O plimbare prin parcul Sub Arini din Sibiu îți oferă tot timpul relaxare și liniște. Ba chiar, de multe ori, plimbarea vine la pachet cu o imagine aproape idilică: copii, părinți sau bunici care se opresc să hrănească veverițele. Cât de mult rău poate face un biscuit, o mână de pufuleți sau o alună prăjită unei veverițe? Răspunsul scurt: foarte mult. Zilele trecute am primit pe adresa redacției un mesaj din partea unui cititor care ne-a atras atenția asupra acestui fenomen: veverițe hrănite cu fornetti, alune sărate sau chiar boabe de cafea.
Pentru a înțelege exact impactul pe care îl avem asupra faunei din Sub Arini, am stat de vorbă cu un specialist. Ioan Tăușan este biolog și ne-a răspuns curiozităților despre hrănirea adecvată a animalelor din Sub Arini, dar și despre cum au fost afectate de distracția de la Focus.
Cum și cu ce să hrănim animalele din Suba?
Cum pot fi afectate de hrana neadecvată veverițele? Care sunt recomandările, dacă vrem să le hrănim, cu ce să o facem?
Hrănirea animalelor sălbatice cu alimente care nu apar în meniul tipic al acestora, duce la o serie de probleme fiziologice cum ar fi suprasolicitarea rinichilor și poate duce la deshidratare sau chiar obezitate, iar dependența de hrană provenită de la oameni reduce comportamentul natural de căutare și stocare a hranei (scatter-hoarding), cu efecte pe termen lung asupra condiției fizice și asupra dinamicii populaționale locale precum concentrarea în jurul punctelor de hrănire, și a riscului de transmitere a paraziților sau bolilor.
Dacă totuși dorim interacțiunea cu aceste viețuitoare de altfel, foarte simpatice, recomandările care țin de hrană cuprind nuci și alune nesărate, neprăjite, ideal în coajă (nuci, alune de pădure, castane comestibile, semințe de floarea-soarelui nesărate), porumb uscat, fructe proaspete în cantități mici (măr, pară), fără sâmburi. De asemenea, e de preferat ca hrana să fie lăsată într-un punct fix, departe de cărări intens circulate, în cantități mici și nu zilnic, pentru a nu crea dependență totală de om și a nu modifica brusc densitatea locală de indivizi într-o zonă mică.
Ioan Tăușan
Zgomotul și luminile: Un factor major de stres pentru fauna din parc
Cum au fost, în general, animalele din Sub Arini afectate de Focus?
„La festivaluri și evenimente muzicale, zgomotul intens și prelungit poate induce stres fiziologic și deplasare temporară a indivizilor mai sensibili spre zonele periferice ale parcului sau spre habitate adiacente (ex. Pădurea Dumbrava Sibiului). In plus, lumina artificială suplimentară perturbă ritmurile circadiene ale speciilor nocturne sau crepusculare (ex. arici, lilieci). La toate acestea se adaugă traficul pietonal masiv și călcarea vegetației din stratul ierbos/subarboret care afectează direct fauna de litieră în special nevertebratele, cu efecte indirecte asupra speciilor care se hrănesc cu ele. Dacă rămân deșeuri alimentare în urma unui eveniment, acestea pot atrage temporar unele specii oportuniste (ex. rozătoare) în detrimentul altora mai sensibile la prezența umană.
Cele mai multe studii vizează păsările, dar sunt și studii asupra mamiferelor mici (ex. aricii). De menționat este că în cazul veverițelor nu sunt date suficiente pentru a putea formula o concluzie. Efectele negative sunt de așteptat, însă pentru a putea dovedi magnitudinea acestor efecte, ar trebui realizat un studiu cu înregistrarea unor parametrii înainte de concert, in timpul concertului si după încheierea sa. Astfel, s-ar putea trage concluzii valide și pertinente, deoarece fiecare specie răspunde diferit în funcție de stresori.” a declarat Ioan Tăușan pentru Sibiu100.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu100.ro. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășeștii cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
