Emoţiile primei zile de şcoală

Un alt nou an şcolar a început, cu o nouă generaţie de elevi. Dis de dimineaţă, noii şcolari de clasa întâi au început încet încet să se strângă în curtea şcolii. Însoţiţi de părinţi şi cu braţele pline de flori pentru doamna învăţătoare, s-au adunat în grupuri şi aşteptau curioşi următoarea etapă din viaţa lor. Cu privirile aţintite spre învăţătoare sau spre părinţi, micii şcolari neştiind exact ce îi aşteaptă, au devenit dintr-odată serioşi şi cuminţi. Curând, directorul şcolii a luat cuvântul şi le-a urat bun-venit tuturor în noul an şcolar. Elevii au fost împărţiţi pe clase, s-au luat de mânuţe doi câte doi şi au fost invitaţi să poftească în şcoală. Emoţionaţi ca-n prima zi Deşi au existat copii care păreau aparent neemoţionaţi, părinţii lor mi-au spus că emoţiile nu se văd, dar există. Acestea se vedeau cel mai bine în comportamentul şi în reacţiile lor. Dacă unii dintre ei alergau dintr-o parte în alta în curtea şcolii, la alţii emoţia se vedea pe chipul lor. „E foarte frumos în prima zi de şcoală. I-am văzut pe colegii mei de clasă, i-am luat flori doamnei învăţătoare. Învăţătoarea este bună şi frumoasă”, spune Sabina Maria Barb şi fuge repede să-mi arate ghiozdanul cel nou. „E emoţionant. E un început nou şi are emoţii. Nu ştia cum e la şcoală”, ne spune mama Mariei. Ne îndreptăm apoi spre altă clasă. Aici, proaspeţii elevi s-au aşezat deja în rând. Îi întreb cum este în prima zi de şcoală. „Deocamdată nu ştiu, aşteaptă să intre în clasă”, spune învăţătoarea. Din întreg grupul, un băieţel îmbrăcat într-un costum gri îmi sare în ochi. În timp ce vorbesc cu băieţelul, părinţii acestuia vin şi ei, curioşi. „Sunt emoţionată, evident. Din iunie am început pregătirile pentru prima zi de şcoală. Am lucrat 15 ore timp de o săptămână, numai ca să aibe tot ce-i trebuie”, povesteşte Adina Nicu, mămica băiatului. Doi câte doi, au ajuns în clasă Fiecare clasă, în frunte cu învăţătoarea intră în sala de curs. Prichindeii, extrem de gălăgioşi, s-au aşezat în bănci, vădit emoţionaţi. Părinţii, de data aceasta mai emoţionaţi decât copiii lor, i-au urmat în sală şi le-au făcut poze. Clasa i-a întâmpinat aşa cum se cuvine, împodobită cu baloane colorate. Fetiţele s-au îmbrăcat în rochiţe, iar băieţii la costum. „Eu am emoţii pentru el, dar el are şi mai multe. Abia aşteaptă să primească teme şi să se întâlnească cu colegii de grădiniţă. Asta pentru că unii dintre ei îi sunt colegi şi la şcoală”, ne povesteşte Antonie Pitic, un tătic. ªi uite aşa o nouă generaţie de copii au intrat pe băncile şcolii! Au pornit pe un drum, care nu este deloc uşor şi care îi va forma ca oameni. Urmează apoi liceul, facultatea, pentru cei care doresc, şi cine mai ştie! În orice caz, prima zi de şcoală rămâne pentru ei o amintire greu de uitat. Cine nu-şi aminteşte emoţiile cu care a păşit în şcoală, în prima zi? Cum cărţile ne aşteptau frumos aranjate pe bănci, cum ne uitam curioşi unul la altul, cum ascultam tot ce ne spunea învăţătoarea, cum trăiam pur şi simplu, prima noastră experienţă de viaţă…Uite că deja îmi amintesc şi eu! Prima zi de şcoală a fost şi rămâne primul moment important din viaţa noastră, trecerea la o etapă unică, de neuitat. Georgeta Mândrean