăsimea de sub piele. După ce se răcește, orice grăsime rămasă este îndepărtată, astfel încât rămâne doar stratul exterior de piele.

Apoi pielea este tăiată în fâșii sau bucăți mici și deshidratată la temperatură foarte joasă, până când devine rumenită, uscată și casantă. Procesul poate dura câteva ore sau chiar o noapte, în funcție de echipamentul folosit.

În final, în unele tradiții, pielea uscată este prăjită în ulei la temperatură înaltă, aproximativ 204°C, până devine umflată și crocantă.

Șoriciul expandat este de obicei asezonat cu sare și piper sau cu diverse combinații de arome. Arome populare sunt barbecue, sare și oțet sau scorțișoară-zahăr.

Valori nutriționale pentru șorici

Șoriciul crocant este bogat în proteine și grăsimi. Nu conține carbohidrați, ceea ce îl face atractiv pentru cei care urmează diete low-carb. Totuși, conține foarte puține vitamine sau minerale benefice.

O pungă medie (57 g) oferă:

– Calorii: 310

– Proteine: 35 g

– Grăsimi: 18 g

– Carbohidrați: 0 g

– Fibre: 0 g

– Sodiu: 1.040 mg

Fiind o gustare procesată, șoriciul se remarcă prin conținutul ridicat de sodiu. O pungă medie oferă aproape jumătate din limita zilnică recomandată. Specialiștii în nutriție recomandă limitarea aportului de sodiu la 2.300 mg/zi.

Unele mărci de șorici conțin și coloranți artificiali, potențiatori de aromă precum glutamatul monosodic (MSG) și conservanți.

Posibile riscuri pentru sănătate ale consumului de șorici

Consumarea excesivă a gustărilor procesate poate provoca sau agrava probleme de sănătate, în special atunci când acestea sunt bogate în calorii și sodiu – cum este și cazul șoriciului.

Alimentele sărate și dulci comercializate ca gustări sunt considerate ultraprocesate, adică sunt produse industrial, gata de consum și adesea bogate în sare, zahăr și grăsimi.

Un studiu pe aproape 16.000 de adulți a arătat că persoanele care consumau cele mai multe calorii din alimente ultraprocesate aveau un IMC (indice de masa corporală) mai mare (adică erau supraponderale sau chiar obeze) și mai multă grăsime abdominală.

Grăsimea viscerală (din zona abdominală) este asociată cu rezistența la insulină – o afecțiune care poate crește nivelurile de insulină și zahăr din sânge, ducând în timp la diabet și boli cardiovasculare.

De asemenea, o dietă bogată în sodiu poate crește tensiunea arterială, ceea ce contribuie la riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și boli renale. Un studiu efectuate pe mai mult de 3.000 de adulți, monitorizați timp de 20 de ani, a constatat că persoanele care preferau alimentele cu conținut mare de sodiu aveau cel mai mare risc de deces din toate cauzele.

Aproximativ jumătate din grăsimea din șorici este grăsime saturată, despre care se crede că ar contribui la apariția bolilor de inimă, deoarece poate crește nivelul de colesterol. Totuși, nu toate tipurile de grăsimi saturate au același efect.

Principalele două tipuri de grăsimi saturate din șorici sunt acidul stearic și acidul palmitic. Studiile arată că acidul stearic are un efect neutru asupra colesterolului, în timp ce acidul palmitic îl poate crește în funcție de dietă.

Recomandări privind consumul de șorici

– Dacă vrei să incluzi șorici în dietă, este cel mai bine să-l consumi cu moderație.

– În loc să-l ronțăi din pungă, poți să-l folosești ca topping crocant, asemănător baconului, pe legume coapte sau salate. Astfel te bucuri de gust, dar reduci aportul de calorii și sodiu.

– Când cumperi șorici, este bine să compari mărcile. Caută variante cu mai puțin sodiu și fără arome sau coloranți artificiali. Ai grijă să nu mănânci prea mult, deoarece este foarte bogate în calorii.

– Majoritatea șoriciului existent în comerț provine de la porci crescuți în ferme industriale. Totuși, există și producători mici, organici. Dacă te îngrijorează practicile din fermele convenționale, caută produse făcute din porci organici, crescuți în aer liber.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Ministrul Sănătății anunță o premieră: România va avea Registre Naționale de Screening

Daniela Arnăutu

În premieră, România va avea Registre Naționale de Screening care unifică raportările din întreg sistemul de sănătate, a precizat, vineri, 28 noiembrie 2025, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, într-o postare pe Facebook.

