După un început de an promițător, organizând diverse ateliere educative pentru copii, Sibiu junior, împreună cu AFI, bine-cunoscutul cameleon, mascota asociației și prietenul copiilor, urează tuturor copiilor zile senine de aceste Sărbători de Paști, o vacanță frumoasă alături de părinți, bunici și prieteni.
Seria atelierelor de muzică de la Filarmonica de Stat, a atelierelor bilingve de la Centrul Cultural German sau a atelierelor și a concursurilor organizate împreună cu Biblioteca Județeană Astra vor continua și după sărbători. Iar echipa Sibiu Junior va veni cu și mai multe surprize pentru copiii sibieni.
„Ne vom extinde oferta de ateliere începute în colaborare cu instituțiile de cultură din Sibiu, pe lângă cele de la Filarmonică, și la Muzeul Național Brukenthal, cu ateliere creative mai diferite, vom continua să organizăm o serie de ateliere bazate pe lectură la Biblioteca Astra, pentru toate grupele de vârstă și, ca noutate, vom putea oferi copiilor ateliere de sculptură, ateliere de astronomie, ateliere de dezvoltare prin teatru și dans, ateliere care vor fi în mare parte gratuite, în baza parteneriatului pe care îl avem în prezent cu Unicredit Bank”, transmite Mihaela Wetscheza, manager de proiect Sibiu Junior.
Sibiu Junior
Scopul principal al programului „Sibiu Junior” este să ofere copiilor și adolescenților din tot Sibiul oportunitatea de a se implica și de a învăța practic „cum se face” și de a pune mâna pe cultură la propriu, adunând clipe memorabile în procesul de învățare. Să găsească educația un fel distractiv de a te dezvolta și să îmbrățișeze pasiuni curajoase încă de la vârste fragede. Varianta de petrecere a timpului în față ecranelor să fie opțiune secundară.
Farul a avut o mare ocazie 6 minute mai târziu. Din drop, Fabinho, fundașul dreapta al gazdelor, a șutat violent, dar mingea a lovit doar bara transversală.
FC Hermannstadt a deschis scorul în minutul 37. Buzbuchi a respins șutul lui Balaure, iar Ianis Stoica a îndeplinit o simplă formalitate și a înscris.
„Acest OM, suporter FCH de când există clubul, a parcurs pe bicicletă aproape 550 km, de la Sibiu până la Constanța, doar ca să ne susțină în meciul din deplasare cu Farul!
Repetăm: 550 km pe bicicletă, Sibiu – Constanța! Un gest UNIC!
Toni, noi suntem mândri că ne ești alături și nu te vom dezamăgi!”, a transmis FC Hermannstadt pe pagina oficială de Facebook.
Sfânta Lumină a fost primită la Mormântul Învierii Domnului, din Ierusalim sâmbătă, 19 aprilie 2025, în jurul orei 14:35.
Anul acesta minunea a avut loc foarte rapid, după rugăciunea specială a Patriarhului Ortodox Teofil al III-lea al Ierusalimului, rostită la Vecernia Învierii.
Informații despre Lumina Sfântă a Învierii oferite de site-ul Doxologia.ro
Pogorârea Sfintei Lumini este o minune dumnezeiască necuprinsă de mintea noastră, care are loc în fiecare an, în Sâmbăta Mare. Una dintre cele mai vechi atestări documentare este apariția Luminii după cucerirea Ierusalimului de către perși, din anul 617 d.Hr.
Sfânta Lumină se aprinde pe Mormântul Domnului nostru Iisus Hristos în Sâmbăta Mare, după ora 12.30, în timpul slujbei Vecerniei.
În seara Vinerii Mari, după Prohod, Mormântul Domnului este controlat de către un polițist arab, unul turc și un reprezentant al statului Israel. Aceștia au grijă ca obiectele din interior să nu conțină vreo sursă de foc, verifică piatra Sfântului Mormânt, apoi îl controlează pe ierarhul grec care presară vată pe Mormântul Domnului.
