10.2 C
Sibiu
sâmbătă, iunie 14, 2025

ECONOMIE. Fiscalitatea și „Buna credință”. România la răscruce din cauza crizei bugetare

Cele mai citite

Articol de Mircea Bunaciu

banner
banner
banner

Mai mult ca oricând România astăzi este divizată, dacă ne raportăm la situația politică și socială, dar și expusă la un risc major de criză economică, instabilitate managerială și vulnerabilitate economică. Ieșirea din această paradigmă obligă statul la decizi ferme, imediate, asumate și acceptate în consens. Pentru prima dată de la Revoluție se simte, de la colectivitate până la nivel de individ, nevoia de unitate, de consens și de conștientizare a asumării răspunderii. Se simte, se afirmă, dar se acționează mai puțin, în funcție de cât permit orgoliile individuale sau de partid.

Societatea vrea responsabilitate și siguranță cel puțin în deciziile economice ale factorilor de conducere, dar și un mecanism funcțional de atragere a răspunderii și a decontării incompetenței. Normalitatea înseamnă principii și reguli generale. Cea mai cunoscută și, din păcate, cea care ar fi trebui „legalizată”, este „Regula bunului simț”.

Cu toate acestea am optat pentru a analiza „buna-credinţă fiscală”, cerință care are un caracter obligatoriu în domeniul economic. Buna-credinţă presupune onestitate și respectarea promisiunii, a cuvântului dat.

Dicţionarul explicativ al limbii române definește buna credință ca fiind sinonimă cu: onestitate, sinceritate, cinste, corectitudine. Găsim reglementată buna credință fiscală în CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ românesc, ce definește, la articolul 12 Buna-credinţă (1) „Relaţiile dintre contribuabil/plătitor şi organul fiscal trebuie să fie fundamentate pe bună-credinţă”.

Tot mai frecvent auzim o expresie care prea ușor și chiar prea superficial este tratată . „Nu sunt bani.” Acum câțiva ani (ar trebui mai simplu să ne raportăm la „mandate”) devenea de notorietate un termen utilizat în spațiul public cu trimitere la o interferență cu structurile fiscale, care nu a fost elucidată nici până în prezent: „Regina”. Trimiterea avea conotații legate de corupție. Nu ne-am fi readus aminte dacă nu ne-am confrunta astăzi cu o acută lipsă de lichidități bugetare, o scădere a gradului de colectare și o situație recentă în care un funcționar reprezentant al sistemului fiscal a înțeles să „acumuleze” buna credință într-un cufăr pe care îl ținea sub pat.

O regulă, în cazul nostru mai mult, o reglementare legislativă, este obligatorie pentru ambele părți. Necunoașterea, nerespectarea sau nesancționarea ei de către o parte, cu certitudine va avea ca efect modificarea conduitei și a celeilalte părți. Personal consider că regula a fost corect și argumentat reglementată legal, deoarece sistemul fiscal din România este declarativ și se bazează pe buna credință a contribuabilului. Totuși în contrapartidă, statul trebuie să garanteze o gestionare eficientă economică și eficace a fondurilor publice, bazată pe principiul transparenței bugetare.

Probabil principala cauză a situație economice actuale, de criză (și aici nu ne referim doar la România) este generată de corupție. Un fenomen deloc nou, chiar multimilenar și care a influența istoria omenirii. Să ne amintim de cel denumit „omul universal”, senatorul roman Cicero (106 – 43 î.Hr), care a marcat istoria Imperiului Roman măcinat la acea vreme de corupție. Cicero, un pionier în formularea conceptului de „buna-credință” (bona fide) în drept, a definit-o prin două elemente:

  • Sinceritate (veritas): A vorbi adevărul și a fi onest în comunicare.
  • Fidelitate (constantia): A respecta angajamentele și a fi credincios în promisiuni.

Astăzi, ca stat, ne găsim uniți prin includere în structura Uniunii Europene, continentul cu cele mai multe foste imperii. Poate că ar trebui să fim mai atenți la istorie (națională, continentală și universală) și să analizăm mai cu atenție relația dintre stat și contribuabil, dar și dintre corupție și buna credință.

Acum, când încercăm un restart politic național, cei îndreptățiți au obligația să cântărească corect și cu bună credință deciziile economice, altfel o conduită inadecvată pe modelul „una gândim, alta vorbim și alta facem” poate avea efectul unui bumerang în societate.

Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.

Publicitate
Ultimele știri

Român din Germania prins în apartament cu 3 oi. Două au fost sacrificate, una salvată

Un român de 41 de ani a fost prins când sacrifica ilegal oi într-un apartament închiriat în Berlin, capitala...

Publicitate

spot_img

Știri pe același subiect