Sărbătorirea Zilelor Europene ale Patrimoniului 2025 reprezintă prilejul ideal de a aduce în prim-plan colecțiile speciale ale Bibliotecii ASTRA Sibiu, precum și inițiativele prin care acestea sunt făcute cunoscute publicului larg.

Susținută financiar de Consiliul Județean Sibiu, biblioteca publică sibiană păstrează un fond valoros de colecții documentare și obiecte de patrimoniu ce ilustrează evoluția culturală și istorică a Transilvaniei. Activitatea bibliotecarilor astriști presupune o varietate de procese și proiecte ce oferă acces liber și echitabil la cunoaștere, educație și cultură. Printre demersurile de valorificare a patrimoniului se numără inventarierea, evidența și clasarea celor mai importante obiecte din colecții. 

Un rol esențial în conservarea și promovarea patrimoniului cultural mobil îl are clasarea bunurilor de patrimoniu, procedură prin care se stabilesc reglementările juridice aplicabile acestora. În urma acestui proces, bunurile de patrimoniu sunt încadrate în una dintre cele două categorii: „fond”, pentru obiectele de importanță locală, și „tezaur”, pentru cele cu valoare națională sau universală. Biblioteca ASTRA desfășoară anual un program dedicat acestei activități, având ca obiectiv consolidarea măsurilor de protecție juridică și tehnică a patrimoniului, pentru a-i asigura securitatea și transmiterea către generațiile viitoare. Clasarea conferă bunurilor culturale nu doar o protecție juridică sporită, ci și un statut privilegiat în ceea ce privește restaurarea și promovarea lor, impactul resimțindu-se direct asupra resurselor economice, financiare și tehnice alocate. Astfel, patrimoniul cultural mobil dobândește un cadru recunoscut de siguranță și vizibilitate sporită, devenind o resursă vie, păstrată cu grijă și transmisă urmașilor.

„Procesul de clasare presupune parcurgerea mai multor etape: identificarea și inventarierea obiectului; stabilirea provenienței și valorii culturale; cercetarea și evaluarea, prin care specialiștii în domeniu analizează fiecare obiect pentru a determina valoarea sa istorică sau documentară; fotografierea bunului respectiv; întocmirea unui raport de expertiză de către un expert acreditat de Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor și depunerea efectivă – în format letric și electronic – a dosarului cu propunerea de clasare. Apoi, în funcție de importanța bunurilor de patrimoniu, organismul ştiinţific competent analizează propunerile și emite decizia definitivă de clasare. La final, are loc etapa de monitorizare și protejare, pentru întreaga perioadă în care aceste bunuri de patrimoniu sunt supuse unor reglementări stricte privind păstrarea, restaurarea și promovarea lor. Toate aceste etape se regăsesc online, pe website-ul Institutului Național al Patrimoniului, prin programul DOCPAT.” – a explicat Ovidiu Calborean, bibliotecar și cercetător în cadrul Serviciului Cercetare Științifică din cadrul Bibliotecii ASTRA.Biblioteca publică sibiană păstrează un fond valoros de documente și obiecte de patrimoniu aflate în diferite etape ale procesului de clasare: cărți rare și manuscrise cu valoare istorică, documentară sau bibliofilă unică, exemplare de carte veche românească din secolele XVI–XIX, precum și materiale iconografice (fotografii și cărți poștale), toate ilustrând evoluția culturală și istorică a spațiului transilvănean. O parte dintre acestea – în special fotografii și cărți poștale – au fost deja integrate în DOCPAT, programul național de evidență informatizată a patrimoniului cultural mobil.