În urma acestei verificări, se sting toate luminile și se pecetluiește ușa Sfântului Mormânt cu două benzi din pânză albă, cu ceară și sigilii în formă de X.
Patriarhul Ierusalimului este cel care oferă Lumina Sfântă miilor de pelerini prezenţi anual la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Înainte de a intra în Sfântul Mormânt, Părintele Patriarh Teofil, alături de un sobor de ierarhi, preoți și credincioși din toată lumea, îl înconjoară de trei ori, conform tradiției.
După această procesiune, Patriarhul dezbracă veşmintele arhiereşti, rămânând îmbrăcat doar cu un stihar alb. Apoi ia patru mănunchiuri a câte 33 de lumânări, care simbolizează numărul anilor pe care i-a trăit Hristos pe pământ. Părintele Patriarh Teofil intră în Mormânt, fiind însoțit de către un reprezentant al armenilor. Acesta din urmă are dreptul să stea în locul de dinaintea încăperii Sfântului Mormânt, de unde îl poate urmări pe patriarh.
Patriarhul citește o rugăciune specială, stând în genunchi și rugându-se pentru dăruirea Luminii – o adevărată binecuvântare pentru credincioși.
Dupa aproximativ 20 de minute, pelerinii aflați în biserică observă o lumină puternică, sub forma unei scântei de fulger, care coboară în zig-zag prin cupola mare a Bisericii Sfântului Mormânt și aprinde vata presărată deasupra lespezii.
Părintele Patriarh Teofil adună cu mâinile vata aprinsă de focul care, timp de câteva minute, poate fi atins fără să ardă. Apoi, pune vata în două cupe de aur cu găuri și o dă diaconilor. Aceștia duc o cupă în Sfântul Altar, iar pe cealaltă, la biserica Sfinților Împărați Constantin și Elena. Patriarhul iese, mai apoi, în fața Sfântului Mormânt și oferă Lumina Sfântă tuturor pelerinilor, strigând de trei ori: „Veniți de luați Lumină!”.
Melita Ruhn, una dintre marile campioane ale României la gimnastică, împlinește astăzi, 19 aprilie, vârsta de 60 de ani.
A început să practice gimnastica de la vârsta de 7 ani, la Sibiu, sub îndrumarea antrenorilor Ana Crihan și Adrian Goreac.
La Liceul cu Program Sportiv de la Deva și la lotul național s-a pregătit cu antrenorii Martha și Bela Karoly.
La prima participare internațională, la Campionatele Europene din 1979, de la Copenhaga, s-a clasat pe locul 5 la individual compus.
Alături de Nadia Comaneci, Dumitrița Turner, Emilia Eberle și Rodica Dunca, a făcut parte din echipa de gimnastică a României care, în 1979, la Fort Worth (SUA), a cucerit primul titlu de campioană mondială din istorie.
Tot aici, în intrecerile individuale pe aparate, a cucerit medaliile de bronz la individual compus și sol.
La Jocurile Olimpice din 1980, de la Moscova, a fost componentă a echipei Romaniei medaliată cu argint, iar pe aparate, a cucerit medaliile de bronz la sărituri și paralele.
După anul 1990 s-a stabilit in Germania. De asemenea, a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului.
„A început să practice gimnastica de la 7 ani, la Sibiu.
Gimnastă talentată, tenace, luptătoare, Melita Ruhn aduce o contribuție deosebită la cucerirea primului titlu de campioană mondială de către echipa feminină de gimnastică a României în 1979 la Fort Worth (SUA).
Tot aici, cucerește medalii de bronz la individual compus și la sol. La JO din 1980 de la Moscova, face parte din echipa care obține medalia de argint, iar la sărituri și paralele intră în posesia medaliilor de bronz.
Pentru performanțele obținute i s-a acordat titlul de Maestră emerită a sportului”, este mesajul de pe pagina de Facebook Muzeul Sportului.