El a mai spus că măsura este una necesară și foarte așteptată, ce pune ordine și coerență în prevenția cancerului.

Screening cu date reale, nu cu estimări

„Strategia Națională de Screening și Prevenție se va baza, în sfârșit, pe date reale, nu pe estimări. Avem nevoie de un sistem în care fiecare furnizor de servicii medicale contribuie la imaginea completă a stării de sănătate a populației.

Trecem de la estimări la date reale, colectate din fiecare spital, cabinet și centru medical. O singură bază de date, unificată și ușor de accesat. Simplu, clar și organizat. Vom ști în timp real câte persoane participă la programele de screening și care sunt rezultatele, iar politicile publice vor fi construite pe dovezi, nu pe presupuneri”, a mai spus Rogobete.

Ce Registe Naționale de Screening se vor înființa

• Registrul Național de Screening pentru Cancerul la Sân

• Registrul Național de Screening pentru Cancerul de Col Uterin

• Registrul Național de Screening pentru Cancerul Colorectal

Proiectul de HG, în transparență decizională

Proiectul de Hotărâre de Guvern (HG) este public, vineri, în transparență decizională pe pagina Ministerului Sǎnǎtǎții (www.ms.ro).

„Întreg sistemul de sănătate, public și privat, va raporta aceleași date, în același format, astfel încât să știm exact câți oameni intră în programele de screening și cum evoluează rezultatele. Informațiile ne vor permite să direcționăm corect resursele, acolo unde nevoile sunt mai mari și unde riscurile sunt mai ridicate.

Am subliniat mereu un lucru: nu există două sisteme de sănătate, unul public și unul privat. Există un singur sistem, al oamenilor. O singură raportare, o singură bază de date, un singur standard de responsabilitate.

Dacă vrem să reconstruim încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, trebuie să lucrăm cu date reale. Aici începe responsabilitatea noastră și aici încep schimbările care pot face cu adevărat diferența”, a explicat ministrul Sănătății.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Cele mai frecvente greșeli la micul dejun, care te pot împiedica să slăbești

Daniela Arnăutu

Evitarea proteinelor, consumul de dulciuri la micul dejun sau cafeaua băută pe stomacul gol se numără printre cele mai frecvente greșeli pe care le poți face dimineața și care, în timp, nu doar că te vor împiedica să slăbești, dar chiar pot favoriza îngrășarea.

Absența proteinelor din meniul de mic dejun

Una dintre cele mai frecvente erori este, potrivit healthshots.com, un mic dejun fără proteine. Acestea mențin sațietatea, stabilizează glicemia și sprijină masa musculară. Un mic dejun doar pe bază de carbohidrați va duce rapid la foame și la gustări nesănătoase. Ouăle, iaurtul grecesc sau brânza de vaci sunt opțiuni recomandate.

Cafeaua pe stomacul gol dă disconfort gastric

Obiceiul multora – cafeaua băută imediat după trezire – poate crește nivelul cortizolului și poate provoca disconfort gastric.

Specialiștii recomandă să fie consumată împreună cu un mic dejun ușor, care să includă proteine și grăsimi sănătoase.

Prea mult zahăr, la micul dejun, crește glicemia

Cerealele îndulcite, produsele de patiserie sau iaurturile aromate pot părea sănătoase dar, de fapt, ele pot declanșa creșteri bruște ale glicemiei, urmate de oboseală și foame. Variantele cu puțin zahăr, ovăzul cu fructe proaspete sau iaurtul grecesc simplu rămân alternativele sigure.

Un mic dejun fără fibre nu ține de foame

Un mic dejun sărac în fibre nu oferă sațietate și favorizează pofta de mâncare pe parcursul zilei. Cerealele integrale, fructele și legumele ar trebui să fie nelipsite dimineața, fie în boluri, fie în smoothie-uri.

Nu înlocui micul dejun doar cu o cafea sau un suc

Mulți înlocuiesc micul dejun cu un suc sau o cafea, însă aceste băuturi nu oferă nutrienții necesari pentru o zi activă și pentru controlul greutății. Fructele întregi și smoothie-urile echilibrate sunt opțiuni mult mai eficiente.

