Mânăstirea Sfântului Spirit

Mânăstirile Sibiului Mânăstirea este localizată pe strada Azilului, numărul 4. Prima atestare, datorată serviciilor medicale ce le oferea comunităţii, este considerată a fi primul spital de pe actualul teritoriu al României. În 1292 actul remarca existenţa precedentă a lăcaşului. Biserica este considerată de arheologi a fi ridicată în prima etapă a aşezării coloniştilor saşi. În 1386 este din nou menţionată mânăstirea cu ocazia montării unui geam, posibil chiar a unui vitraliu. În 1414 călugărul Mihail era magisterul spitalului. La sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul următorului, mânăstirea va intra în reparaţii, dar odată cu implementarea Reformei, această mânăstire va fi închisă. Rolul său medical va fi, însă, menţinut. Odată cu revenirea catolicilor în cetate, aceştia îşi vor alege noi locaţii pentru construcţia de mânăstiri, vechile construcţii ale mânăstirilor medievale con­tinuându-şi existenţa laică. Mânăstirea Sfântului Spirit va rămâne în continuare spital, aşa cum este menţionată în almanahul lui Martin Hochmeister de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Astăzi, vechiul lăcaş monastic îşi menţine rolul său în comunitatea sibiană, fiind un azil de bătrâni. Biserica a rezistat şi ea, fiind transformată într-o clădire cu interior baroc, rămânând o biserică parohială de rit evanghelic, apoi, începând cu secolul al XXI-lea de rit ortodox. Răzvan Pop, istoric