Atmosfera dinaintea Paștelui îi duce pe cei mai mulți dintre noi cu gândul la copilărie. Ana Neamțu este absolventă a Universității Lucian Blaga din Sibiu, a specializării Studiul Patrimoniului și Managementul Bunurilor Culturale și custodele sălii expoziționale a muzeului ASTRA. Cu ea am discutat despre tradițiile de Paști specifice zonei Sibiului.
„M-am apucat de studiul patrimoniului influențată de dorul celor 11 ani petrecuți în afara țării”
Ana Neamțu s-a născut în satul Broșteni, comuna Păuca, județul Sibiu. Vorbește cu drag despre satul ei de baștină. O întreb de unde i-a venit dragostea pentru patrimoniu. „La mine etapele vieții au fost mai diferite”, îmi mărturisește Ana. Nu a putut termina un liceu „la vremea lui!”, cum se zice, deoarece a crescut într-o familie numeroasă, cu opt frați. „Pe atunci, ca să faci liceul, trebuia să stai la gazdă, iar părinții mei nu-și permiteau să mă țină la liceu”. Așa că a studiat la o școală profesională, unde cazarea și masa erau asigurate de instituție.
A urmat profesionala din cadrul Liceul Textil 7 Noiembrie. După studiile profesionale, s-a angajat la fabrica de textile Steaua. Apoi s-a căsătorit, a făcut un copil și a muncit 11 ani în Spania. „Abia când m-am întors din Spania m-am gândit la mine, la sufletul meu. Nu eram împăcată că nu am terminat un liceu. În 2015 am început să urmez seralul, timp de trei ani, l-am absolvit, iar în 2018 m-am înscris la facultate, la Studiul Patrimoniului și Managementul Bunurilor Culturale.
Aveam 44 de ani. Apoi am urmat și masterul în același domeniu. M-am apucat de studiul patrimoniului influențată de dorul celor 11 ani petrecuți în afara țării. După absolvire, am ajuns la muzeu. Vin cu drag la lucru, nu simt că muncesc și le spun tuturor că niciodată nu e târziu să începi o facultate”, îmi spune entuziasmată Ana.
Florii cu crenguțe de salcie sfințite
„Paștele mi se pare o să o sărbătoare sobră, tainică, solemnă. Nu pot găsi acum un cuvânt potrivit pentru a o descrie, în special Săptămâna Mare. Spre deosebire de Crăciun, care este o sărbătoare mai veselă. De mică îmi era puțin frică, deoarece mama îmi spunea că în Săptămâna Mare nu aveam voie să râdem atât de mult, să ascultăm muzică, trebuia să urmăm o anumită conduită.
Nu a fost mama atât de strictă în ceea ce privește mâncarea de post, deși în Miercurea și Vinerea Mare încerca să ne facă să postim, eram și mulți frați”, îmi povestește sibianca. Săptămâna Mare este precedată de Florii, când, îmi povestește Ana, erau sfințite crenguțe de salcie și duse la morminte. Uneori mânca și pește, când se găsea, așa cum era perioada comunistă.
Rânduiala din Săptămâna Mare
„În săptămâna Mare, mergeam la spovedit”, își amintește sibianca. Baza mâncărurilor de post era tocana de cartofi și fasolea frecată, împreună cu pâinea de casă moale și murăturile puse de cu toamnă”, îmi spune Ana. Iar ca importanță deosebită era Vinerea Mare. „Eram obligați, aproape, ca să mergem împreună cu mama la «Înconjuratul bisericii». De trei ori mergeam în jurul bisericii cu lumânarea aprinsă.
Apoi, tot cu lumânarea aprinsă mergeam la mormintele celor apropiați și pe urmă acasă, unde o stingeam în făina cernută din care se făcea pâinea de a doua zi. Tot în Vinerea Mare nu aveam voie să coasem, să spălăm, să facem mare lucru, să folosim oțetul. Trebuia să stăm pe lângă casă în rugăciune”, spune Ana.