Un mic dejun prea consistent nu oferă energie

Un mic dejun foarte copios poate încărca inutil aportul caloric și poate crea senzația de lentoare. Nutriționiștii recomandă porții moderate, care combină proteine, fibre și grăsimi sănătoase, dacă vrei să ai energie.

Nu mânca micul dejun târziu sau chiar… deloc

Momentul în care mănânci prima masă a zilei contează. Amânarea excesivă sau săritul peste micul dejun poate deregla metabolismul și crește riscul de a mânca prea mult în restul zilei. Ideal este să consumi micul dejun în primele 60 de minute după trezire. Pentru diminețile aglomerate, mâncărurile pregătite de seara – precum ovăzul „overnight”, lăsat peste noapte la înmuiat – sunt soluții rapide și eficiente.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

INS publică date revoltătoare: Salariul mediu al femeilor, cu aproape 500 de lei mai mic decât al bărbaților

Daniela Arnăutu

Potrivit datelor publicate vineri, 28 noiembrie 2025, de Institutul Național de Statistică (INS), situația de pe piața muncii este revoltătoare și arată că, în România, salariile femeilor sunt, în medie, cam cu 500 de lei mai mici decât cele ale bărbaților.

Potrivit datelor INS, se arată că pe piața muncii din țara noastră, în luna octombrie 2024, femeile au avut un venit brut cu 491 de lei mai mic decât cel al bărbaților.

Numărul angajaților cu contract de muncă, ce au avut program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2024, a fost 4.615.400 persoane, din care 47% femei.

INS arată că, în medie, salariul brut de bază al salariaţilor femei a fost 6.527 lei, iar venitul brut realizat de acestea (8.114 lei) s-a situat cu 491 lei sub cel al salariaţilor bărbaţi.

Cele mai ridicate salarii brute de bază, dar și venituri brute realizate le-au avut salariaţii din informaţii şi comunicaţii (13.311 lei salariul brut de bază, respectiv 15.791 lei venitul brut realizat). Cele mai reduse salarii de bază și venituri brute realizate, s-au înregistrat la salariaţii care au lucrat în activitatea de hoteluri și restaurante (4.409 lei salariul brut de bază, respectiv 5.022 lei venitul brut realizat).

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

Pr. Constantin Necula. „Și vino de urmează Mie” (Luca 18. 18- 27)

Suntem în Duminica în care doi Sfinți Andrei – Apostolul și Mitropolitul – sunt prăznuiți în Biserica noastră locală. Poate că niciodată ca acum nu ar merita să ne reamintim de chemarea prin care Hristos își motivează ucenicii. Deci și pe noi. Dacă suntem atenți, vedem că Domnul nu promite nimic din cele ale lumii materiale. Dacă privim spre bogatul Evangheliei Duminicii acesteia (Luca 18. 18-27), lui îi cere să renunțe.

Așa cum noi, dacă vrem să-L urmăm, suntem chemați spre lepădare de sine, spre asumarea altei bogății decât a celei duhovnicești. Suntem chemați, astfel, să ne lepădăm de noi la modul în care prea mult „noi” dăunează grav ușurării poverii urmării lui Hristos. E și o atenționare. Că purtarea Harului Cruce e dificilă. Că nu poți fi rupt în două mereu și mereu, cu atenție „distributivă” înspre lume mai mult decât spre Împărăția lui Dumnezeu. Tare se potrivește Evanghelia aceasta celor doi prăznuiți azi. Dacă citim atent viețile lor nu despre minuni ne uimim la ei, ci de această ascultare remarcabilă la chemarea lui Dumnezeu. Unul spre apostolatul Bisericii dintâi, celălalt în efortul de restaurare a creștinismului ortodox din Transilvania. Chemarea este aceeași, iar răspunsul e pe măsura chemării.

Lui Dumnezeu nu poți să-I refuzi chemarea. Deloc ușoară. Poți doar să muncești pentru ca ea să împlinească valorizare și în conținut, să nu lași chemarea nemuncită. Să nu rușinezi darul lui Dumnezeu peste viața ta. În viața ta. Viața celui chemat pare, privită din afară, plină de împliniri, dar ea presupune răstigniri de sens, ale propriului sens, depășiri ale limitelor pe care le crezi – deseori – bătute în cuie.