Preparatele de Înviere
„Mielul, din ce știu eu, semnifică jerfa adusă Mântuitorului ”, zice sibianca. Mielul se tăia sâmbăta în Broșteni. Ca preparate pentru Paști familia Anei avea pe masă ciorbă de miel, friptură de miel, drob, cozonac, piureul de cartofi. Ouăle dacă nu se vopseu în Joia Mare, se vopseau Sâmbăta, folosind coji de ceapă. „Mama mea fierbea cojile de ceapă, apoi punea ouăle într-un ciorap împreună cu frunze de pătrunjel, mărar, trifoi și pe urmă le scufunda în lichidul fiert”.
„Ținuta” de Paști
„Când eram copil se mergea la ora trei noaptea la Înviere. Acum văd că enoriașii merg după ora 12. În acea noapte aveam un simțământ înălțător. Acea sobrietate din timpul săptămânii se făcea lumină, era o adevărată bucurie. Mergeam cu ou de acasă și îl lăsam la biserică. La noi nu se obișnuiește să se sfințească bucatele, ca în alte zone. În prima zi a Paștelui nu aveam voie să ne îmbrăcăm așa de elegant, pentru că lumea nu își revenea din șocul Învierii, și stăteam în familie. Dacă aș putea spune într-un cuvânt ce înseamană prima zi de Paști, ar fi familie”, mărturisește Ana.
„Atâta timp când ești tânăr, chiar până la 40 de ani, ai impresia că totul depinde de tine”
„Atâta timp când ești tânăr, chiar până la 40 de ani, ai impresia că totul depinde de tine, că poți să muți un munte cu umărul. După 40 de ani, trecând prin anumite etape ale vieții, începi să gândești altfel, să te maturizezi, să devii mai înțelept. Începi să îți dai seama că nu depinde nimic de tine, ci că ești ghidat de cel de Sus”, mărturisește sibianca.
Călin Georgescu cade în topul încrederii, în timp ce un alt candidat la alegeri urcă puternic nu doar în opțiunile de vot.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, este cotat cu cea mai mare apreciere în ochii românilor, arată datele unui sondaj AtlasIntel realizat pentru Hotnews în în perioada 10-13 aprilie 2025.
Este a doua lună consecutivă pe acest loc pentru Bolojan, care este creditat cu 57% – părere pozitivă, în creștere cu patru procente.
Pe locul doi, ca și în ierarhia pe voturi, se află candidatul PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, care sare de pe locul 5, cu 37% apreciere, urmat de Călin Georgescu, cu 34% (cu patru procente mai puțin).
Aceleași procente le are și George Simion, urmat de Nicușor Dan, cu 33%. Foștii președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis sunt la 28%, respectiv 7%.
Sondajul AtlasIntel a fost pe un eșantion de 2.994 respondenți, prin metoda recrutare digitală aleatorie, are ca univers electoratul din România și are o marjă de eroare de ±2 puncte procentuale la un nivel de încredere de 95%.
Un nou trend ia amploare, fenomenul „Skinnytok” de pe reţeaua socială TikTok, care promovează slăbirea extremă.
Ministrul francez pentru afaceri digitale, Clara Chappaz, a anunţat vineri că a sesizat Comisia Europeană şi autoritatea naţională de reglementare a mass-media cu privire la fenomenul „Skinnytok” de pe reţeaua socială TikTok, care promovează slăbirea extremă.
„Skinnytok, o tendinţă care promovează slăbirea extremă pe internet. Inacceptabil”, a scris ministrul într-un mesaj postat pe LinkedIn, precizând că a sesizat Comisia Europeană şi Autorite de Regulation de la Communication Audiovisuelle et Numerique (Arcom).
„Fac din protecţia minorilor online una dintre priorităţile mele”, a adăugat ea într-o înregistrare video postată pe cea mai mare reţea de socializare din lume, dând asigurări că nu va lăsa „platformele să se eschiveze de la responsabilităţile lor”resse.
Contactat de AFP, TikTok nu a avut nicio reacţie imediată. Pe reţea, cuvântul-cheie „skinny” a fost asociat cu peste 500.000 de postări până vineri la prânz.
Aceste videoclipuri, care prezintă în principal femei tinere, conţin sfaturi despre cum să slăbeşti.
Platforma a introdus un mesaj de prevenire, afişat sub forma unui banner deasupra postărilor, care duce utilizatorii la o pagină despre tulburările alimentare.
La începutul lunii martie, deputaţii francezi au aprobat crearea unei comisii care să investigheze efectele psihologice ale TikTok asupra copiilor şi adolescenţilor, deoarece reţeaua socială este deosebit de populară în rândul tinerilor.
Paștele este una din cele mai importante sărbători pentru creștini. În fiecare an, milioane de credincioși întâmpină Învierea Domnului cu inimile deschise, mergând la biserică, luând lumină și împărtășind urări de Paște celor dragi.
Într-o eră digitală în care aproape fiecare aspect al vieții noastre este normat de tehnologie, mesajele de Paște nu fac excepție. În trecut, mesajele de Paște erau transmise adesea printr-o felicitare frumos lucrată sau printr-o vizită personală. Era un gest de apropiere, iar mesajul avea un caracter foarte personal. În zilele noastre, însă, mulți dintre noi preferăm să trimitem un mesaj scurt și la obiect, dar cu o semnificație profundă, prin telefon sau platformele de socializare.
Ce spune GPT
În ultimii ani, mulți dintre noi am început să folosim asistenți virtuali ca Alexa, Google Assistant sau chiar ChatGPT pentru a trimite urări automatizate de Paște. Acest tip de personalizare digitală a fost întâmpinat cu entuziasm de cei care doresc să își economisească timp, dar și de cei care caută să adauge o notă de originalitate în mesajele lor.
Prin urmare, am intrat pe platforma chat GPT și am întrebat care sunt cele mai folosite urări pentru Sărbătoarea Pascală în România. Din dorința de a mă conecta cu vechile obiceiuri, am adăugat cererii să aranjeze mesajele într-o ordine cronologică.
Urări de Paște din trecutul rural
În comunitățile tradiționale românești, urările se rosteau față în față, cu căldură și respect:
„Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!” – un schimb de cuvinte care nu și-a pierdut niciodată valoarea.
Anii ’60–’80: mesaje de Paște prin scrisori și vederi
În epoca în care poșta era principalul mijloc de comunicare, urările de Paște erau atent scrise și trimise prin scrisori sau cărți poștale. Printre formulele frecvente se afla:
„Fie ca Învierea Domnului să-ți aducă pace și bucurie.”
După 1989: urări libere, dar păstrând spiritul creștin
Odată cu schimbările sociale și libertatea de exprimare, urările au devenit mai variate, dar păstrând tonul festiv:
„Paște Fericit! Să ai parte de iubire și împliniri.”
Era digitală: de la SMS-uri la mesaje pe WhatsApp și rețele sociale
Cu apariția telefoniei mobile și a internetului, mesajele de Paște s-au transformat în texte scurte sau în imagini simbolice. Exemple moderne:
„Hristos a înviat! Bucurii, sănătate și voie bună alături de cei dragi!”
(sau chiar mesaje cu umor și emoji-uri: „🐰💐 Un iepuraş tare drăgălaş a ieșit în cale cu viteză mare şi-ţi urează neîncetat să ai Paște Minunat… și Hristos a Înviat!”)
Am continuat „discuția” cu asistentul meu virtual, Chat GPT. De această dată i-am cerut, tot în ordine cronologică, să-mi facă o listă cu urări pascale de la începuturile creștinismului. Mai apoi, am făcut o selecție a celor mai frumoase mesaje:
„Hristos a înviat!” — un salut pascal care a apărut devreme în tradiția creștină; „Moartea a fost înghițită de biruință!”– Omilia de Paști a Sf. Ioan Gură de Aur (Antichitate și perioada patristică)
„Veniți toți să-L lăudăm pe Cel ce a biruit moartea și a deschis porțile veșniciei pentru noi” (Evul Mediu)
„Bucurați-vă, căci Hristos, Lumina lumii, a învins întunericul păcatului!” (Renaștere și Epoca Modernă Timpurie)
„Lumina Sfântă să vă călăuzească pașii și să vă umple sufletul cu bucurie!” (Mesaje contemporane)
Pentru final, am cerut un top 10 al urărilor pascale:
Hristos a înviat!