Priviți spre viața Sf. Andrei Șaguna. Crește cu fiecare clipă a vieții, luptă, strânge din dinți și caută să biruiască, dar nu pentru sine, ci pentru comunitatea românilor – nu doar ortodocși, priviți spre înființarea ASTREI – care să aibă acces la școală și cultură creștină autentică. Pentru el și cei asemeni lui hăruiți în chemarea lui Dumnezeu e puterea pe care o primesc și o așază în Altarul Lui, sporind veridicitatea Evangheliei și adâncind chemarea Lui către poporul binecredincios.

Ei bine, dregătorul din Evanghelie nu ar fi putut face asta niciodată. Tristețea stârnită de cererea de a vinde totul pentru a-I urma Mântuitorului ne vădește că nu e gata să trăiască sărăcirea materială de care are nevoie pentru a spori spiritual. Și nu e de judecat. Luați aminte cum suntem crescuți de societate și veți vedea că orice carență spirituală nu vine din dorința de autodepășire, cât din îndemnul permanent de a concura continuu, de a depăși pe cei asemenea, pentru a te înfige în vârful unui munte care nu are decât prăpăstii. Muntele nimicului din țara absurdului.

Mântuitorul ne cere să renunțăm nu atât la avere, cât la dorința de a ne înavuți cu orice preț. Uneori cu prețul respingerii Lui. Și al falsei așezări în valori care mai degrabă despart viața noastră de viața în Hristos. În ciuda aparențelor, îmbuibații nu stăpânesc lumea, ci sunt stăpâniți de ea. Și fac din stăpânirea lumii programul lor de viață. Priviți-i atenți. Îi veți recunoaște. Sătui, dar triști. Fără încredere în proprii copii și răniți de orice privire nu-i privește. Apoi priviți atent la Sfinți. Nimic din ce au nu au. Totul este al Lui. Și nu fac din viața lor alta decât o căutare și o aflare a Mântuitorului.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

FOTO: Băut bine, un șofer a „pulverizat” un cap de pod și s-a răsturnat. Două persoane au ajuns la spital

Un șofer băut s-a oprit cu autoturismul într-un cap de pod, duminică dimineața în jurul orei 1, în localitatea Vurpăr.

Din primele cercetări efectuate la fața locului, polițiștii au stabilit faptul că, în timp ce conducea un autoturism pe strada Principală, un bărbat de 33 de ani, din județul Mureș, ar fi pierdut controlul direcției de deplasare, a intrat în coliziune cu un cap de pod și s-a răsturnat.

„În urma coliziunii, șoferul și pasagera sa, în vârstă de 26 de ani, din Sibiu, au suferit vătămări corporale, fiind transportați la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale.

În urma testării alcoolscopice a conducătorului auto a rezultat o valoare de 0,75 mg/l alcool în aerul expirat, bărbatului fiindu-i recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge.

Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii accidentului„, a spus Alecsandra Rugaci, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.

„La fața locului au fost mobilizate o autospecială de descarcerare, o autospecială de stingere, un echipaj SMURD și o ambulanță SAJ cu medic.

Echipajele medicale au acordat asistență medicală pentru două persoane. O femeie în vârstă de aproximativ 26 de ani, care a suferit multiple contuzii a fost preluată de către echipajul SMURD și transportată la UPU Sibiu conștientă.

Un bărbat în vârstă de aproximativ 33 de ani a suferit multiple traumatisme și a fost preluat de echipajul SAJ”, spune Raluca Marcu, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.

„Echipajele SAJ și ISU au asistat medical două persoane, o femeie de 26 de ani și un bărbat de 33 de ani.

Bărbatul care a suferit mai multe traumatisme a fost transportat la UPU Sibiu de către echipajul SAJ, iar femeia a fost transportată la spital de către echipajul ISU”, a precizat Vasile Scridon, purtătorul de cuvânt al Ambulanței Sibiu.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Vicepremierul Tanczos Barna, înjunghiat cu o baionetă din primul Război Mondial. „Nu i-am cerut banii niciodată, instanța a spus că trebuie să îmi dea 10.000 de euro”

Vicepremierul Tanczos Barna a vorbit, sâmbătă seara, despre cel mai greu moment al vieții sale, când a fost înjunghiat în biroul său.