Paște Fericit alături de cei dragi!
Fie ca lumina sfântă a Învierii Domnului să îți aducă liniște, iubire și speranță.
Sărbători luminate! Hristos a înviat!
În această zi sfântă, îți doresc pace în suflet, bucurii nenumărate și dragoste în jur.
Paște binecuvântat! Fie ca sufletul să-ți fie plin de credință și inima de iubire.
Fie ca această sărbătoare să-ți aducă în suflet lumina Învierii și speranța unui nou început.
Să ai un Paște plin de zâmbete, momente frumoase și clipe magice alături de cei dragi!
Iepurașul să-ți aducă nu doar ouă roșii, ci și bucurii și împliniri!
Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paște, îți doresc sănătate, fericire și o viață plină de lumină.
Chiar dacă tehnologia va continua să influențeze în mod semnificativ modul în care trimitem mesaje de Paște, viitorul acestor urări va fi probabil o combinație între modernitate și tradiție. Mesajele digitale vor rămâne o opțiune rapidă și convenabilă pentru mulți, dar nu este exclus ca și formele mai tradiționale de comunicare să regăsească o nouă valoare într-o lume tot mai digitalizată.
Clonarea vocii prin intermediul I.A. și „deepfakes” sporesc înșelăciunile. O metodă de a te proteja pe tine și pe cei dragi este să creezi parole pentru a putea verifica identitatea cuiva în timp real.
Escrocii online devin tot mai ingenioși, folosind metode din ce în ce mai sofisticate pentru a fura bani. Anual, infractorii cibernetici câștigă miliarde de dolari din fraude precum înșelătoriile sentimentale, compromiterea e-mailurilor de serviciu sau escrocheriile legate de investiții. Tacticile lor evoluează constant, iar pericolele sunt tot mai greu de identificat.
Măsuri de siguranță online
Tot mai mulți infractori se folosesc de identități false, pretinzând că sunt rude sau prieteni ai victimei, pentru a obține bani. Pentru a preveni astfel de înșelătorii, în străinătate apar tot mai multe sfaturi ca familiile să-și creeze parole sau fraze secrete. La începutul lunii decembrie, FBI a recomandat ca „oamenii să creeze un cuvânt sau o frază secretă cu familia lor pentru a le putea verifica identitatea”. De asemenea, banca britanică Starling a publicat ghiduri pentru stabilirea unor parole sigure între apropiați.
Este o metodă simplă, chiar dacă nu e nouă, care poate fi foarte eficientă. Spre exemplu, dacă ești contactat de cineva care pretinde că e copilul tău și îți cere bani urgent, îi poți cere să spună fraza secretă pe care ați stabilit-o în familie. Dacă nu o cunoaște, e un indiciu clar că persoana respectivă nu este cine pretinde.
Recomandările privind crearea de parole sau fraze secrete în familie au apărut ca răspuns la folosirea tot mai frecventă a inteligenței artificiale de către escroci. Cu ajutorul învățării automate, infractorii pot crea videoclipuri deepfake și pot clona voci folosind doar câteva secunde de înregistrare audio. Aceste voci false au fost deja folosite pentru a păcăli oameni, pretinzând că un membru al familiei a fost implicat într-un accident auto și are nevoie de bani pentru tratamentul medical.
Crearea unei parole potrivite
La fel ca în cazul parolelor online, există reguli pentru crearea unei parole comune. Nu folosi parole deja existente și evită informațiile ușor accesibile pentru escroci, cum ar fi numele străzilor, datele de naștere sau animalele de companie.
„Gândiți-vă că tot ceea ce dvs. sau cei dragi postați online sunt date disponibile fraudatorilor”, spune Englund, revistei Wired. „Chiar dacă păstrați toate rețelele sociale private, datele dvs. sunt disponibile pentru contactele și urmăritorii dvs. care pot fi piratați”, adaugă acesta.
O parolă bună pentru familie, conform sfaturilor Starling Bank, ar putea fi orice lucru care este unic, ușor de reținut și, în mod ideal, poate fi „împărtășit cu prietenii și familia în persoană”. Ghidul oferă câteva exemple ipotetice, cum ar fi o frază scurtă precum „pufuleți cu brânză” sau „curcubee și dragoni”, sau o frază simbolică precum FFP, care înseamnă „furnicile fac prăjituri”.
„Evitați să faceți glume despre parola dvs. în mesajele text, în postările de pe rețelele de socializare etc.”, transmite Rachel Tobac, CEO al SocialProof Security. „Vedem oameni care creează un cuvânt secret al familiei și apoi îl folosesc ca hashtag în postările lor de pe Instagram. Acest lucru nu este o idee prea bună – trebuie să rămână privat.”
Tobac spune că, deși parolele de familie pot fi utile, este esențial să fim conștienți de potențialele lor limite. „Trebuie să ne amintim cum acționează de fapt ființele umane într-o situație de urgență”, spune ea. De exemplu, dacă cineva a avut cu adevărat un accident de mașină, spune Tobac, este posibil ca adrenalina să intre în acțiune și să nu își amintească o frază anume.
În cele din urma, nimeni nu este complet imun la fraudele din mediul online, chiar dacă are cunoștințe solide despre protecția cibernetică și știe cum să reacționeze la apeluri sau mesaje suspecte.
Într-o vreme în care rețetele se caută pe internet, se găsesc din câteva click-uri și se uită la fel de repede, există un caiet cu coperți roșii, uzate de timp și iubire, care păstrează parfumul unei epoci dispărute. Un caiet de rețete scris de mână, cu file îngălbenite și colțuri răsucite, dar cu o inimă vie în fiecare rând: moștenirea culinară a bunicii Lia Cândea.
Bunica Lia
Născută în Brașov, la poalele Tâmpei, Lia, o copilă blajină, care-n vremuri de război a fost nevoita sa întrerupă școala după patru clase. Dar ceea ce nu i-a oferit educația formală, i-a împlinit viața – sub formă de dedicare. S-a dăruit celor din jur: surorilor ei în vremuri grele, soțului ei – un om de vază, director la Independența –, și mai târziu nepotului, căruia i-a transmis nu doar gustul bucatelor, ci și gustul poveștilor.
O casă care mirosea mereu a cozonac, a mâncare caldă și a drag devenea o oază a grijii, unde fiecare masă era un ritual al dragostei.
Bunătăți de la Bunica Lia
Printre cele mai îndrăgite rețete din caiet se află cornulețele cu vanilie, un desert delicat și plin de aromă. Fragede și parfumate, aceste cornulețe se fac dintr-un aluat cu unt sau margarină, se coc la foc domol, apoi se tăvălesc prin zahăr pudră vanilat. Poți urmări rețeta video dând click AICI.
O altă rețetă tradițională care ne poartă înapoi în timp este rulada cu mac – o prăjitură de sărbătoare, frecvent pregătită de Paște sau Crăciun. Aluatul dospit se întinde fin, se umple cu o pastă densă din semințe de mac, zahăr și lapte, apoi se rulează și se coace până capătă o crustă aurie și crocantă. Gustul bogat de mac și textura moale a ruladei amintesc de mesele de odinioară în familie. Întreaga rețetă o găsești în poză.
Nu lipsesc nici pogăcelele cu jumări, un preparat sățios și nelipsit de pe mesele din Ardeal, mai ales în sezonul rece. Frăgezimea aluatului și aroma jumărilor crocante transformă aceste pogăcele într-un aperitiv irezistibil. Rețeta detaliată se află în continuare:
O lingură de untură cu o linguriță de sare se freacă spumos
Se adaugă un ou, o cana de lapte, 30 de grame de drojdie, „făina cât cuprinde să iasă un aluat elastic” și se lasă la dospit.