În luna martie 2006, în timp ce se afla la conducea Agenţiei Domeniilor Statului, Tanczos Barna a fost înjunghiat în biroul său cu o baionetă de către Alecu Chitaru, un afacerist care solicitase un aviz.

Potrivit News.ro, atacatorul său a fost condamnat de către Tribunalul Bucureşti la 9 ani de închisoare pentru tentativă de omor.

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat, sâmbătă, în cadrul emisiunii „La cină”, la Digi 24, despre momentul când a fost înjunghiat în biroul său, în 2006, pe când se afla la conducea Agenţiei Domeniilor Statului, că Dumnezeu l-a trimis înapoi şi că a fost un moment de cumpănă, dar nu a rămas cu sechele.

El a mai spus, despre agresor, că l-a iertat în sala de judecată şi, deşi instanţa a zis că trebuie să îi dea 10.000 de euro, nu i-a cerut banii,

„Înainte să se întâmple incidentul, a început un control de la ANAF, la ADS. Şi era un control dur, cred că era şi comandat, politic, am avut şi momente de genul acesta.

Am trecut de acel episod, am supravieţuit. Dumnezeu cred că m-a trimis înapoi”, a spus Tanczos Barna.

El a povestit că a stat în spital zece zile, după două operaţii şi CT-uri şi echipe de medici aduşi.

”Era să mor, era un moment de cumpănă, şi, când m-am întors la ADS, controlul era cam terminat sau pe terminate şi vine conducătorul acelei echipe şi începe să-mi zică: Domnule, ce am găsit şi ce o să facem.

Şi îi zic, faţă de ce era să păţesc, să mor, asta este parfum. Scrieţi ce doriţi, mergem în instanţă”, a afirmat Tanczos Barna.

”A fost un moment de cumpănă, dar n-am rămas cu sechele”, a mai declarat vicepremierul UDMR. Oficialul a spus că și-a iertat atacatorul.

”Da, l-am iertat în sala de judecată. Nu i-am cerut nici bani. Instanţa a zis că trebuie să îmi dea 10.000 de euro şi nu i-am cerut banii, niciodată.

El a apreciat că vine şi din copilărie, acea educaţie, acea dârzenie cu care vii din comunitate şi care te ajută”.

Potrivit lui Tanczos Barna, agresorul spunea că este urmaşul lui Ştefan cel Mare pe descendenţă directă şi că el este reprezentantul ţăranilor din Cotnari şi să-i dea pământul.

”Venise aproape lunar în audienţă la mine, se înscrisese în UDMR… Se legase cu lanţul de statuia nu ştiu care, intrase cu benzină în prefectură, deci nu era la prima abatere.

Şi atunci l-a ameninţat pe vicepreşedinte că îl omoară. Colegul a plecat de la serviciu şi nu mi-a zis nimic că este un nebun în instituţie.

Şi eu, când am coborât în secretariat, mi-a băgat cuţitul, era o baionetă din Primul Război Mondial…Sunt bine. Fac sport, alerg, n-am absolut nicio problemă”, a mai povestit vicepremierul UDMR.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

Sibian de 50 de ani, reținut pentru furturi de 25.000 de lei din magazine

Un sibian în vârstă de 50 de ani a fost reținut pentru mai multe furturi comise în luan octombrie, prejudiciul fiind de peste 25.000 de lei.

Polițiștii sibieni spun că bărbatul este bănuit că a furat diverse bunuri (alimentare, cosmetice, etc.) și a distrus sistemul de închidere de la o societate comercială din municipiul Sibiu, prejudiciul total fiind estimat la valoarea de 25.800 de lei.

„Sub coordonarea procurorului de caz, polițiștii de la investigații criminale au pus în aplicare un mandat de aducere, emis pe numele sibianului.

În baza probatoriului administrat, la data de 27 noiembrie, împotriva bărbatului în vârstă de 50 de ani s-a dispus măsura reținerii pentru 24 de ore în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Harghita, urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, cu propunere de luare a unei măsuri preventive.

Cercetările sunt continuate de către polițiștii din cadrul Biroului Investigații Criminale Sibiu”, a spus Alecsandra Rugaci, purtătorul de cuvânt al IPJ Sibiu.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007