„O farfurioară de jumari dați prin mașină, se unge aluatul se adună si se întinde din nou, se repetă de 3 ori”
Pe urmă, aluatulse taie rondele cu un pahar și se pune la copt.
„Cu drag, Lia”
Astăzi, caietul cu coperți roșii nu e doar o colecție de rețete, ci o moștenire vie, o punte între trecut și prezent, între oameni și gusturi care nu se uită niciodată. O dovadă că, uneori, cele mai simple lucruri – făina, ouăle, și răbdarea – pot construi o istorie.
Rețetele sale s-au adunat în peste o sută de ani de tradiție, improvizație și dragoste. Pe caietul ei de rețete, în loc de semnătură, scria simplu, dar cu toată iubirea: „Cu drag, Lia”.
Sâmbăta Mare. Liturghia începe cu preoții înveșmântați în culoare închisă, chiar roșie, amintind de hlamida batjocorii lui Hristos. Poate de aceea invectivele atârnate pe icoana Bisericii în Săptămâna Patimilor ori pe chipul blândeții lui Hristos nu merită răspuns. Va trebui, cred, să ne învățăm să nu mai răspundem lătratului inutil. De altfel, dacă priviți atenți, scaramușii de serviciu primesc pedeapsa în viețile lor. Lipsa bucuriei. Și neputința de a fi izvor de bucurie altora. Nu-i vorba aici de lipsa dialogului ori disfuncții de reflecție. Ci de nevoia de tihnă. Tihna Paștelui.
Sâmbăta Mare. În Liturghie se citesc paremiile – texte alese ale Vechiului Testament – care argumentează istoricul Paștelui (Pesahului, dacă vreți), rolul jertfirii mielului – vă asigur că nu era pentru drob – și toate celelalte proorocii despre Iisus ca Mesia. Sunt mai mult decât limpezi. Textele urcă spre Apostolul zilei și apoi spre lectura Evangheliei. Suntem în zi de Sabath, de sâmbătă, dar lectura ne spune ce se întâmplă în prima zi a săptămânii, dis de dimineața… Liturghia este unită cu Vecernia, prăznuind astfel Învierea a cărei primă tresărire se petrece în cele mai de jos ale pământului, în locuința morților. Iadul se golește. Și acolo, pe fundul iadului, în buzunarul de siguranță al morții, tresare dintâi realitatea Învierii. Este, cred, realitatea pe care am pierdut-o în raport cu Învierea. Aceea de a-i vedea pe cei plecați cum vin Acasă de Înviere…
E vremea liniștirii!
Sâmbăta Mare. În tihna Liturghiei, un singur gând: Dacă s-ar ridica Domnul Hristos din icoana Epitafului cea întinsă pe Masa Altarului sau dacă ar deschide ochii, cum am reacționa? Cât de drag ne este, real, Hristos Domnul Cel Înviat? Copiii veniți la Împărtășire mi-au răspuns.
Sâmbăta Mare. Oboseala slujirii topește grija nopții ce vine. Va fi Lumină la miezul Nopții și Îngerii se vor amesteca printre oamenii. Oamenii, vii și morții deopotrivă, căutând răspuns: ”Adevărat a Înviat!” Dar adevărul acesta nu vine din dreptatea lumii ori din descoperirile științifice – deși, un ochi loial luminii, ar vedea și acolo Adevărul Învierii -, ci din acest „Bucurați-vă!” rostit cu entuziasm, îngeresc, tocmai de Îngerul Domnului. În lipsa acestei bucurii, credeți-mă, nu poate fi Înviere. Rămâne o durere ca un rictus de nevindecat. Numai privind cu ochi bucuroși te apropii de Taina Învierii.
Sâmbăta Mare. E prânzul acum când scriu. O liniște cuminte îndeamnă la odihnă. E clipa de liniștire de care avem nevoie pentru a gusta din liniște pentru a ne trăi Bucuria. E vremea liniștirii!
